77 matches
-
psihologie se insinuează și din comportamentul precocei Paloma, care își caută în vastitatea apartamentului refugii, ca locuri de evadare din infernul familial. Un roman "melanj-cultural" cu toate ferestrele deschise către filosofie, spre literatură și pictură, spre muzică și cinematografie. Un antiroman postmodern, căci personajele își proclamă simplitatea și claritatea gustului, dar cât rafinament dovedesc preferințele lor! O conte philosophique păstrând aroma franțuzită, ca și o grațioasă și totodată gravă narațiune inițiatică încheiată cu decizia Palomei de a trăi, asumându-și viața
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
Basarabiei... Prezenta Moscovei la Chișinău e simțită peste tot, prin toate partidele și partiduțele înființate în grabă. Din păcate, România nu se simte ca ar avea vreun interes național în zonă, prezența românilor este făcută cu persoane pro ruse și antiromane, si venite chiar de la București... O metomorfoză nouă în politica românească față de românii de pește Prut... Cine ar merita să devină președinte al Republicii Moldova după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, după părerea dumnavoastră? Din stocul propus și autopropus, - niciunul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și metafore, de enigme, taine, mistere, în parte decopertate după parcurgerea multor pagini, dar și grație repetării lor ca un laitmotiv sacru în alte contexte. Atmosfera esoterică domină întregul roman și structura sa fragmentată cinematografic îndeamnă autorul să-l numească antiroman. Secvențele, aproape poeme de sine stătătoare, sunt despărțite prin imagini de stampe cu subiecte apropiate textului parcurs, fără însă a li se destăinui izvorul, și care ne duc cu gândul la o lumea fabuloasă a Evului Mediu, fie religioasă, fie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
sau Biblie dar și cu precepte din filosofii romani și greci, pigmentată uneori cu un lexic contemporan uzual și de notorietate ce stârnește zâmbete. (Amintindu-ne de învingătorii teutoni asupra Romei, care foloseau la vremea aceea bricheta!). Eroii romanului sau antiromanului își desfășoară activitatea într-o lume fantastică dar comportamentul lor seamănă cu cel dintr-o lume reală din societatea omenească modernă roasă de invidie și interese obscure spre propria îmbogățire, unde nu lipsește corupția, depravarea, decadența, dezmățul, deșănțarea, lăcomia, iubirea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
ultimei file? Poate ar trebui să adaug notelor de lector, acum, la închiderea cărții, și observația că în „Suburbiile municipale” nu există, de fapt, un conflict evident, ca în romanul clasic, de unde și autorul, conștient de lipsa lui, îl denumește antiroman. Acțiunea curge domol, ca un râu de câmpie, dar plin de pește. Și totuși, cu ce sunt umplute peste 600 de pagini lipsite de conflict? Dar grele de semnificații? Cu un vis din altă lume posibilă sau imposibilă, intarsiată cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
literar. Camus spunea că „tot ce este simplu ne depășește“. Sunteți fascinat de lucrurile simple. Chiar că sunt fascinat de lucrurile simple, pentru că nu le pot scrie și pentru că, pe bună dreptate, critica îmi reproșează că scriu complicat, că practic antiromanul și că e destul, că s-a săturat de treaba asta, și că sunt vetust în postmodernitate. Adevărat, de o mie de ori adevărat, știu cum stau cu limitele și am nostalgia crepusculară că nu pot să trec de ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
inginer-Pozdare reprimit în partid -Pozdare inginer-șef și director general al uzinei-Pozdare schimbat din funcție în urma unui incident), se distruge atotstăpânitoarea surpriză romanescă, dispare capacitatea hipnotică a diegezei; o prăpastie se cască astfel între romanul clasic și noul tip de antiroman.“ George Morărel are mult umor. Păcat că acest umor este involuntar. Solemnitate inadecvata În volumul său Sonete 1 (prefață de A.I. Brumaru, Brașov, 2006), Adrian Munteanu este solemn de la prima și până la ultima pagină, indiferent de subiectul monologului liric. Chiar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Coperta: Leonard Lunguleac (c) DAN MOLDOVEANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Dan Moldoveanu Repetenții EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În loc de cuvânt înainte Repetenții, carte semnată de Dan Moldoveanu, o spun din capul locului, este o carte grea. Imposibil de povestit. Roman? Antiroman? Lecturândo, cu mare efort, nu o dată, îți vine să renunți. Să dai cu ea de pământ. Să o uiți imediat. Să scapi din ghearele