229 matches
-
fi evitată invaliditatea pe termen scurt și mediu. Cea mai frecventă formă de fluctuație motorie și non-motorie este „wearing-off“ (o recurență în general previzibilă a simptomatologiei motorii și non-motorii, care precede următoarea doză programată și care se ameliorează la medicația antiparkinsoniană). Stalevo s-a impus la nivel mondial, în ghidurile de tratament al bolii Parkinson, ca unul dintre medicamentele de primă alegere pentru tratamentul wearing-off. Cele trei studii prezentate mai jos au fost studii deschise, multicentrice, prospective, observaționale, non-intervenționale, de supraveghere
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
în Ordin: [] DA [] NU ... Secţiunea II DATE MEDICALE*1) *1) Se încercuiesc criteriile care corespund situației clinico-biologice a pacientului la momentul completării formularului. INDICAȚII: tratamentul fluctuațiilor motorii (fenomenul "on-off") la pacienții cu boală Parkinson insuficient controlată prin administrarea altor medicamente antiparkinsoniene. I. CRITERII DE INCLUDERE ÎN TRATAMENTUL CU APOMORFINĂ INFUZABILĂ (MINIPOMPĂ) 1. Declarație de consimțământ pentru tratament semnată de pacient ... 2. Pacienții care au demonstrat un răspuns bun în perioada "on" (fără simptomatologie) în decursul etapei inițiale a tratamentului cu apomorfină
ANEXE din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255082]
-
cu cele mai eficiente rezultate clinice, administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic (apomorfina) (nivel de recomandare C, Horstink et al., 2006). Indicaţie terapeutică: Tratamentul fluctuaţiilor motorii (fenomenul „on-off”) la pacienţii cu boală Parkinson insuficient controlată prin administrarea altor medicamente antiparkinsoniene. Criterii de includere în tratament: În situația în care apare o agravare semnificativă a simptomatologiei parkinsoniene, cu perioade semnificative de “off”, deşi pacientul are o schemă terapeutică complexă şi completă, corect utilizată, se recomandă administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252607]
-
cele mai eficiente rezultate clinice, administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic (apomorfina) (nivel de recomandare C, Horstink et al., 2006). I. Indicație terapeutică: Tratamentul fluctuațiilor motorii (fenomenul „on-off”) la pacienții cu boală Parkinson insuficient controlată prin administrarea altor medicamente antiparkinsoniene. ... II. Criterii de includere în tratament: În situația în care apare o agravare semnificativă a simptomatologiei parkinsoniene, cu perioade semnificative de “off”, deși pacientul are o schemă terapeutică complexă și completă, corect utilizată, se recomandă administrarea parenterală a unui agonist
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252606]
-
cele mai eficiente rezultate clinice, administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic (apomorfina) (nivel de recomandare C, Horstink et al., 2006). I. Indicație terapeutică: Tratamentul fluctuațiilor motorii (fenomenul "on-off") la pacienții cu boală Parkinson insuficient controlată prin administrarea altor medicamente antiparkinsoniene. ... II. Criterii de includere în tratament: În situația în care apare o agravare semnificativă a simptomatologiei parkinsoniene, cu perioade semnificative de "off", deși pacientul are o schemă terapeutică complexă și completă, corect utilizată, se recomandă administrarea parenterală a unui agonist
ORDIN nr. 1.206/233/2022 () [Corola-llms4eu/Law/254347]
-
cele mai eficiente rezultate clinice, administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic (apomorfina) (nivel de recomandare C, Horstink et al., 2006). I. Indicație terapeutică: Tratamentul fluctuațiilor motorii (fenomenul „on-off”) la pacienții cu boală Parkinson insuficient controlată prin administrarea altor medicamente antiparkinsoniene. ... II. Criterii de includere în tratament: În situația în care apare o agravare semnificativă a simptomatologiei parkinsoniene, cu perioade semnificative de “off”, deși pacientul are o schemă terapeutică complexă și completă, corect utilizată, se recomandă administrarea parenterală a unui agonist
ANEXĂ din 19 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254428]
-
cu cele mai eficiente rezultate clinice, administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic (apomorfina) (nivel de recomandare C, Horstink et al., 2006). Indicație terapeutică: Tratamentul fluctuațiilor motorii (fenomenul „on-off”) la pacienții cu boală Parkinson insuficient controlată prin administrarea altor medicamente antiparkinsoniene. Criterii de includere în tratament: În situația în care apare o agravare semnificativă a simptomatologiei parkinsoniene, cu perioade semnificative de “off”, deși pacientul are o schemă terapeutică complexă și completă, corect utilizată, se recomandă administrarea parenterală a unui agonist dopaminergic
ANEXĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254441]
-
Administrarea orală se Începe concomitent cu tratamentul injectabil, care se administrează În doze reduse și spațiate. Tratamentul se montorizează prin examinări și investigații curente, În scopul evitării efectelor toxice. Efectele secundare se corectează prin reducerea dozelor de neuroleptice și medicație antiparkinsoniană.
