32 matches
-
omului fără șansă (the underdog), persoana obișnuită, „modul de viață britanic", modul în care lucrurile obișnuiau să fie făcute. O nostalgie întreținută într-o viteză nebunească! Acest lucru este cu totul fals, chit că psihologia a fost genială. Întregul edificiu antiintelectual a fost „încununat” de o remarcă a ministrului Michael Gove care, deși știa realitatea, s-a făcut că nu o știe - era în interesul lui. Remarca lui Gove în direct la TV, atunci când a fost provocat cu privire la „facts”, este de
„E jenant acum să fii britanic! Asta nu este democrație, este manipulare prin înșelăciune”. Interviu cu Gordon Clarke, consultant în afaceri by https://republica.ro/ze-jenant-acum-sa-fii-britanic-asta-nu-este-democratie-este-manipulare-prin-inselaciune-interviu-cu-gordon [Corola-blog/BlogPost/338523_a_339852]
-
din SUA și cele parlamentare din România. Împotriva tuturor prognozelor, așteptărilor intelectualilor mondialiști aserviți politic corect establishment-ului, samsarul de case dl. Donald Trump, dl. și dna. Bombonica Dragnea au ieșit învingători. În America și România există o veche tradiție antiintelectuala. Vezi Richard Hofstadter: Anti-intelectualism în American Life, NY 1970, 434 p. Dictatură de dezvoltare ortodoxo-comunista, 1949-1989, a proletariatului eliberat de exploatare, era prin definitie antiintelectuala. Această componentă a mai multor generații de oameni noi, cu origine sănătoasă, muncitoreasca, a partidei
ROMÂNIA 2017 ŞI ANTIINTELECTUALISMUL PROTESTANT ŞI ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Opinii/viorel_roman_1482127251.html [Corola-blog/BlogPost/352820_a_354149]
-
femeile par limitate de propria corporalitate, preocupate fiind în mod obsesiv de sexualitatea lor și arătându-se mereu inferioare intelectual bărbaților. Molly Bloom dovedește carențe culturale în raport cu soțul ei când întreabă ce înseamnă cuvântul „metempsihoză” ("Calypso"), ba chiar exprimă tendințe antiintelectuale: „nu mai pot eu de toată învățătura lor de ce nu se apucă ei să creeze ceva” ("Penelopa"). Discursul ei din "Penelopa" contrastează în mod evident cu monologul erudit al lui Stephen Dedalus din "Proteu". Prezența femeilor intelectuale (spre exemplu Molly
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
este descrisă, prin comparație, ascensiunea celor care aveau, așa-zisa, origine sănătoasă, racolați din rândurile proletariatului: Recrutat din producție, Eugen Florescu a devenit, grație „originii sănătoase”, student al Facultății de Filosofie, Secția de ziaristică, în perioada celor mai cumplite persecuții antiintelectuale (între colegii arestați, Florin Constantin Pavlovici, Mihai Stere Derdena). I se spunea „tractoristul”, se bătea cu pumnul în piept, când venea vorba de originea sa muncitorească. După absolvire, a aterizat direct în presa de tineret. A fost redactor-șef la
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
Brăescu, de asemenea scriitoare și dramaturg. În Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiză dictaturii comuniste, Artur Silveștri este numit că unul dintre acei "scriitori, critici literări, artiști plastici, compozitori și sociologi" care "au susținut poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale". Artur Silveștri s-a născut în anul 1953 la Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman. Într-un articol online a spus că unii îl considera "un personaj excentric, naiv și idealist". Artur Silveștri a studiat filologia la Universitatea din București, după examenul de
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
desemnați de partid: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale. Printre exponenții protocronismului s-au remarcat prin vehemență: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Mihai Ungureanu, Nicolae Dan Fruntelată, Artur Silvestri, Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sau tensiuni crescânde între ordinea tehnico-economică, animată de un principiu al eficienței și raționalității funcționale, și ordinea culturală, în care un astfel de principiu nu numai că este respins, dar instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber a ajuns astfel într-o totală recesiune în societatea postindustrială datorită seducției consumeriste și exagerate a modernismului cultural, a individualismului hedonist și a marginalizării religiei ca sursă a reglementărilor morale. Tranziția spre societatea postindustraială
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Fane și ceilalți, acolo unde rămân semne!”. Intelectualii sunt văzuți ca oameni ratați (Romache și Cioba) sau ca personaje negative cu preocupări burgheze (inginerul Ștefan). Cristian Tudor Popescu considera "Diminețile unui băiat cuminte" ca fiind "„un film pur și simplu antiintelectual”", "„încă o bornă pe drumul către strigătele „Noi muncim, nu gândim!” și „Moarte intelectualilor!” din 1990”".
