2,177 matches
-
această măsură adoptată În februarie 2004, deși aparent viza vălul fetelor musulmane, trebuie Înțeleasă Într-un context mai larg și mai Îngrijorător. În multe locuri, extrema dreaptă profita din plin de prejudecățile rasiale; pentru prima oară În 40 de ani, antisemitismul se accentua În Europa. Văzut de peste Atlantic, antisemitismul din Franța, Belgia sau Germania a devenit un laitmotiv În discursul politicienilor eurofobi și al experților neoconservatori, fiind echivalat spontan cu o Întoarcere la trecutul sumbru al continentului. În mai 2002, influentul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viza vălul fetelor musulmane, trebuie Înțeleasă Într-un context mai larg și mai Îngrijorător. În multe locuri, extrema dreaptă profita din plin de prejudecățile rasiale; pentru prima oară În 40 de ani, antisemitismul se accentua În Europa. Văzut de peste Atlantic, antisemitismul din Franța, Belgia sau Germania a devenit un laitmotiv În discursul politicienilor eurofobi și al experților neoconservatori, fiind echivalat spontan cu o Întoarcere la trecutul sumbru al continentului. În mai 2002, influentul editorialist George Will scria În Washingon Post că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scria În Washingon Post că recrudescența sentimentelor antievreiești În Europa e „a doua - și ultima? - fază a luptei pentru o «soluție finală la chestiunea evreiască»”. Ambasadorul american la UE, Rockwell Schnabel, afirma În fața Comitetului Evreiesc American reunit la Bruxelles că antisemitismul european „e aproape la fel de accentuat ca În anii ’30”. Retorică provocatoare și profund eronată. Sentimentele antievreiești erau practic inexistente În Europa contemporană: ele nu se Întâlneau decât la musulmani, mai ales la europenii de origine arabă, ca rezultat direct al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adolescenți sau familii israelite. Atacurile asupra evreilor și a instituțiilor lor - concentrate În primii ani ai secolului XXI - au stârnit Îngrijorarea nu prin amploarea lor și nici măcar prin caracterul rasist, ci prin aerul de răfuială Între grupuri. Nu era vechiul antisemitism european: pentru cei care căutau țapi ispășitori, evreii nu mai erau o țintă predilectă. Ba chiar se clasau destul de jos În ierarhia antipatiilor. Un sondaj francez din ianuarie 2004 a constatat că 10% dintre cei chestionați admiteau că le displac
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai mulți - 23% - că le displac „nord-africanii”. Atacurile din motive rasiale vizau mult mai frecvent arabii (sau, În funcție de țară, turcii, indienii, pakistanezii, senegalezii și alte minorități vizibile) decât evreii. În anumite orașe, ele erau la ordinea zilei. Supărător la noul antisemitism era faptul că, dacă victimele erau din nou evreii, făptași erau arabii (sau musulmanii). Singura excepție părea să fie Germania, unde extrema dreaptă nu se obosea să facă distincții Între imigranți, evrei și alți „negermani”. Dar Germania, din motive evidente
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
8. Antiamericanismul extrem În Europa de Est a rămas doar pe gustul unei minorități. În țări precum Bulgaria sau Ungaria el era acum o expresie indirectă, acceptabilă a nostalgiei pentru național-comunism - și, ca de atâtea ori În trecut, un surogat convenabil al antisemitismului. Dar și comentatorii, și politicienii echilibrați au Încetat să vadă În instituțiile sau practicile americane o sursă de inspirație sau un model de invidiat. Multă vreme America fusese un alt timp: viitorul Europei. Acum era doar un alt loc. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naziști, exterminarea evreilor făcea parte dintr-un proiect mai ambițios de epurare rasială și strămutare forțată. Tentația firească de a interpreta anii ’40 prin prisma informației și emoțiilor din prezent atrage astfel după sine o rescriere a evenimentelor care plasează antisemitismul În inima istoriei europene. La urma urmei, cum altfel am putea să explicăm cele Întâmplate În Europa acelor ani? Însă această abordare este simplistă și, Într-un fel, prea liniștitoare. Francezii, de exemplu, au acceptat cabinetul de la Vichy după Înfrângerea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau inscripționate pe ziduri. Când remodelau istoria recentă a acestei regiuni, autoritățile