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
nr. 7.2.). Tabelul nr. 7.2. Substanțe care pot induce delirium Alcool Cocaina Amfetamine Corticosteroizi Anestezice Medicație gastrointestinală Analgezice Halucinogene Agenți antiastmatici Relaxanți musculari Anticolinesteraza Dioxidul de carbon Anticonvulsivante Monoxidul de carbon Antihistamine Opioide Antihipertensive și medicamente cardiovasculare Organofosfați Antiparkinsoniene Medicație psihotropă cu efecte secundare anticolinergice Canabis Sedative, hipnotice, anxiolitice Delirium-ul constituie probabil sindromul psihiatric cel mai întâlnit în spitalele fără specific psihiatric, în special la persoanele în vârstă. În jur de 10% din vârstnicii internați pentru probleme somatice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
intoxicațiile cu plumb și chimicalele organice folosite în industrie și în agricultură. 2. Agresiuni iartrogenice comune includ: a. toxicitatea antipolimerică adesea provenită din prescrierea mai mutlor droguri cu proprietăți anticolinergice cum ar fi asocierea unui neuroleptic incisiv cu un agent antiparkinsonian cu proprietăti anticolinergice și un antidepresiv triciclic. b. Medicația antidepresivă care conduce adesea la sindroame afective organice cu depresie. c. Deprimantele SNC cum ar fi benzodiazepinicele, barbituricele și steroizii care pot aminti în mod particular de simptomele negative ale schizofreniei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
agravate de neuroleptice; - deși feto-toxicitatea neurolepticelor la om nu a fost încă demonstrată, utilizarea lor în primele 3 luni de sarcină trebuie să fie prudentă; - scleroza în placi în momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea corectorilor antiparkinsonieni e necesară; - depresiile sunt agravate de antipsihotice când sunt utilizate singure. 5. Principalele efecte adverse induse de medicatia antipsihotica Substantele antipsihotice, atat cele conventional cat si noii agenti antipsihotici, pot produce, in functie de vulnerabilitatea biologico-genetica individuals, cat sj in
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
creștere a dozelor neurolepticului; - pot fi expresia psihică a unui sindrom extrapiramidal de tip hiperkinetic și necesită reluarea neurolepticului sedativ; - pot fi efectul unui tratament neuroleptic dezinhibitor și trebuiesc respectate; - pot fi secundare prescrierii nejustificate prin semne extrapiramidale ale unui antiparkinsonian de sinteză ce trebuie deci suprimat. 3. Stările depresive: - pot fi simptomatologia unui sindrom extrapiramidal akinetohipertonic necesitând un tratament antiparkinsonian; - pot fi aparent izolate, 6 luni de la debutul neuroleptizării necesitând în asociere cu neurolepticele un tratament antidepresiv. 4. Confuziile mentale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pot fi efectul unui tratament neuroleptic dezinhibitor și trebuiesc respectate; - pot fi secundare prescrierii nejustificate prin semne extrapiramidale ale unui antiparkinsonian de sinteză ce trebuie deci suprimat. 3. Stările depresive: - pot fi simptomatologia unui sindrom extrapiramidal akinetohipertonic necesitând un tratament antiparkinsonian; - pot fi aparent izolate, 6 luni de la debutul neuroleptizării necesitând în asociere cu neurolepticele un tratament antidepresiv. 4. Confuziile mentale sunt mai frecvente la persoanele în vârstă și sunt favorizate de prescrierea simultană de antiparkinsoniene sau prin tulburări hidroelectrolitice eventual
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
