2,557 matches
-
prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu, printr-o rezoluție de pe o notă informativă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezentate anterior a însemnat nu numai deportarea în primele zile ale conflictului sovieto-german, în condiții inumane, a mii de evrei din Moldova și internarea acestora în lagărele din Târgu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin, etc19, ci și crearea unei psihoze antisemite de masă în cadrul unităților operative ale Armatelor 3 și 4 române și a populației locale din Moldova, o psihoză propagată de la cel mai înalt nivel decizional, ce identifica evreii drept exponenți ai comunismului și îi considera ca atare principalul pericol
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în timpul bombardamentului aviației sovietice "la unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând"21. Este lesne de înțeles faptul că asemenea rapoarte au avut menirea de a înteți psihoza antisemită și de a tensiona și mai mult atmosfera încordată existentă în oraș. Ca urmare a zvonurilor privitoare la "acțiunile subversive" ale populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce a fost comunicată telefonic comandantului garnizoanei Iași colonelul Constantin Lupu la 27 iunie 1941 și reiterată în noaptea de 28/29 iunie 194123. Cert este faptul că pe fondul atmosferei tensionate ce domnea în oraș ca urmare a psihozei antisemite existente și a zvonurilor referitoare la pactizarea evreilor cu inamicul, a fost suficientă o scânteie pentru a aprinde vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece până nu-i prea târziu !"49. Autoritățile civile și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
așa fel, încât populația singură să caute a le înlătura prin mijloacele ce vor găsi mai indicate și adaptabile împrejurărilor"51. Prin urmare, nu trebuie să surprindă faptul că în urma unor asemenea instigări, a propagandei antievreiești virulente și a măsurilor antisemite inițiate și aplicate de autoritățile militare române în colaborare cu cele germane, în timpul operațiunilor militare desfășurate în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria s-au înregistrat numeroase atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armata Roșie. Această metamorfoză este ilustrată în mod elocvent de textul unei directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important în ceea ce privește concepțiile antisemite ale Conducătorului Statului român, îl vom cita în extenso: "Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile române împotriva acestora. Masacrul de la Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezența evreilor în cazul unei eventuale debarcări sovietice fie în Odessa, fie în regiunile învecinate 77 a comunicat celor prezenți decizia sa de a deporta evreii din Odessa. Întrucât dialogul dintre mareșalul Antonescu și guvernatorul Alexianu este definitoriu pentru concepțiile antisemite ale Conducătorului statului, precum și pentru cruzimea manifestată față de evrei în anumite situații, îl vom reda în întregime: "Mareșal I. Antonescu: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoți imediat din oraș, pentru că din cauza rezistenței Sevastopolului ne putem aștepta chiar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei. Munca obligatorie Munca obligatorie prestată de evrei în timpul regimului antonescian constituie un capitol aparte în cadrul Holocaustului din România. Spre deosebire de alte teme referitoare la persecuția populației evreiești din România în perioada celui de-al doilea război mondial, precum legislația antisemită, măsurile de deportare, ghetoizare și exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se cifra la 31.463, din care 19.447 erau repartizați în detașamente de muncă locale iar 12.016 în detașamente de muncă exterioare 124. Așa cum era de așteptat, înlăturarea regimului antonescian a adus cu sine anularea legislației și măsurilor antisemite adoptate în perioada 1940-1944, inclusiv cele referitoare la munca obligatorie prestată de evrei, la 30 august 1944 Marele Stat Major propunând desființarea detașamentelor de muncă formate din evrei 125. Propunerea a fost aprobată de guvernul condus de generalul Constantin Sănătescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
număr neprecizat de decese. În finalul demersului nostru istoriografic credem că se impun câteva concluzii referitoare la rolul armatei române în persecuția evreilor sub regimul antonescian. În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva populației evreiești în cursul celui de-al doilea război mondial a fost mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că armata nu a fost doar un simplu executant al dispozițiilor venite de la conducerea statului, în speță de la mareșalul Ion Antonescu, ci în multe situații a contribuit din plin la elaborarea și transpunerea în practică a actelor normative, dispozițiilor, ordinelor antisemite. Lista documentelor 1. 6 iunie 1941. Nota informativă nr. 856 întocmită de Regimentul 3 Jandarmi "Dunărea de Jos" cu privire la atitudinea și starea de spirit a populației evreiești din orașul Galați. 2. 16 iunie 1941. Nota nr. 30.638 adresată Armatei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu privire la înființarea și organizarea ghetoului din Chișinău. 