19 matches
-
A murit într-un accident aviatic în februarie 1942. Luftwaffe a avut ocazia ideală pentru a-și testa piloții, avioanele și tacticile de luptă în Războiul Civil Spaniol (1936-1939), când Legiunea Condor a fost trimisă în Spania să sprijine rebeliunea antirepublicană condusă de generalul Francisco Franco. Printre aparatele moderne folosite în luptă au fost unele care au devenit faimoase: bomardierele în picaj Junkers Ju 87 Stuka și avioanele de vânătoare Messerschmitt Bf 109. Deși această forță aeriană l-a sprijinit activ
Luftwaffe () [Corola-website/Science/300227_a_301556]
-
față de ordinea socială, liberalism economic și era împotriva statului intervenționist. Curentul politic de "dreapta' nu se organiza în partide, ci în grupuri parlamentare denumite independenții sau alianța democraților, ce aveau personalități că Poincare, Laval, Briand sau Tardieu. Extremă dreapta era antirepublicană și monarhistă și se exprimă prin formațiunea Acțiunea Franceză reprezentată de Charles Maurras și Leon Daudet ce obținuse un număr redus de locuri în Adunarea Națională. Era condamnată pontifical pentru discursul extrme de agresiv împotriva Republicii, evreilor și străinilor, având
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
scopul de a integra Roma în Regatul Italiei s-au soldat cu eșecuri. Monarhia avea să încredințeze altora visul de cucerire a Romei. Garibaldi a fost, la vremea sa, un mit care a avut și adversari: mediul reacționar și cleric, antirepublican și antisocialist. Tatăl său, Domenico, originar din Chiavari din zona Genova, s-a mutat la Nisa. El era căpitan de marină comercială, iar frații săi erau și ei marinari sau negustori. Mama lui, Rosa Raimondi, provenea din Loano, Liguria. În
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
față de ordinea socială, liberalism economic și era împotriva statului intervenționist. Curentul politic de "dreapta' nu se organiza în partide, ci în grupuri parlamentare denumite independenții sau alianța democraților, ce aveau personalități că Poincare, Laval, Briand sau Tardieu. Extremă dreapta era antirepublicană și monarhistă și se exprimă prin formațiunea Acțiunea Franceză reprezentată de Charles Maurras și Leon Daudet ce obținuse un număr redus de locuri în Adunarea Națională. Era condamnată pontifical pentru discursul extrme de agresiv împotriva Republicii, evreilor și străinilor, având
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
prezentat romanțat rezistența albilor la Reconstrucție, lăudând acțiunile KKK. Alți autori au prezentat sclavia într-o lumină favorabilă, și plantațiile agricole din Sud dinainte de război ca un mediu liniștit și armonios. Aceste sentimente au fost exprimate pe ecran în filmul antirepublican din 1915 al lui D.W. Griffith, "The Birth of a Nation". Școala Dunning, centrată în departamentul de istorie de la Columbia University a analizat Reconstrucția ca eșec, cel puțin după 1866, din motive foarte diferite. S-a susținut acolo că
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
partidelor de centru. Totuși, sistemul de partide al Republicii Irlanda dezvăluie o situație mai apropiată de consens decît în cazul Franței, caracteristicile partidului fiind deci mai puțin accentuate. Fine Gael rezultă din fuzionarea, în 1933, a trei partide antipopuliste și antirepublicane. Cel mai important din punct de vedere electoral, Cumman na nGaedheal, reprezintă o fracțiune a IRA și a Sinn Fein care accepta tratatul ce crea Statul liber al Irlandei și consacra divizarea insulei. Învingător al războiului civil din 1922, partidul
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
faptul că, cel puțin în lumea creștină dar nu numai, conflictul dintre protestanți și catolici nu e încheiat. El se poartă mai cu seamă prin intermediul organizațiilor secrete. Cele protestante sunt antimonarhice și anticle ricale, virulent antipapale, în timp ce organizațiile catolice sunt antirepublicane și antisectare. Primele sunt, îndeobște, mai cunoscute, au devenit discrete și se vorbește despre ele mai des, mai tare sau mai discret. Dintre cele pro-papale se remarcă iezuiții și organizația Opus Dei. Aceștia sunt foarte bine educați în toate domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru Europa liberă. Senatorul liberal, republican de nevoie, a dat drumul convingerilor sale monarhice. A făcut mai întîi de doi bani Republica Franceză rezultată după revoluție. Apoi toate republicanismele care au decurs de la această revoluție. Prind momentul, în plină diatribă antirepublicană a senatorului, să-l întreb ce șansă mai are monarhia în țara noastră. Scos din visul său, dar nu în întregime, conul Alecu îmi răspunde inspirat. Îl citez din memorie. "Regele e unsul lui Dumnezeu, e deci partea unui miracol
Prințul și speranțele conului Alecu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8716_a_10041]
-