extrapiramidal akinetohipertonic necesitând un tratament antiparkinsonian; - pot fi aparent izolate, 6 luni de la debutul neuroleptizării necesitând în asociere cu neurolepticele un tratament antidepresiv. 4. Confuziile mentale sunt mai frecvente la persoanele în vârstă și sunt favorizate de prescrierea simultană de antiparkinsoniene sau prin tulburări hidroelectrolitice eventual asociate. 1.2. Incidente neurologice. Sunt mai ales secundare neurolepticelor incisive. 1. Incidente neurologice precoce se estompează spontan cu timpul. Administrarea antiparkinsonienelor de sinteză nu este justificată decât în 70% din cazuri la debutul tratamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai frecvente la persoanele în vârstă și sunt favorizate de prescrierea simultană de antiparkinsoniene sau prin tulburări hidroelectrolitice eventual asociate. 1.2. Incidente neurologice. Sunt mai ales secundare neurolepticelor incisive. 1. Incidente neurologice precoce se estompează spontan cu timpul. Administrarea antiparkinsonienelor de sinteză nu este justificată decât în 70% din cazuri la debutul tratamentului și în 30% pe termen lung. Categoria aceasta de mișcări anormale, survine ca o consecință a utilizării unor agenți farmacologici care acționează la nivelul cortexului cerebral și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
encefalite, isterie, psihoze acute și tumori maligne. Când este un motiv de a fi suspicioși, un calciu seric poate fi determinat pentru a departaja rarele cazuri de hipocalcemie. Tratament. Reacțiile acute distonice răspund foarte bine la administrarea standard de agenți antiparkinsonieni. Tratamentul tipic poate include o singură administrare i.v. sau i.m. de 50 mg Difenhidramină, sau 1 mg Benztropină urmate de administrarea regulată orală a unui produs anticolinergic cum ar fi Benztropina 2-8 150 mg./zi în mai multe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
include o singură administrare i.v. sau i.m. de 50 mg Difenhidramină, sau 1 mg Benztropină urmate de administrarea regulată orală a unui produs anticolinergic cum ar fi Benztropina 2-8 150 mg./zi în mai multe prize. Alte droguri antiparkinsoniene care în administrare i.m. sau i.v. elimină, starea distonică acută sunt Diazepamul, Cofeina și Amobarbitalul (Khanna et al, 1992). 1.2. Acatisia. Termenul derivă din greacă și înseamnă "incapacitatea de a sta". Acatisia este definită ca fiind necesitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Simptome motorii primare ce nu pot fi controlate de vointa pacientului Simptome controlabile înrăutățită de scăderea dozajului Ameliorate de scăderea dozajului Poate fi ameliorată de reducerea drogului superior Simptomele se înrăutățesc prin scăderea dozajului în timp, numai răspunsul la agenții antiparkinsonieni o disting de anxietate sau de agitația psihotică crescută Nu răspunde la agenții antiparkinsoniei Tab.: Caracteristici distincte folositoare pentru diagnosticul akatisiei Medicul trebuie să se bazeze pe observarea neliniștei motorii și viteza apariției akatisiei. Akatisia este subdiagnosticată și poate fi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în primele 1-4 zile) (McCreadie et al, 1992). Tratament. Acatisia este cel mai rezistent simptom extrapiramidal la medicația corectoare. Cu toate acestea mai multe posibilități de intervenție stau la îndemâna practicianului: a. Primul drog ales. Inițial se poate tenta o medicație antiparkinsoniană, ex. Benztropină 2 mg./2-3 ori/zi, sau Difenhidramină 25 mg./2-3 ori/zi/ b. Al doilea drog ales. Se administrează Propranolol în doze reduse (30-80 mg/zi) dacă tratamentul standard este insuficient. c. Al treilea drog ales. Amantadina în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ales. Se administrează Propranolol în doze reduse (30-80 mg/zi) dacă tratamentul standard este insuficient. c. Al treilea drog ales. Amantadina în doze de 100 mg de 2-3 ori pe zi, în unele cazuri poate fi mai eficientă decât agenții antiparkinsonieni. d. Al patrulea drog. Se administrează o benzodiazepină, de exemplu, Diazepam 5 mg de două ori pe zi. e. Dacă akathisia persistă, se reduce posologia agentului care a indus aceste mișcări anormale sau se înlocuiește cu un agent cu potență
