16 matches
-
această colonie franceză, apoi comunismul la care renunță repede după ce autorul întoarcerii din URSS a văzut cu ochii săi prăpastia dintre realitatea stalinista și speranțele trezite de „lumină strălucitoare" venită din est. Aceeași reacție și la Romain Rolland, cu toate că acest anticonformist nu a așteptat anii douăzeci pentru a-și face cunoscute pledoariile patetice în favoarea păcii, a dreptății și fraternității umane (publicarea în 1915 a cărții Deasupra învălmășelii provocase în Franța un uriaș val de proteste naționaliste). Autorul lui Jean-Christophe nu salută
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
această colonie franceză, apoi comunismul la care renunță repede după ce autorul Întoarcerii din URSS a văzut cu ochii săi prăpastia dintre realitatea stalinista și speranțele trezite de "lumină strălucitoare" venită din est. Aceeași reacție și la Romain Rolland, cu toate că acest anticonformist nu a așteptat anii douăzeci pentru a-și face cunoscute pledoariile patetice în favoarea păcii, a dreptății și fraternității umane (publicarea în 1915 a cărții Deasupra învălmășelii provocase în Franța un uriaș val de proteste naționaliste). Autorul lui Jean-Christophe nu salută
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407511483.html [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
mamei sale, până la propria moarte, Ioana a deținut doar în mod formal titlul de regină a Castiliei, deoarece puterea reală a fost deținută de o serie de patru regenți diverși. Încă din tinerețe Ioana a avut un caracter neconvențional și anticonformist într-un ambient întunecat, reacționar și dificil pentru Reconquista, în care religia era un element important al identității naționale. Terminată "reconquista" prin înfrângerea lui Boabdil, ultimul sultan al Granadei, în 2 ianuarie 1492 și intrarea oficială a regilor catolici în
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
convins mai puțin), dau peste personaje caragialești tratate cu umor, firește, dar, În același timp, transfigurate de Îngăduitoarea afecțiune a autorului. O duioșie ironică dînd parcă dreptate lui Steinhardt, care propunea sub pseudonim, Într-o revistă de exil, o interpretare anticonformistă, paradoxală, greu acceptabilă, scăldată În bunătate, a finalului din Scrisoarea pierdută. Caragiale blînd, Îți Închipui? Admirația - un dar rarisim În literatura română Monica Lovinescu În dialog cu Gabriela Adameșteanu, 22, anul XIII (632), nr. 16 (16 aprilie - 22 aprilie 2002
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care înjură de sfinți și dau cu cuțitul”. Accentele argheziene de împotrivire și revoltă se transformă, într-o conștiință anticonformistă și dezabuzată, în viziuni cinice, terifiante, dominate de imagini ale descompunerii și putrezirii ce amintesc de universul poetic bacovian. Ceea ce îl deosebește însă pe C. este discursivitatea, tonul voit prozaic - semne lingvistice ale unei atitudini antipoetice, în care tresăririle vitalității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
o întreagă tendință a designului contemporan difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea semnelor bogăției. Încă de la sfârșitul anilor 1960, confortul anticonformist promovând stilul cool, decontractat sau „lăbărțat” se bucură de un mare succes. Confortul burghez opulent, rigid și grandilocvent este descalificat în beneficiul mobilierului jos, la nivelul planșeului, al mochetei și al pernițelor care-ți permit să te așezi pe podea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
al doilea rînd teatral, care, încă înainte de 1914, a fost puternic influențat de estetica expresionistă a operelor lui Georg Kaiser, Fritz von Unruh, Karl Sternheim, iar după război de piesele lui Ernst Toller animate de un violent spirit satiric și anticonformist și a căror punere în scenă trece peste toate tradițiile existente. Acestea din urmă vor influența profund teatral politic al lui Bertolt Brecht și al lui Erwin Piscator. Clasici și moderni Gesturile îndrăznețe și provocatoare ale curentelor de avangardă amplificate
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
această colonie franceză, apoi comunismul la care renunță repede după ce autorul Întoarcerii din URSS a văzut cu ochii săi prăpastia dintre realitatea stalinistă și speranțele trezite de "lumina strălucitoare" venită din est. Aceeași reacție și la Romain Rolland, cu toate că acest anticonformist nu a așteptat anii douăzeci pentru a-și face cunoscute pledoariile patetice în favoarea păcii, a dreptății și fraternității umane (publicarea în 1915 a cărții Deasupra învălmășelii provocase în Franța un uriaș val de proteste naționaliste). Autorul lui Jean-Christophe nu salută
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
