39 matches
-
pas, il ne saurait y avoir d'images dans la conscience. Mais l'image este un certain type de conscience. L'image este un acte, et non une chose. L'image este conscience de quelque chose..." Din asta derivă și antirealismul curentului existențialist de după cel de al doilea război mondial, mai ales. Desprinderea literaturii de imanentismul realist al conștiinței, în care, între noi și lucrurile din afara conștiinței umane ar fi existat niște intermediari fizici, gen còpii, clișee, ce asigurau legătura dintre
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
ce poate fi considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are acum ocazia să se inițieze în dezbaterile contemporane din domeniul filozofiei analitice, mai exact în disputele privitoare la realism și antirealism (una dintre temele recurente ale primului volum), dezbateri ce antrenează, practic, toate domeniile culturii, critica literară, ca și biologia sau fizica, morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
aparent estetică, dar în fond idelogizantă și tezist politică, toată istoria literaturii se organizează schematic pe axa realism-antirealism. Realismul socialist, în cel mai sănătos spirit revoluționar proletar, crește pe solul unei tradiții artificios amplificate a realismului critic. De cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
sub semnul realismului critic. Gherea, "critic de formație marxistă", și direcția revistei "Contemporanul", factori de progres, sunt mai importanți decât Maiorescu și direcția revistei "Convorbiri literare", factori reacționari. Realismul critic va fi umbrit spre sfârșitul secolului al XIX-lea de antirealismul unor curente diversioniste, decadente, cum s-au dovedit simbolismul, poporanismul și semănătorismul. Va renaște însă, în confuzia ideologică a epocii interbelice, sub forma unui nou realism, susținut și exemplificat de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil și Cezar Petrescu. Teza întregii
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
la masă", transformat în lozincă a antimonarhismului comunist. A doua mare temă a istoriei literaturii, problematizată simplist, maniheist, de Emil Boldan, pentru sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea este "o înverșunată luptă între realism și antirealism". Simbolismul, poporanismul și semănătorismul sunt considerate "curente literare antirealiste" și, mai grav, "diversioniste" (p. 109). În timp ce toată ideologia lor e diabolizată, considerată fie decadentă (simbolismul), fie reacționară (poporanismul), fie naționalistă (N. Iorga), unii dintre scriitori (Al. Macedonski, G. Bacovia, G.
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
Gheorghe Grigurcu DEMONIA imaginarului cultivată de Șerban Foarță presupune, evident, un antirealism. Să fie cumva la mijloc și un antilirism? Nu cumva combinația dintre erudiția stufoasă și fantezia exaltată indică o aprehensiune a poetului în raport cu propriai figură? Însăși luciditatea acută, concentratul de efort cerebral s-ar putea să semnifice o aplicare masochistă
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de manifestări ca individualismul sau pesimismul, intoleranța lui este totală. Nu pune mare preț nici pe moștenirea literară, în timp ce poezia „decadentă” îl irită, ba chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul. Poezia lui Mihai Eminescu e prețuită pentru frumusețea formei, însă criticul se arată sensibil în primul rând la latura ei protestatară, de revoltă și critică socială. Mai puțin înclinat spre
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
la schematizări grosolane, la un didacticism anost. Prin extrapolarea dogmei introduse în filosofie, potrivit căreia evoluția istorică a gândirii ar exprima doar confruntarea materialismului cu idealismul, s-a oficializat teza că istoria literaturii se reduce la lupta între realism și antirealism, această confruntare fiind un aspect al luptei de clasă. Cum se afirma că în perioada contemporană lupta de clasă pe plan mondial ia forma confruntării între socialism și capitalism, arta occidentală, considerată pseudoartă, reductibilă la modernism, nu ar reflecta decât
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
