57 matches
-
Acasa > Strofe > Creatie > AGRESIUNEA IUBIRII Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 971 din 28 august 2013 Toate Articolele Autorului Cum a ajuns românul antipolitic Comunismul s-a pensionat pe caz de boală Degeaba încearcă unii să-l resusciteze Cu propria lor sărăcie și disperare Liberum veto Capitalism la post-restant Patrie de mâna-a doua Că tot se poartă vechiturile Europei Criza et comp Binevoitor
AGRESIUNEA IUBIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Agresiunea_iubirii_costel_zagan_1377700487.html [Corola-blog/BlogPost/364353_a_365682]
-
tradiția privind calitatea morală mediocră a intelighenției locale, mai predispusă la colaboraționism decât cea din alte țări martor: „Disidenții au luptat pentru libertate, adevăr și moralitate. Au luptat împotriva duplicității, minciunii și cinismului. Au susținut ceea ce György Konrád a numit antipolitica. Nu au fost niște visători incorigibili” (p.193), mai ales atunci când au știut să îmbine la modul ideal realismul politic cu pasiunea morală. Vladimir Tismăneanu citează aici cazul Modelului Kuroń, evocând figura lui Jacek Kuroń, unul dintre fondatorii KOR (Comitetul
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
naționalistă prin PRM, populistă prin Partidul Poporului 'Dan Diaconescu'. Este o noutate încarnarea opțiunii anti-sistem printr-un partid elitist ieșit din 'spuma societății civile și a intelighenției', USR. Integrarea acestuia în viața parlamentară va însemna, cel mai probabil, sfârșitul utopiei antipolitice", a argumentat el. Năstase remarcă de asemenea că în noul parlament au intrat și "cele două partide de personalități, ALDE și PMP, ALDE neobținând un scor mai mare nu doar pentru că nu are o infrastructură politică extinsă, ci și pentru că
Năstase, despre alegerile parlamentare: Așteptata ''revoluție Facebook realoaded'' nu s-a întâmplat () [Corola-website/Journalistic/102660_a_103952]
-
există o divergență fundamentală dintre premizele democrației ateniene și învățăturile lui Socrate.O seamă de probleme fundamentale existau în privința cărora între Socrate și marea majoritate a compatrioților săi existau deosebiri ireconciliabile și chiar antagonice.Gândirea lui Socrate era antidemocratică și antipolitică în sensul grec al cuvântului.El dezaproba așa-numitul polis, indiferent dacă era guvernat de cei mulți,ca în cazul democrației, sau de cei puțini ca în cazul sistemelor oligarhice.Peste toate acestea Socrate nu credea că poporul era capabil
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
esența ființei, situând-o într-o sferă întunecată a valorilor culturale, care nu mai e azi de nici o culoare politică, economică și culturală, ba chiar se poate spune că a dat tonul generației de n-crize, devenită azi anistorică, contra-culturală, antipolitică și eurosceptică. “Postmodernismul românesc”, așa cum l-a “postulat” Cărtărescu, construit pe sisteme moarte și reci și pe “relații de grup” și nu pe o structură organică (cu repere, pe “Stâlpii societății”), nu a creat valori autentice, a continuat doar să
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
există o divergență fundamentală dintre premizele democrației ateniene și învățăturile lui Socrate.O seamă de probleme fundamentale existau în privința cărora între Socrate și marea majoritate a compatrioților săi existau deosebiri ireconciliabile și chiar antagonice.Gândirea lui Socrate era antidemocratică și antipolitică în sensul grec al cuvântului.El dezaproba așa-numitul polis, indiferent dacă era guvernat de cei mulți,ca în cazul democrației, sau de cei puțini ca în cazul sistemelor oligarhice.Peste toate acestea Socrate nu credea că poporul era capabil
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
pentru momentul actual: Beppe Grillo și Movimento Cinque Stelle (Mișcarea Cinci Stele). De ceva vreme, presa străină nu contenește să vorbesca despre fenomenul Grillo, iar politicienii locali, din ce in ce mai palizi și mai trași la fața, identifică Mișcarea 5 Stele (M5S) cu “antipolitica” (făcîndu-și probabil cruce cu limba în cerul gurii după ce au pronunțat această sintagma). Despre Beppe Grillo se pot scrie sute de pagini, e un personaj controversat pentru unii, fascinant pentru alții, pe care eu am inceput sa il urmăresc efectiv
Despre societatea civilă din Italia, schimbări și Nicușor Dan by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18931_a_20256]
-
Această schimbare, dacă nu chiar naturală, trebuie să fie cu siguranță considerată rezonabilă. În cazul în care unele persoane insistă să privească Falun Gong ca politică, aceasta nu poate fi decât în sensul în care Vaclav Havel a descris "politici antipolitice". Cele Nouă Comentarii despre Partidul Comunist este o carte compusă dintr-o colecție de nouă editoriale, care prezintă o istorie critică a guvernării Partidului Comunist de la Mișcarea de Rectificare Yan'an până în prezent. Aceasta detaliază evenimente, cum ar fi Marele
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