comuniste postbelice puteau conta pe un rezervor nesecat de sentimente antievreiești, pe care Îl ocultau chiar și retrospectiv (În anii ’70, cenzorii polonezi interziceau sistematic orice aluzie la antisemitismul interbelic). Dar est-europenii acordau mai puțină atenție nenorocirii evreilor nu fiindcă la vremea respectivă fuseseră indiferenți sau preocupați doar de propria supraviețuire. Motivul este altul: comuniștii semănaseră destule suferințe și nedreptăți pentru a acoperi totul cu un nou strat de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nina 553 Andreotti, Giulio 436 Andropov, Iuri 293, 407, 409, 543, 545, 561, 593; moartea lui 554 Andrzejewski, Jerzy 190 Angola 470 ANH - vezi Agenția Națională pentru Hidrocarburi (ANH) Annan, Noel 128 Antall, József 578-579 antiamericanism 328, 717-719 anticomuniști 205-212 antisemitism 175-180, 706, 732-733; est-european 399-400; german 738; polonez 400 Antonescu, Ion 54 Antonioni, Michelangelo 355, 359 apariția diviziunii culturale 188-189 apartheid 276 „Apel Krefeld” 542 Aragon, Louis 211, 328 Arbour, Louise 621 Arendt, Hannah 297, 737 Arhipelagul Gulag (Soljenițîn) 427
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Centrală; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 655-660; disidenți 528-529; musulmani 676 Europa de Est; accentul pe industrie 304; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 654-660; acțiunile sub acoperire ale Statelor Unite 295; amintiri ale crimelor comise 750; amintiri chinuitoare 750; antipatia față de Uniunea Europeană 667; antisemitism 399-400; ca destinație ieftină 695; cenzura 524; colaboraționiștii 45; colaboraționiștii În perioada postbelică 53; controlul În perioada postbelică 105; datoria valutară 534; deosebirea față de Europa Occidentală 186; dorința de a fi american 578; drepturi și libertăți 520-527; ecologie 453; efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europa Liberă” 211-212, 295, 320, 399, 573 Europa mediteraneană; Programele Mediteraneene Integrate 484; tranziția democratică 463-482; vezi și Grecia, Portugalia, Spania Eurosport, canal de televiziune 711 Eurovision, concurs de muzică ușoară 443 Euskadi Ta Askatasuna - vezi ETA evrei; algerieni 267; antisemitism - vezi antisemitism; atacul musulmanilor 706; atitudinea lui Stalin Împotriva Î 175-180; belgieni 733-734; comuniști 400; consecințele exterminării naziste 47; crimele de la Jocurile Olimpice de la München 435, 739; despăgubiri ale Germaniei de Vest 251-252; din Viena 17; elvețieni 740-741; englezi 676, 735-736
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
211-212, 295, 320, 399, 573 Europa mediteraneană; Programele Mediteraneene Integrate 484; tranziția democratică 463-482; vezi și Grecia, Portugalia, Spania Eurosport, canal de televiziune 711 Eurovision, concurs de muzică ușoară 443 Euskadi Ta Askatasuna - vezi ETA evrei; algerieni 267; antisemitism - vezi antisemitism; atacul musulmanilor 706; atitudinea lui Stalin Împotriva Î 175-180; belgieni 733-734; comuniști 400; consecințele exterminării naziste 47; crimele de la Jocurile Olimpice de la München 435, 739; despăgubiri ale Germaniei de Vest 251-252; din Viena 17; elvețieni 740-741; englezi 676, 735-736; est-europeni 734
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cea sexuală 440; provocări sociale 426-439; punk rock 442-443; terorism - vezi terorism genocid - vezi Holocaust Genscher, Hans-Dietrich 608, 656 Georgia; declararea independenței 600; mișcarea de independență 596 Geremek, Bronis³aw 539 Gerhardsen, Einar 338 Germania; acordurile cu Aliații din Vest 123; antisemitism 738; asasinarea echipei israeliene la Jocurile Olimpice de la München de către mișcarea „Septembrie Negru” 435; Bi-zona 125; centru al Europei 696-697; cheie a viitorului Europei 103; comunismul În perioada postbelică 67-68; Consiliul Economic al Bi-zonei 125; contribuția la NATO 227; decalaje economice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Constituțional al Uniunii Europene 665 glasnost 547, 552, 590 Glistrup, Morgens 447 globalizare 671-680 Globke, Hans 66 Glucksmann, André 516, 715 Godard, Jean-Luc 353-355, 359, 367 Goma, Paul 298, 527 Gomu³ka, W³adis³aw 174, 183, 289-290, 296, 393, 397, 399-401, 409; antisemitism 405; reacția față de mișcările studențești 401 Göncz, Árpád 295 González, Felipe 429, 477, 479-480, 482, 545, 551; scandalul 680 Gorbaciov, Mihail 481, 560, 585; adresarea către Consiliul Europei 579; ca reformator 545, 549-550; date biografice 545; demisia 601; despre reunificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