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
punct de vedere cultural, prin punerea în aplicare a politicii de „revoluție culturală”. împrumutul de la Lenin este manifest, dar asaltul împotriva culturii burgheze, întreprins mai cu seamă de Asociația Rusă a Scriitorilor Proletari (RAPP), îmbracă de acum un caracter eminamente antiintelectual. Se urmărește extirparea tuturor elementelor străine din punct de vedere social și, deopotrivă, crearea unei noi forme de cultură, cu adevărat proletare. Lumea rurală, pradă colectivizării*, asistă la distrugerea culturii ei populare și folclorice. La fel, cultura urbană, formalistă, decadentă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Zedong, Fidel Castro (și mulți alții, de pildă Ana Pauker), pentru că forme de „viol lingvistic” asupra mulțimilor există și în aceste cazuri. Sau, în cazul postcomunismului românesc, ar fi incitant de făcut analiza acestui tip de „viol lingvistic” pe strigarea antiintelectuală comisă în iunie 1990 de către mineri și de către „detașamentele muncitorești”, la București, care suna astfel: „Noi muncim, nu gândim!”. A fost strigarea minerilor-invadatori în capitala României o formă de limbaj ucigaș sau doar o formă de imbecilitate manipulată? Amenințarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
la ceea ce ei numesc "tradiție"...alți marginali, din exces de conformitate cu modelul social pe care îl concep, recurg la internaționalele lor negre, cafenii, albastre sau în armuri. Respingînd valorile societăților trecute și actuale, Noua Stîngă adoptă o atitudine violent antiintelectuală adică, ea însăși produce "noii" săi intelectuali, afișîndu-și preferința pentru violență ca mijloc de acțiune politică, ceea ce făceau și anarhiștii secolului trecut. Regăsim, în profesiunile de credință, contra-adevăruri construite cu voința certă de a pune în valoare indivizii marginali sau
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
În același timp, profesor la Universitatea din Maryland, foarte prezent În presa din Statele Unite și din România, el este cel mai bun exemplu de expert mediatic În istoria comunismului românesc. Polemicile Împrejurul numirii sale, marcate de antisemitism, xenofobie și resentimente antiintelectuale, sunt În același timp revelatoare pentru limitele schimbărilor politice și noilor mize legate de separarea simbolică de trecutul comunist. Reușită strategiei colective a reproducerii intelectualilor ca grup reprezentativ, e demonstrația În măsura În care influează deciziile politice care-i privesc. Marea mobilitate, marcată
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
simbolul opoziției literare În România, pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte activi În exil. După 1990, Goma a abandonat literatura romanesca pentru jurnalismul polemic și eseul istoric, pe teme anticomuniste, antiintelectuale, antisemite și revizioniste, cf. Goma (2004). Tudoran a fost și el implicat În polemici pe tema «iudeo-bolșevismului», cf. Michael Shafir (2002). Mă spirjin pe interviurile pe care le-am realizat În anii 1987-1988, ca și pe cunoștințele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fi originală - așa cum vrea orice tânăr să fie, ne-asemănător! -, în ciuda „nostalgiei” față de tradiție, de marea tradiție, elitistă, a artei naționale. Da, noi ne plângem pe drept cuvânt de asprimea inimaginabilă a post-stalinismului românesc - încă o dată, mai barbar, mai brutal antiintelectual decât cel, asemănător, din țările de la nord, „comuniste” și ele! -, dar... tineri și anarhici cum eram, am fi prețuit noi un Arghezi cu Psalmii săi, un Blaga cu întreaga sa operă aruncată la „gunoiul istoriei” (expresie ce nu aparține vreunui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
preia el funcția de prim secretar (la moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej în urma unui cancer - 19 martie 1965), invocând, pe bună dreptate, că un intelectual nu avea putința să se mențină în fruntea unui partid «muncitoresc» (de fapt, cu o tradiție antiintelectuală).” Acesta l-a propulsat în vârful piramidei (în locul său) pe Nicolae Ceaușescu. Inițial, multă lume a crezut în schimbarea regimului lui Dej, că noul lider are orizonturi mai largi: „Ceaușescu a cerut restituirea tezaurului dus la Moscova în 1916-1917. [...] În
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
prin minte o întrebare despre rostul existenței și, brusc, i se pare pierdere de vreme să stea în parlament. Dar unde am ajunge dacă am urma până la capăt această logică? La concluzia că în politică trebuie să se învârtă doar antiintelectuali sau pseudointelectuali. Pentru a ieși la liman, România are nevoie, azi, de o elită politică autentică, nu de policaștri ajunși pe creasta valului (ca dl. Adrian Năstase ș.a.) fiindcă își joacă bine rolul de acoliți, ori datorită tupeului. În privința aceasta