contingent, ci se află În centrul acestui univers, constituind ceea ce distinge În mod radical aceste regimuri de toate celelalte care au existat sau există Încă: „Dacă tirania poartă În ea germenul distrugerii sale, pentru că teama, principiul său de acțiune, este antipolitică, totalitarismul poate fi considerat, la limită, chiar un non-regim, pentru că dezolarea Împiedică, prin Însăși existența sa, care este o negare a pluralității, crearea oricărei legături politice și constituirea oricărui spațiu Între oameni În care să se poată manifesta calitatea lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
al Revoluției - ne-am Întrebat ingenuu de ce vorbesc polonezii sau ungurii cu fervoare de „contra-cultură”, de Ginsberg, Timothy Leary, hippies, Beat Generation, Havel, Gombrowitz, Esterházy, Foucault, Lacan sau Kundera, de ce exaltă ei doctrina „culturilor marginale”, alternative, non-dominante ale postmodernismului sau „antipolitica” lui Konrád, atunci când noi vorbim, În continuare, de Camus, Sartre, eventual Heidegger, receptați trunchiat, sau chiar de Thibaudet, de la care Împrumutăm triada metodologică a relației dintre doric, ionic și corintic? Concluzia la care ajung din ce În ce mai des, meditând pe marginea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a adevăratei libertăți și suveranități asupra lumii (Weltherrschaft), întru totul spirituală și în nici un caz politică. În concluzie, se exclude din civilizația
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
htonică, irațională și demonică a vieții, îl apropie pe Thomas Mann de literatura conservatoare, de Hoffmannstahl, Spengler, Ernst Jünger, continuă să fie prezentă chiar și în opera sa succesivă, dar este atenuată și purificată de asprimile sale antiumaniste, antidemocratice și antipolitice. Deja în Despre republica germană (Von Deutscher Republik, 1922), și apoi cu o mai mare fermitate în Germania și germanii (Deutschland und die Deutschen, 1945), temându-se că ar fi putut furniza arme obscurantismului, Thomas Mann face un pas înapoi
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ar trebui să lase totul așa cum este. Un alt exemplu este detașarea rece a lui Ernst Jünger de tot tărăboiul din jurul său, tergiversarea sa după ce a trăit direct nihilismul distructiv al Celui de-al Treilea Reich și apoi acceptarea principiului antipolitic al dezinvolturii, vesela, libera și ușoara nonșalanță a aristocratului intelectual. Același tip de melancolie politică continuă să apară în filosofia politică contemporană. Un alt exemplu transpare din concluzia lui Alasdair MacIntyre (în After Virtue) că noi "așteptăm acum nu un
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un profet adevărat sau mincinos, ori un antreprenor literar"6, scria Anton Golopenția în 19377. În acest studiu, folosind rezultatele istoriei orale și metodă biografiei reprezentative, voi arăta că în vreme ce unii intelectuali publici interbelici au justificat inclusiv violență și caracterul antipolitic al ideologiei totalitare - dupa expresia lui Șandru - alții au preferat atitudini moderate, democratice, ba mai mult, au atras atenția asupra riscurilor totalitarismului, așa cum este cazul lui Gusti în 1920 în legătură cu bolșevismul 8, sau al lui Petre Andrei în 1927 în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Cf. o primă analiză a colecției revistei 22, unde figurează dările de seamă ale dezbaterilor și meselor rotunde organizate de GDS (1990-2004). În privința comparațiilor est-europene, de remarcat prezenta aproape exclusivă a invitaților polonezi, reprezentanți ai unui model de anticomunism integral. „Antipolitica este jocul celor care fac obiectul deciziilor politice, al nonpoliticienilor care intenționează să reducă influență, cîmpul de acțiune al politicii. Antipolitica este politica - cel mai adesea de autoapărare - a neprofesionalilor politicii, a cetățenilor (civili) atenți să evite pericolele care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1990-2004). În privința comparațiilor est-europene, de remarcat prezenta aproape exclusivă a invitaților polonezi, reprezentanți ai unui model de anticomunism integral. „Antipolitica este jocul celor care fac obiectul deciziilor politice, al nonpoliticienilor care intenționează să reducă influență, cîmpul de acțiune al politicii. Antipolitica este politica - cel mai adesea de autoapărare - a neprofesionalilor politicii, a cetățenilor (civili) atenți să evite pericolele care Îi menința În exercitarea profesiei lor și În viața lor particulară” (Gyorgy Konrad, 1996). Primele liste de intelectuali candidați independenți la alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o exercită asupra intelectualilor ar fi, în România sau în alte părți, exclusiv apanajul regimurilor politice totalitare sau autoritare; că, în cazul acestor regimuri opresive - în care crima proiectată rațional devine fundament existențial al unui stat ilegal, non-contractualist și eminamente antipolitic prin raportare la valorile modernității politice 5 - predarea intelectualilor pe altarul puterii este cu atât mai tragică și dezonorantă, dacă e să ne amintim de valențele spiritului critic, de onestitate și de responsabilitate, aceasta reprezintă o motivație în plus pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cazuri este vorba de grupări care se consideră învestite cu o misiune specială de divinitatea însăși - fără nici un intermediar - și care se complac în rolul de victime expiatoare. În contextul persecuțiilor, ele vor produce un tip de ideologie anistoric și antipolitic. Reabilitarea este la nivelul realității transcendentale; cu toate astea, revanșa iluzorie este trăită cu un acut sentiment al eliberării și al satisfacției, în lumina faptului că termenul‑limită, în viziunea minoritarilor, deși incert, este apropiat. Așadar, înscrierea viziunilor amintite într