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pat pacientul poate fi confundat cu unul deprimat, demoralizat sau cu un schizofrenic rezidual. Majoritatea fiziopatologiei pseudoparkinsonismului, se datorează blocajului receptorilor dopaminergici în ganglionii bazali de către antipsihotic. Tratament. Din nefericire, akinezia este deseori cel mai rezistent simptom EEXP la agenții antiparkinsonieni sau benzodiazepine. Din această cauză, akinezia severă poate contraindica folosirea unui dozaj neuroleptic adecvat. Dacă anticolenergicele sunt insuficiente pentru a o rezolva, se pot încerca benzodiazepinile sau dozele scăzute, divizate de Propranolol (30-80 mg/zi) și alte droguri beta blocante
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt insuficiente pentru a o rezolva, se pot încerca benzodiazepinile sau dozele scăzute, divizate de Propranolol (30-80 mg/zi) și alte droguri beta blocante (ex. Nadolol) eficiente în tratamentul akatiziei indusă de antipsihotice fără interacțiuni adverse cu drogurile antipsihotice sau antiparkinsoniene. Propranolul poate fi dat profilactic sau după ce apare akatizia exceptând pacienții cu astm bronșic, tulburări de conducere cardiace (blocuri) sau diabet zaharat insulino-dependent. în doze scăzute, Propranololul nu afectează TA sau frecvența cardiacă. Din cauza efectului neplăcut acuzat în mod expres
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
neplăcut acuzat în mod expres de către pacienți, intenția psihiatrilor practicieni a fost dintotdeuna să prevină sau măcar să controleze SEP (simptomele extrapiramidale) aceste efecte nedorite, meținând pe cât posibil intacte beneficiile antipsihotice. Astfel de o manieră generală, am întâlnit tatamentul concurent cu antiparkinsoniene într-o proporție semnificativă de circa 2/3 din cazurile tratate. O asemenea “apetență” pentru medicația corectoare ar putea pe bună dreptate ridica o serie de semne de întrebare referitoare la corecta lor prescriere. Adevărul este că din analiza loturilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari a antrenat frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce a impus prescrierea de corectoare; tratarea și controlul SEP fiind dealtfel și practica standard. 2. O altă situație este aceea în care antiparkinsonienele au fost utilizate ca profilaxie inițială, în ideea prevenirii SEP. O asemenea abordare este expusă unor controverse apreciabile, ce nu și-au găsit încă o deplină acceptare. 3. {i în fine, o a treia linie ar fi aceea a unei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
inițială, în ideea prevenirii SEP. O asemenea abordare este expusă unor controverse apreciabile, ce nu și-au găsit încă o deplină acceptare. 3. {i în fine, o a treia linie ar fi aceea a unei profilaxii extinse ce recomandă utilizarea antiparkinsonienelor pe durate mai mari de 3 luni de zile în ideea suprimării SEP. O asemenea abordare ar putea rezulta dintr-o extensie a ideii de profilaxie primară, sau ca un reflex de a continua terapia după apariția SEP. O asemenea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]