integrantă a ideologiei comuniste, creația artistică devine problemă de stat. „Realismul socialist” este impus de „forța conducătoare” a societății prin toate mijloacele, inclusiv administrative, drept unica „metodă de creație”. Istoria artelor e prezentată ca istorie a luptei între r. și antirealism. Ținute sub permanentă și strictă supraveghere, obligate să evolueze pe un anume „făgaș”, trasat cu anticipație, era fatal ca arta, literatura să fie deposedate de propriul specific (recuperat doar cu intermitențe) și ca pretinsul „realism socialist” să devină de-a
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
mod realist faptele prezentate În nuvela sa. Dar În procesul de creație s-au infiltrat rămășițe ale formalismului burghez din trecuta sa activitate de prozator, care i-au frânt intențiile sale bune, i le-au deturnat În parte pe căile antirealismului. (Ă). Astfel, În Dușmănie ai sentimentul deslănțuirii mai mult a brutalității instinctive a indivizilor decât a urii conștiente de clasă, determinând activitatea eroilor. Printre roiurile de țânțari și miasmele lacurilor dunărene se mișcă nu atât exploatați și exploatatori, cât malarici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
burghez etc. Credem Însă că aici prezentarea suferă de unele lipsuri. (Ă). În primul rând, noi când vorbim de realism nu-l numim curent literar, ci o concepție artistică și facem istoria literaturii ca desfășurare a luptei Între realism și antirealism, oglindirea luptei Între forțele de progres și cele care Împiedică progresul În societate. Această luptă stă la baza conflictului dintre realism și antirealism În literatura noastră și În acest sens vom face cercetarea moștenirii literare» (cit. Problema moștenirii literare, Ion
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
curent literar, ci o concepție artistică și facem istoria literaturii ca desfășurare a luptei Între realism și antirealism, oglindirea luptei Între forțele de progres și cele care Împiedică progresul În societate. Această luptă stă la baza conflictului dintre realism și antirealism În literatura noastră și În acest sens vom face cercetarea moștenirii literare» (cit. Problema moștenirii literare, Ion Vitner, p. 30). Deci o notație realistă, un fel de a vedea realist a existat de la Începutul literaturii și constituie baza noastră de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod firesc aceeași Întrebare: a dispărut literatura imperialistă? Nu mai avem dușmani ? De ce nu se vorbește nimic despre lupta - din trecut și de astăzi - Între realism și antirealism, expresie, pe plan literar, a luptei de clasă Între exploatați și exploatatori? Spiritul colectivist În care sunt tratate problemele Întunecă elementele pozitive pe care le cuprinde manualul de teoria literaturii. Și aceste aspecte pozitive nu sunt puține la număr. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
într-un roman cu acțiune vie, palpitantă, cu personaje clasic conturate, de la detectivi la profeți, roman ce nu-și refuză scene de maximă violență, anchete brutale, violuri, crime și, în același timp, prefirat subtil cu elemente suav halucinatorii, urme ale antirealismului vizionar de care se arătase mânat pentru a izbuti să împlânte, cu o vigoare epică puțin obișnuită, în această țesătură un personaj pur halucinatoriu, de o unică identitate în literatura română.” Personajul „halucinatoriu” este tânărul Paul Sucuturdean, care trăiește la
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
discuția înainte, să contribuie la limpezirea problemelor ridicate. De asemenea, greșită a fost și tendința de elogiere fără rezerve a poeziilor din volum (...). Ar fi fost de asemenea de dorit ca această ședință, unde s-a dat o bătălie împotriva antirealismului, să se fi bucurat și de participarea unor poeți ca Marcel Breslașu, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu sau Radu Boureanu, care și-ar fi putut aduce contribuția în această luptă. Dar ei au lipsit. Cu ocazia acestei dezbateri s-a subliniat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acum. Trebuie spus că progresul mult-așteptat încă nu se întrevede; nădejdile puse în forța stimulativă a concursurilor de nuvelă inițiate de diferite instituții: minister, edituri, cenacluri, încă nu se confirmă. Peisajul nuvelistic este bântuit de o serie de lipsuri: schematism, antirealism, obiectivism, formalism, ne-tipizare, ne-adâncire, ne-cunoaștere a realității. Totuși, spre toamnă, aflăm că nivelul nuvelei s-a ridicat simțitor, odată cu apariția nuvelei Desfășurarea de Marin Preda. Dar să dăm cuvânt, fără alte comentarii, purtătorilor de opinie din vreme