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și a raportării la adevăr în noua situație dată: „Participarea noastră la acest simulacru de viață intelectuală, culturală și artistică este o înșelare a noastră înșine și a generațiilor viitoare. Este, cum îl numea savantul rus Saharov, un sistem fundamental antiintelectual. [...]Dacă cuvântul nu mai poate comunica adevărul, ni se pare o nelegiuire să-l prostituezi, făcându-l complice cu cei care l-au frustrat de prerogativele lui [...]. Nutrim iluzia deșartă că ne-am făcut, atât cât a fost cu putință
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cultural al Cotidianului. În nr. 2, un lung articol al dlui Andrei Pleșu rememorează afacerea cu transcendentalii din 1982 din punctul de vedere al uneia dintre victime. Cum alte victime n-au povestit nimic, avem o primă relatare a opresiunii antiintelectuale care a succedat interzicerii ședințelor. Rolul colegilor întru literatură ai dlui Pleșu merită a fi reținut. Mai ales al dlui Adrian Păunescu: pentru a-l ajuta pe proaspătul șomer, A.P. vrea musai un memoriu adresat lui personal (copia celui adresat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
și moral o criză de conștiință de felul cel mai general și cel mai grav", afirma concludent însuși Breton, în Al doilea manifest al suprarealismului, datat 1929. Cu discreție, însă cu tenacitate, Ion Pop a punctat acest "negativ" al rebeliunii antiintelectuale în opera lui Gellu Naum (deși extensibil, în bună măsură, la întreg peisajul avangardist), această recuperare (repêchage) a conștiinței ce are aerul catastrofic că renunță la sine, dar care nu aplică decît norma hegelian-bretoniană a "negării negației". Teribilul, "monstruosul" inconformism
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
tare mi-e teamă că iresponsabilitatea oamenilor politici și a celor aflați în fruntea instituțiilor publice ale statului va duce la ceea ce serviciile secrete pun în seamă unor intelectuali care se încăpățânează să rămână, chiar în aceste vremuri ale ciumei antiintelectuale, în slujba adevăratelor valori ale spiritului. Din nefericire, România de azi e condusă (ori manevrata din umbră) de pitecantropi care văd în ideea de Europa un dezastru și o servitute, adică falimentul privilegiilor nemeritate, si nu "o nouă suveranitate" (după
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
Crețu, Ilie Sîrbu, Valeriu Zgonea, Robert Cazanciuc, Dan Diaconescu, Pavel Abraham, Sorin Oprescu, Marius Pieleanu, Gabriel Oprea, Mircea Geoană și Ion Iliescu. "Demersul lui Vadim e aproape admirabil pentru că el e aproape normal, mai puțin când are ieșiri rasiste, jignitoare, antiintelectuale, libidinoase, egocentrice. Știți ce l-ar fi scăpat de caracterizarea aceasta? Dacă ultimul pe listă ar fi fost și numărul său de telefon...", scriu jurnaliștii de la Vocea Timișului, loc unde a fost postată și imaginea din ziarul "România Mare". În
Vadim Tudor a publicat numerele de telefon ale politicienilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28536_a_29861]
-
de "onoarea" de a-l avea drept maestru spiritual pe-un al treilea turnător de calibru, Bălăceanu-Stolnici (membru de onoare al Academiei Române, pe deasupra!), joacă astăzi rolul interpretat cândva de revista "Săptămâna" a lui Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor. Campaniile antiintelectuale, ura viscerală față de valoare promovată sistematic de această publicație, minciunile sfruntate de-a căror revoltătoare nesimțire își dă seama și un copil de doi ani nu-l tulbură pe dl Simion. Umăr la umă cu Roncea, Ion Spînu, Roxana Iordache
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
asupra unui exemplu cras de incompetență: o persoană dotată cu legitimație de presă de la un ziar din București a profitat de vizita în România a lui Mario Vargas Llosa pentru a pompa în pagină câteva mii de semne de venin antiintelectual. Era un singur exemplu din multele ce puteau fi date. E minunat că nu mai există cenzură, că scriem fiecare ce dorim, dar e mai puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
scrisul lui Salinger. N-a făcut-o decât Marcel Cornis-Pop, traducătorul povestirilor salingeriene, printr-o invocare emoționantă a contextului literar-politic în care a apărut cartea. Americanistul de clasă care este Cornis-Pop nu s-a rezumat, firește, la refacerea atmosferei intelectuale/antiintelectuale a anului 1971, cănd Ceaușescu declanșa mini-revolutia culturală, ci a oferit și memorabile descrieri critice ale fiecăreia din cele nouă faimoase povestiri. Îndemnat de propriile mele observații, dar și de câteva studii americane recente care indică o oarecare lipsa de
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
un declin al clasei muncitoare din punct de vedere numeric și al statutului social, săltând intelectualitatea la un rol strategic în societate, în România, Ceaușescu se încăpățâna în predilecția brejnevistă pentru muncitorii manuali, baza socială ideală a partidului comunist. Politica antiintelectuală era aplicată pe o scară largă mai accentuat decât oriunde în Est - de la politica salariilor până la reducerea bugetului pentru învățământ, știință și activități artistice. Leafa medie a muncitorului din industriile cărbunelui, petrolului și mașinilor-unelte era de 4.000 de lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]