cuvintelor ei. Poveste nu există. Personaje (aproape) nu există. Sau există cu miile. În număr infinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dedică Ov.S. Crohmălniceanu în volumul I din Literatura română între cele două războaie mondiale (E.P.L., București, 1967, pp. 357-364) e intitulat — elocvent — „Antiproza”. Autorul Paginilor bizare este situat de fapt în categoria ambiguă a antiliteraturii, scrierile sale fiind, după caz, „antiroman erotic concentrat” („Pîlnia și Stamate”), „antischiță” („Emil Gayk”), „antinuvelă socială” („Ismail și Turnavitu”), „antiparabole” („Fuchsiada”, „Algazy & Grümmer”) sau „parodie a epicii romantic aventuroase” („După furtună”) — oricum, niște „tragice încercări experimentale” în care absurdul și parodia capătă funcție existențială. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o nouă religie, cea a omului fără imaginație. Deci literatura viitorului să fie oare, atunci o literatură a imposibilității omului de a mai scrie, de a mai fantaza? Va fi romanul opera omului care nu va mai putea scrie nici măcar antiroman, antipoezie și antipiese, și care nu va mai putea „digera” decât date exacte, deoarece lobul drept al creierului i se va atrofia de tot? Atunci, cu siguranță, lumea va deveni, cu siguranță, “un maț”-așa cum afirmă Mircea Cărtărescu într-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de identificare, de iluzii. Aici, prozatorul izbutește să prindă În aceeași frază fragmentul de real și reflectarea lui simultană În text. Așadar, procesul constituirii propriu-zise a textului. ș...ț Flacăra, nr. 49, 6 decembrie 1985 Emilia Parpală: Romanul postmodernist Semantic, antiromanul Intermezzo (Editura Albatros, 1984, 437 p.) rezidă În joncțiunea contrapunctică a două teme: 1. o temă metatextuală, motivantă, În care criticul Marin Mincu face dovada aptitudinilor sale de vulgarizator (În sens non-peiorativ) al unor locuri comune din teoria textului; 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o împinge profesia de jurnalist. Unitatea romanului e în special stilistică și de atmosferă, evenimentele și personajele fiind estompate, ambigue. Și mai aproape de formula antiromanului este Podul de vise (1989), care are în centru un personaj-simbol și o metaforă, aceea a podului de lemn mișcător, șubred și periculos, pe care eroina reușise să îl traverseze în copilărie fără ajutorul mâinilor. Cartea este un „pod de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
slujba Imperiului. 2. 408-434, fază decisivă pentru huni, când centrul stăpânirii lor este transferat din est în Europa centrală (Panonia), dominată de hunii regali, în care confederația hunică este redimensionată prin integrarea gepizilor, relațiile cu Imperiul sunt rupte, iar atacurile antiromane sunt devastatoare. 3. A treia fază (434-453), cuprinsă între pacea cu împăratul de la Constantinopol și moartea lui Attila, este perioada când atacurile hunilor sunt orientate spre Italia și apusul Europei (Galia). Anii 453-454 marchează sfârșitul puterii hunice, după moartea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
situația politică și demografică, ceea ce a dus la deplasarea spre apus a numeroase triburi germanice. În urma instalării hunilor în Europa centrală, Pannonia, gepizii au rămas pe loc și au devenit supuși ai hunilor, ba chiar au participat la expedițiile lor antiromane. De fapt aceste schimbări nu s-au produs imediat, trecerea Volgăi de către huni nu a schimbat situația zonei în discuție. Abia după 380, se produc modificări esențiale în configurația etnică din Pannonia, și anume instalarea ostrogoților conduși de Saphrax și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să se supună autorităților civile (cf. Rom 13,1-7), care purtau ca simbol al puterii o sabie lungă, îngăduite de Dumnezeu pentru binele social. Concepția, exprimată într-un moment de tensiune deosebită pentru orânduirea imperială, voia să se opună ideilor antiromane, de factură iudaică extremistă care puteau persista chiar și printre cei convertiți la creștinism. Noul Testament produce o răsturnare completă a valorilor virtuților tradiționale, care nu aveau ca obiect precis vreo structură bine determinată ci individul însuși, a cărui mântuire se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mi te-arăți,/ nu-mi trimiți vești/ cât fără rost./ Oare ai fost?