2,557 matches
-
p. 12. 704 Vezi documentul nr. 166. 705 Monitorul Oficial, partea I, nr. 17 din 21.01.1941. Decretul-Lege Nr. 132 din 20.01.1941 asupra taxelor militare datorate de evrei. 706 Teodor Mociulschi (1903-1989), avocat român, caracterizat drept un "antisemit notoriu și corupt". Inspector general al Taberelor și Coloanelor de Muncă (din 15.11.1941). Arestat de autoritățile comuniste la 29.03.1948, a fost acuzat de "omisiune de denunț" și condamnat la 01.07.1948 la 2 ani închisoare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al evreilor. 1478 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030 din 12.07.1941. Regulament asupra Decretului-Lege relativ la statutul militar al evreilor. 1479 Prin Decretul-Lege Nr. 2068 din 20.07.1942, în toată legislația antisemită termenul de "muncă de folos obștesc" a fost înlocuit cu termenul "muncă obligatorie". Monitorul Oficial, partea I, nr. 167 din 21.07.1942. 1480 Mihai Antonescu. 1481 Ion C. Marinescu. 1482 Vezi în acest sens "Cum se vor acorda evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
drepturi. În noul cabinet nu existau membri loiali ai Partidului Național-Țărănesc și Național-Liberal. Nu toți membrii erau, însă, comuniști. Printre ei se afla și Gheorghe Tătărescu, fost premier și lider al unei grupări liberale disidente. Oricum, implicarea lui în mișcările antisemite și faptul că în război fusese de partea germanilor îl compromiteau atît de mult încît nu mai putea fi decît o marionetă docilă pentru cei de stînga. Mai existau și alți disidenți, membri ai Partidului Liberal și ai celui țărănesc
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale facțiunilor implicate. Aceste lupte au scos la iveală dovezi privind asocierea, în trecut, a lui Trifa cu Garda de Fier, o organizație fascistă din România. Ca lider al studenților din Garda de Fier, se pare că el condusese revolta antisemită de la București, din 21-24 ianuarie 1941. În 1941 a fost judecat în absență de către un tribunal român și condamnat la închisoare pe viață. Conform documentelor Departamentului de Stat, Trifa a negat că ar fi participat la revoltă și nu s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și cetățenilor non-creștini (în speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din 1866 (potrivit căruia cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici această doctrină radical antisemită nu a apărut din senin, umplând ideologic un vacuum preexistent. După cum am arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această luare de poziție explicit antinaționalistă poate fi consemnat un moment critic de torsiune a concepției despre naționalitate în imaginarul politic românesc. Naționalismul etnic, configurat către sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșit în formula sa radical exclusivistă, xenofobică și antisemită pe parcursul interbelicului, este înlocuit cu doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]