58. 30 iulie 1941. Nota nr. 21.965 înaintată de Armata a 3-a Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la afacerile oneroase realizate de organele Poliției din Moldova pe seama populației evreiești în cursul aplicării măsurilor antisemite. 59. 31 iulie 1941. Nota de serviciu nr. 22.780 adresată Serviciului Pretoral de comandamentul Armatei a 3-a, prin care se transmite nota nr. 20.690/R din 20 iulie 1941 a Corpului de Munte referitoare la situația a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aspecte juridice privind măsurile antievreiești. 310. 1 septembrie 1942. Raportul nr. 41 adresat de locotenent-colonelul magistrat Soltan Chiril Curții Marțiale a Comandamentului Militar Odessa, referitor la ordonanța nr. 9 din 16 martie 1942 și diverse aspecte juridice referitoare la măsurile antisemite. 311. 2 septembrie 1942. Nota nr. 76.124 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Direcției Contabilității din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat, privitoare la soluțiile identificate în privința taxelor militare plătite de evrei. 312. 4
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au comis tot de către legionari diferite acte, ca lansarea unor rachete și tăierea unui fir telefonic, cu scopul de a fi interpretate că au fost făcute de către evrei. Din toate acestea rezultă că există în Iași o recrudescență a mișcării antisemite susținută de mișcarea legionară subversivă, care ar putea avea un substrat mai adânc, acela de a compromite ordinea. În concluzie rezultă din aceste fapte și prezumțiuni, lăsând la o parte faptul că în Iași s'ar fi aflat numeroși agenți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI asupra problemei evreești în România. Problema evreească în România a existat permanent precedând cu mult principiile rasiste actuale ale ideologiei național-socialiste, și trecând cu mult mai înainte la forme politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza522, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga523, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni politice cu caracter antisemit. Ele au izvorât din reacțiunea firească a organismului națiunii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu mult mai înainte la forme politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza522, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga523, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni politice cu caracter antisemit. Ele au izvorât din reacțiunea firească a organismului națiunii românești, înăbușit de activitatea evreească ca acaparatoare a vieții economice. De aci deducem că, în rădăcinile ei, problema evreească din România a luat naștere, în special, din considerațiuni de ordin economic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist în Germania, cu principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut o influență covârșitoare și în România, înlesnind accesul la guvernarea țării a partidelor politice cu caracter naționalist și antisemit. De
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut o influență covârșitoare și în România, înlesnind accesul la guvernarea țării a partidelor politice cu caracter naționalist și antisemit. De aci înainte, drepturile evreilor au început a fi restrânse în mod progresiv și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
redusă. 2/. Acțiunea de românizare a început într'o epocă, în care împrejurările impuneau o pregătire de război intensă, apoi a continuat chiar în timp de război. În această privință este de reținut că Ungaria a suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
inginerilor evrei. 92 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030 din 12.07.1941. Regulament asupra Decretului-Lege relativ la statutul militar al evreilor. 93 Prin Decretul-Lege Nr. 2068 din 20.07.1942, în toată legislația antisemită termenul de "muncă de folos obștesc" a fost înlocuit cu termenul "muncă obligatorie". Monitorul Oficial, partea I, nr. 167 din 21.07.1942. 94 ANIC, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 9; Copie în United States Holocaust
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 10.05.1941); colonel (din 22.06.1944); general de brigadă (din 24.01.1947). 522 Alexandru C. Cuza (1857-1947), om politic și publicist român. Profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași, membru al Academiei din 1946, antisemit notoriu. În 1923 a înființat Liga Apărării Naționale Creștine (LANC), din care s-a desprins în 1927 gruparea condusă de Corneliu Zelea Codreanu ce a fondat Legiunea Arhanghelul Mihail. A condus din 1935 împreună cu poetul Octavian Goga Partidul Național Creștin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1921); ministru de Interne (martie 1926-iunie 1927): Fondator al Partidului Național Agrar (1932), care în aprilie 1935 fuzionează cu Liga Apărării Național Creștine, Goga devenind președintele noului Partid Național Creștin. Președinte al Consiliului de Miniștri (28.12.1937-10.02.1938). Antisemit notoriu. 524 Monitorul Oficial, partea I, nr. 223 din 30.12.1918. Decretul-Lege Nr. 3902 din 29.12.1918 privitor la acordarea drepturilor cetățenești. 525 Monitorul Oficial, partea I, nr. 33 din 28.05.1919. Decretul-Lege Nr. 2085 din 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]