etc. Personajele romanului ilustrează polarizarea generației succesive celei din '68, care i-a receptat ecourile, trăgînd și concluziile: de o parte, oameni de succes în cariere de vîrf (în domeniul editorial, al arhitecturii, al subculturii televizate), pe de alta, cîțiva anticonformiști, formînd un trib, cum spun primii. Spre deosebire de vechile comunități de hippy, printre aceștia din urmă nu sînt drogați, ci doar adulți care au întors ostentativ spatele civilizației moderne. Impunîndu-și lor și propriilor copii o existență frustă, incomodă, din dorința exasperat-polemică
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
diferența între simbolism și expresionism nu este decît marginal terminologică. În realitate simbolismul ornamentează realul, supralicitează imagistic (pînă la incantație) posibilitățile limbajului, pe cînd expresionismul înclină spre grotesc și disonanță, altfel spus concentrează, simplifică, stilizează existența, dă prioritate unor proclamații anticonformiste, antirăzboinice, antiburgheze (în sensul ostilității față de cei ce desfigurează visul). Două articole apărute în urmă cu cîtva timp în România literară, constată, odată mai mult, că la Bacovia "principalele elemente de stilistică simbolistă și mai larg modernistă, recte simbolul și
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
manelele vin tare din urmă, ca un tăvălug omogenizator, gusturile lui Jul îi creează un halou de stranietate pură. Cum observă Radu Cosașu în pagina sa introductivă, ,între idiotul satului și deșteptul satului apare acum, parcă pentru prima oară, snobul, anticonformistul, diferitul, veneticul". Aș adăuga numai un element la această foarte exactă (ne)încadrare: dacă Jul e, în Băltești, veneticul, el devine în orașul Câmpeni, unde merge la liceu, metecul. Snob la țară, în lumea de extracție, scârbit de foștii tovarăși
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
moștenitor al frumoasei tradiții savante și nomade a evreilor din Europa Centrală și de Est (s-a născut în 1929, într-o familie de evrei austrieci emigrați în Franța iar acum predă literatura comparată la Geneva și la Cambridge); iconoclast, anticonformist, autor al unei opere fremătătoare, eclectice, pasionate și pasionante, axate pe o credință, aproape o certitudine: cuvintele au un sens, operele au o necesitate. Cartea sa După Babel din 1975 (tradusă în românește de Valentin Negoiță și Ștefan Avădanei, la
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
cu subtilitatea sa specifică. Tot Nolla îmi atrăsese atenția asupra faptului că poetul mexican șchiop se purta de obicei cu o politețe desăvîrșită cu toți, numai să nu fi făcut greșeala pe care o făcusem eu. El, care era un anticonformist și un antiburghez!... Dialectician imbatabil, grecul îmi și demontase resortul acelei politeți exagerate și din cale afară de grijulii... Era, după el, după Nolla, o compensație de comportament. Un mod de a se revanșa, de a se răzbuna pe întreaga societate
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
textului”, ci un „creator care poate folosi textul dacă vrea, și cât vrea, și cum vrea.” Dincolo de această supremație regizorală, se înregistrează și în teatru nașterea unei „noi structuri”. Se caută acum un „teatru pur”, idee născută dintr-o ostentație anticonformistă „cu veleități de cruciadă artistică”, ce atinge uneori iraționalul. Se impune, astfel, teatrul de avangardă, supunându-se acelorași reguli, sau, mai bine, aceleiași lipse de reguli, ca și celelalte genuri. Regizorii își iau libertăți tulburătoare, sub pretextul reîntineririi și reactualizării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
învelișul de judecăți, doctrine și canoane academice care-l aruncă pe artist în regularitatea convenită a "ședințelor publice", dar, pe de alta, ea îi dă artistului posibilitatea să se elibereze de instituțiile care-l constrâng. Poate atunci să încerce avangardele anticonformiste și să se rupă de arta predecesorilor. Sfărâmarea codurilor convenționale și deformarea formelor plastice sau sonore sunt rezultatul acestui fapt. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Europa, desprinderea de controlul academic începe să se facă simțită aproape în toate
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
MARTINESCU, Victor Valeriu (16.IX.1910, Craiova - 12.XII.1994, București), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Grigorescu) și al lui Nicolae Martinescu. Un anticonformist refuz de a vorbi despre sine altfel decât prin poezie (,,Nu sunt decât poet...”, ,,Istoria e una singură: propria noastră prezență”), o lungă și dramatică perioadă de detenție (cincisprezece ani), ce l-a scos din viața publică, fac ca traseele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]