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iluminarea lăuntrică, personală. Nu este vorba doar de o atitudine de refuz față de lume, istorie și instituțiile omenești, ci de o adevărată ură față de tot ceea ține de saeculum, de tot ceea ce este legat de stăpânirea temporară. Aproape aceeași poziție antipolitică apare, în cadrele ortodoxiei de această dată, și la Tertulian și la Iustin, care susțin ideea unei incompatibilități funciare între Stat și Biserică, între Cristos și Cezar. Pentru a explica „optimismul” lui Irineu, trebuie să ținem seama de cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este deci cifra 4. Pe baza acestui numitor comun, Hipolit creează un scenariu inedit și pasionant, al cărui protagonist real este timpul (istoria chiar). În plus, am putea spune fără a exagera prea mult, acest pasaj reprezintă „carta” teologiei politice/antipolitice a lui Hipolit. El însuși lasă să se înțeleagă acest lucru, prima dată în capitolul 28, în care face o scurtă recapitulare a tuturor punctelor interpretării sale și din nou, în capitolul 29, atunci când face apel la prudența și inteligența
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
propria piele” suferința eshatologică și, de aici, o întreagă serie de teme care stau sub semnul actualității: persecuția, martiriul, răbdarea, întârzierea parusiei. Aceste teme, lansate deja în De Christo..., primesc în noul context o semnificație mult mai profundă. O metafizică antipolitică Una dintre greșelile curente ale exegezei moderne constă în reducerea viziunii metafizice sau teologice a lui Hipolit la una de ordin politic, chiar riguros ideologică. Este evident că cele două scrieri de care ne ocupăm aici au și o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din Apocalipsă. Așa cum remarcă François Paschoud, „găsim în opera sa pasaje foarte expresive în care este zugrăvită dorința arzătoare de a vedea dispariția acestei lumi și instaurarea Împărăției lui Dumnezeu, tulburare pentru neamuri, fericire pentru creștini”. În pofida acestei atitudini vădit antipolitice (foarte asemănătoare cu cea a lui Hipolit, deși este greu de precizat sensul influenței), Tertulian vede în Imperiul Roman încarnarea concretă a katechonului de care vorbește Pavel în 2Tes. 2,6‑7. El o spune deschis într‑un fragment din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
atrage după sine venirea Anticristului, eveniment a cărui iminență este într‑o oarecare măsură garantată de înmulțirea și violența extremă a persecuțiilor din vremea autorului. În ultima perioadă a vieții sale, atunci când va îmbrățișa pe deplin doctrina montanistă, această atitudine antipolitică se radicalizează, dată fiind incompatibilitatea dintre domnia lui Cristos și cea a cezarului acestei lumi. Polemica antieretică și antiiudaică Dacă existența Imperiului, în ciuda persecuțiilor, este considerată mai degrabă un semn reconfortant, prezența masivă a ereticilor, proveniți din sânul aceleiași Biserici
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Figura și activitatea Anticristului (cap. 43‑64) PAGEREF Toc125451264 \h 155 HYPERLINK \l " Toc125451265" Rezumat și concluzie parțială PAGEREF Toc125451265 \h 162 HYPERLINK \l " Toc125451266" III. Comentariu la Cartea lui Daniel PAGEREF Toc125451266 \h 162 O HYPERLINK \l " Toc125451267" metafizică antipolitică PAGEREF Toc125451267 \h 164 HYPERLINK \l " Toc125451268" Succesiunea imperiilor PAGEREF Toc125451268 \h 165 HYPERLINK \l " Toc125451269" Roma ambivalentă: imagine a Anticristului și katechon PAGEREF Toc125451269 \h 167 HYPERLINK \l " Toc125451270" Persecuțiile PAGEREF Toc125451270 \h 169 HYPERLINK \l " Toc125451271" Imaginea paradigmatică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îl decentramento politico sono altrettanto importanți modellatori della sensazione di benessere individuale. Insomma, "îl contare" sinonimo politico di partecipazione, allorquando viene ridotto, minimizzato o persino precluso al cittadino, diventa un ostacolo reale, che și riflette nella quotidianità dando vită all'antipolitica e alle sue conseguenze. Nelle prime pagine del saggio: "Doparie, dopo le primărie"4, l'autore R. Calabretta, pone una domanda all'attenzione del lettore: "În altre parole, îl notevole progresso scientifico raggiunto è di aiuto anche nel sospirato raggiungimento
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]