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Lukács, studiul Ceciliei Maticiuc se detașează, însă, de aceasta (care datorează mult criticii marxiste precum și ideii că scrierile lui Soljenițîn sunt o continuare a momentului de vârf al realismului socialist în literatura rusă) prin lectura strict poetică și complet antirealism socialist a operei soljenițiene, prin rigoarea cu care stăpânește problematica artei narative și o aplică operelor scriitorului rus, precum și prin accentul pe care-l pune pe sensul spiritual al acestora. Toate aceste deosebiri, care sunt, de fapt, veritabile contribuții critice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
c]reia judec]țile morale exprim] credințele noastre despre ceea ce reprezint] aceste fapte morale și putem ajunge s] descoperim natură acestor fapte prin participarea la discuții morale și prin reflecție. Realismul moral contrasteaz] cu dou] concepții metafizice alternative despre moral]: antirealismul (denumit uneori „antirealism”) și nihilismul moral. Potrivit antirealiștilor, nu exist] fapte morale și nici nu se pretinde că faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile morale exprim] credințele noastre despre ceea ce reprezint] aceste fapte morale și putem ajunge s] descoperim natură acestor fapte prin participarea la discuții morale și prin reflecție. Realismul moral contrasteaz] cu dou] concepții metafizice alternative despre moral]: antirealismul (denumit uneori „antirealism”) și nihilismul moral. Potrivit antirealiștilor, nu exist] fapte morale și nici nu se pretinde că faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral. Potrivit antirealiștilor, nu exist] fapte morale și nici nu se pretinde că faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se pretinde că faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie în absență faptelor morale, asem]n]toare cu practică religioas] f]r] credință în Dumnezeu. Am introdus ideile de realism moral, antirealism și nihilism puțin mai tarziu, pentru c], în opinia mea, pentru fiecare exist] multe argumente pro, dar și contra. În cele ce urmeaz], voi explica unele perspective substanțiale pe care oamenii le-au îmbr]țișat în aceast] dezbatere. Doresc, oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bine s]-i ajut]m pe cei care au nevoie, ne exprim]m dorința că oamenii s]-i ajute pe cei care au nevoie; este ca și cum am strigă: „Ură pentru cei care-i ajut] pe cei care au nevoie!”. Antirealismul este, cu sigurant], o opțiune care trebuie luat] în considerare. Dar pan] la urm] mi se pare c] este o opțiune neatr]g]toare. Antirealiștii au o explicație perfect] pentru caracterul practic al judec]ții morale. Dar presupunerea lor, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie deloc supuse criticii raționale - mai degrab] doar pentru c] acestea sunt dorințele pe care noi vrem că el s] le aib]. Dar, în acel caz transpare o obsesie exagerat] pentru argumentul moral, o impunere a dorințelor noastre asupra celorlalți. Antirealismul nu este o opțiune atr]g]toare. Viziunea antirealistului despre judecată moral], ca fiind expresia unei dorințe, nu reușește s] explice reflecția moral]. Viziunea antirealistului despre discuția moral] confer] un caracter imoral convingerii morale! Și-atunci cum stau lucrurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960. Sartre Jean-Paul, Being and Nothingness, Philosophical Library, New York, 1956. Shoemaker S., Self-Reference and self-awareness, In Brook and De Vidi, 2001. Stein H., "Yes, but... Some skeptical remarks on realism and antirealism", în Dialectica, Griffon, 43. Stere Ernest, Din istoria doctrinelor morale, ed. Polirom, Iași, 1998. Strawson P., Limitele rațiunii, ed. Humanitas, București, 2003. Suppe F., The structure of scientific theories, University of Illinois Press, Urbana, 1977. Vianu Tudor, Estetica, Editura pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]