mistică spaniolă Teresa de Cepeda y Ahumada, cunoscută drept Sfânta Teresa de Jesús (1515-1582), la franciscanul și misionarul flamand Wilhelm de Ruysbroek, cunoscut și ca Rubroek, Rubrouck sau Rubruquis (1220-1293), și la Léon Bloy (1846-1917), autor francez al unor scrieri antirepublicane polemice, marcate de un profund catolicism, unul dintre scriitorii preferați ai lui Borges. Orașul-aeroport internațional al Uruguayului, În apropiere de Montevideo. Ca adjectiv, barcino Înseamnă „cu părul brun-roșietic, cu pete albe“. Citat din titlul capitolului VI, partea Întâi, din Don Quijote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zi. Lisabona rămâne fără lumină și fără apă. Trenurile și tramvaiele nu mai circulă. La toate aceste greutăți interne se adaugă primejdia unei invazii monarhiste din Spania, unde Paiva Couceiro, un fost căpitan în armata lui Don Manuel organizează miliția antirepublicană și amenință regimul. Lumea începe să se dezguste de revoluție. "Nu pentru asta s-a făcut Republica!", strigă Machado dos Santos lui Afonso Costa. Izbucnesc certuri pentru Președinția Republicii. Fiecare fruntaș revoluționar susține alt nume. Venerabilul Bernardino Machado, care trădase
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
albe", a masonilor și a democraților, pentru ca să nu profite de un moment de acalmie și să dobândească un modus vivendi cu Republica. Urmările au fost, însă, dezastruoase pentru unitatea forțelor contra-revoluționare. Centrul Catolic a despicat în două, pentru totdeauna, opoziția antirepublicană, antidemocratică și antimasonă. Dacă în Portugalia monarhia n-a fost încă restaurată până astăzi, faptul se datorează, poate, acțiunii Centrului Catolic. Dar amânarea restaurării nu este efectul cel mai grav al creării Centrului. Infinit mai grav decât aceasta este războiul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Paes și înăbușirii revoltelor monarhiste. Cum se cunoștea activitatea lui Salazar la "Centrul Academic de Democrație Creștină" și cum, fără îndoială, erau destui democrați republicani care voiau să-i ia locul la catedră, a fost acuzat de monarhism și activitate antirepublicană. În ancheta făcută de către comisia Universității, Salazar se apără prin memoriul menționat mai sus, A minha resposta, fără să răspundă, totuși, la toate insinuările. Din cele douăzeci și două de depoziții ale martorilor, numai unul îl acuză de monarhism, amintindu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu privire la Republică, ceea ce a dat naștere unei instabilități politice pe plan intern, care lua o amploare din ce în ce mai mare. La primele alegeri parlamentare din 6 iunie 1920, coaliția de la Weimar a pierdut peste o treime din voturi și majoritatea mandatelor în favoarea antirepublicanilor, liberalilor de dreapta din DVP, a social-democraților independenți și a comuniștilor (care au intrat prima oară în Parlament, cu patru reprezentanți)587. În perioada 1919-1923 s-au înregistrat deja multe atacuri la adresa Republicii. Presiunile "Corpurilor Libere" conduse de Kapp (1920-1923
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în noiembrie '72 pentru Republică, monarhiștii îl constrîng la demisie (24 mai 1873). Adunarea desemnează pentru președinția Republicii pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
savantul Iorga: Parisul lui Ravachol ? i al bombelor anarhi? tilor explod�nd �n jurul lui; cea a Pre? edintelui Saadi Carnot; cortegiul bine inten? ionatului ? i nefericitului �mp? raț al Braziliei, Don Pedro, str? b?ț�nd Place de la Concorde; al obtuzului antirepublican Boulanger ? i al lui Paul D�roul�de, pe care Iorga �l califica drept �na? ionalist�69; ?i al demonstra? iilor periodice la statuia Strasbourg. Era perioadă Antantei Cordiale franco? ruse, cu care Iorga, ca supus al unui rege din dinastia Hohenzollern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
articolele, remarcai stilul s? u spectaculos uneori, �ntotdeauna violent, dar mai ales faptul c? Daudet p? rea s? fi dat un nou sens vulgarit?? îi. �n 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea să reac? ionar? antirepublican? extremist?) ?i totodat? istoric i? a sugerat lui Iorga s? conferen? ieze la V? leni despre Constantinopole ? i despre turcii din Balcani 156. Dar semnifică? ia acestor contacte nu trebuia exagerat?. Iorga era �n leg? tur? permanent? cu istoricii ? i politicienii �ntregului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în lumea izolată în care se retrăsese savantul Iorga: Parisul lui Ravachol și al bombelor anarhiștilor explodînd în jurul lui; cea a Președintelui Saadi Carnot; cortegiul bine intenționatului și nefericitului împărat al Braziliei, Don Pedro, străbătînd Place de la Concorde; al obtuzului antirepublican Boulanger și al lui Paul Déroulède, pe care Iorga îl califica drept "naționalist"69; și al demonstrațiilor periodice la statuia Strasbourg. Era perioada Antantei Cordiale franco-ruse, cu care Iorga, ca supus al unui rege din dinastia Hohenzollern, nu prea s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Citindu-i articolele, remarcai stilul său spectaculos uneori, întotdeauna violent, dar mai ales faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația acestor contacte nu trebuia exagerată. Iorga era în legătură permanentă cu istoricii și politicienii întregului spectru politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dreptei antidemocratice. În 1980, stânga și dreapta teroristă din Italia se confundau atât ca obiective, cât și ca metode. Brigăzile Roșii și urmașii lor nu erau singurii responsabili pentru violența din acei anni di piombo („ani de plumb”). Dreapta conspiratoare, antirepublicană, a reapărut În acești ani (și a comis cel mai grav atentat din epocă, bombardarea gării din Bologna În august 1980, soldată cu 85 de morți și 200 de răniți), iar În Mezzogiorno, Mafia și-a accentuat strategia de teroare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]