/ Oare mai ești?". Sentimentul refuzat este apăsător și dureros: Surâd și mersul mi se prelinge/ de pe buze, ca un fir de sânge/ pentru că nu mă iubești". III. "Antiroman", jugularea polemică a confesiei pentru o "posibilă radiografie a eșecului". "Adio, fără nici o urmare la povești,/ armele de tinichea, cu țepene încheieturi..." Un univers rece pătrunde timpul și spiritul. Marea Doamnă de frig și Marele Domn nu mai au ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pus să scrie fel de fel de minciuni care să schimbe istoria lumii și a neamului său prin prezentarea falsă a realității! A mai existat o scriere a acestui război făcută de către iudeul Justus din Pistos, unul dintre conducătorii partidului antiroman din Galileea și care prezenta revolta neamului său foarte diferit față de ce a scris J. Flavius în cele două lucrări pline ochi de minciuni. Textul lui Justus era foarte nefavorabil iudeilor, și a circulat pînă în secolul X după care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
silește cât poate să semene cu reproducerea kitsch a unei fotografii cu Marilyn Monroe. Text provocator, ca toate celelalte, Corpuri de iluminat - scris după Playback, dar publicat înainte de acesta - s-ar fi putut numi la fel de bine Romeo, Julieta și întunericul. Antiroman de dragoste, dinamitează metodic - prin deriziune și ridicol - poncifele romanțioase ale genului. Julieta lui T. viețuiește în lumea cu orizontul obturat a blocurilor-dormitor din ghetoul socialist, redusă la stereotip de farsa adevărată și lipsită de măreție sau de tragism în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
minor, ținînd umil trena poeziei și a dramaturgiei, nimeni nu-i plîngea de milă. Dar de cînd a înflorit exploziv, "genofag", nu doar subordonîndu-și vechile rivale, ci și împrumutîndu-le dezinvolt tehnicile și registrele specifice, trece din criză în criză. De la antiroman la nou roman, roman-document, roman oulipian, auto-ficțiune etc., de la respingerea povestirii la revenirea ei grabnică, de la eliminarea personajelor, sau reducerea lor la o inițială, la revalorizarea lor cu asupra de măsură, de la spulberarea iluziei romanești la varii formule de interacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
creierul vesel) și Gip (Genialul intens pozitiv). Amestecul de pamflet, parodie, farsă și umorul, privilegierea jocului până la punctul în care limita dintre artă și antiartă se șterge, insulele de lirism adevărat fac din acest insolit și aproape necunoscut roman sau antiroman - cum l-a definit Ion Pop - o scriere a cărei originalitate nu poate fi contestată. Aici, ca și în poezia lui M., sinceritatea ofensivei față de întreaga organizare culturală și socială - trăgându-se din spiritul, înnăscut, de opoziție al unei persoane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
conceptul de libertate în paralel la Augustus, Paulus Fabius Maximus și Ovidiu, cfr. câteva trimiteri infra, p. 204-5. 133 G. BOISSIER, op. cit., p. 112. 134 De exemplu, istoricul grec Timagene a fost acuzat, prin anii 23-22 î.H., din cauza spiritului antiroman din operele sale și a trebuit să se refugieze la Asinius Pollio, care-și arăta independența republicană. Cf. alte persecuții împotriva autorilor de libelli infamanti, cauza sinuciderii lui Labienus și a exilului, terminat tragic, al lui Cassius Severus, în S.
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Munteanu a contribuit la receptarea unor importante lucrări de poetică, estetică și teorie literară, precum cele ale lui Michel Butor, H.-R. Jauss, Lucien Goldmann, Mikel Duffrenne, Jean Starobinski, Jean Rousset, a adus în atenție teoria poeziei ca montaj, poetica antiromanului, psihanaliza literară, structuralismul, texte de Eugen Ionescu, Salvador Dalí, Nathalie Sarraute. Alte rubrici permanente: „Cronica plastică”, semnată de Valentin Hossu, Emil Manu, Adrian Beldeanu ș.a., „Cronica limbii”, unde Constantin Otobâcu dezbate probleme de oralitate și stil, dezvoltă analize semantice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
O fi lipsa imaginației (lucrul cel mai trist cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori și mai puțin povestitori, sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă de o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli". Ar fi pus astfel în valoare, cum ar veni, doar instinctul tropic, vorba lui Călinescu; cel narativ ioc. Breban, precautul (precauția marelui narator), n-ar fi vorbit în tonul acesta. La rîndu-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convorbiri, reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman aleatoriu și polițist în urmărirea ideii”, un fel de parabolă ambiguă, cu instrumentar radical modernist. E o narațiune de aparență absurdă, urmuziană, etalând, după cum semnala Mircea Iorgulescu, „o zeflemea sarcastică în marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]