J.H. 225 Politica Agricolă Comună (PAC) 283-284 politica externă țaristă 121 politici educaționale 362-364 politici; candidați ecologiști 453; contraculturale 367-368; efectul televiziunii 321; fotbalul ca substitut pentru 713; partide verzi 453; rolul femeilor 451 Polonia; acordul privind granițele 457-458, 460; antisemitism 399-400; Armata de Interior 106, 135; Biserica Catolică 172, 393, 537-540, 555; Carta Drepturilor Muncitorilor 522, 538; căderea comunismului 554-557; colaboraționiști 637; Comitetul pentru Apărarea Drepturilor Omului și Drepturilor Civile (ROPCiO) 522; Comitetul pentru Apărarea Muncitorilor (KOR) 522, 538-539; drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
291-295, 295-299; rolul americanilor În revoluția comunistă (1989) 578; țărănești 375; teoria revoluției 368-370; vezi și lovitură de stat Reynaud, Paul 670 Rips, Ilia 410 Rivette, Jacques 353-354, 442 Rocard, Michel 519 Rohmer, Eric 353-354, 517 Rokossowski, Konstantin 289 România; antisemitism 177-178; căderea comunismului 570-573; colaboraționiști 637; colectivizarea 164; eliberarea 570-573; escrocheria „Caritas” 629; Frontul Salvării Naționale (FSN) 573; greve 570; influența sovietică 134; Închisori experimentale 185; legea avortului 570; lovitură de stat 573; masacrul de la Timișoara 573; mișcare disidentă 527
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații, în lipsa altora mai ușor de înțeles. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a cuprins secole de criză este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză cu care se confrunta societatea germană. Evreii, țiganii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reflectat prin introducerea în circuitul științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și volume de documente, ce au investigat teme precum locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile cu statul român, natura antisemitismului antonescian, legislația și măsurile antisemite inițiate și adoptate de regimul patronat de generalul din august 1941 mareșalul Ion Antonescu ori acțiunile de deportare și exterminare îndreptate împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria 1. În pofida existenței unei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
special au făcut cu prisosință dovada că Satana este evreul (s.n.-O.T.). De aici enormele noastre pierderi. Fără comisarii evrei eram demult la Odessa"53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scurt timp342. Comisia Politică și Teritorială pentru România, o subcomisie a CME nu numai că a respins obiecțiile românilor, dar a mers și mai departe. Delegația britanică se temea ca populația evreiască să nu aibă de suferit, avînd în vedere antisemitismul din trecutul istoric al României, motiv pentru care a propus un al doilea paragraf privind nediscriminarea. România nu putea adopta nici o lege care să facă discriminări de rasă, sex, limbă sau religie, referitoare la persoane, proprietăți, afaceri, interese profesionale sau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Israel. La sfîrșitul lunii martie, guvernul român a scos acest vas din funcție, aducîndu-l pentru reparații, fără a-l înlocui, însă, cu altul 707. Presa americană a atacat imediat subiectul, astfel că în lunile următoare au apărut numeroase articole cu privire la antisemitismul guvernului român 708. Emigrarea evreilor a fost îngrădită pînă în 1956. Acest fapt, la care se adăugau planurile politice ale Washingtonului erau o garanție că lupta propagandistică avea să continue pînă la sfîrșitul anului 1952 și chiar și în anii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era o mișcare fascistă autohtonă, inițiată de Corneliu CodreanuError! Bookmark not defined. în 1927. Pretinzînd a fi fost inspirat direct de Arhanghelul Mihail, Codreanu și-a format Garda în spiritul triadei standard a extremismului de dreapta: naționalism, religie ortodoxă și antisemitism. Garda a avut parte de un sprijin semnificativ din partea populației; ca o dovadă incontestabilă, achitarea lui Codreanu după ce fusese acuzat, în 1929, de uciderea prefectului orașului Iași. După aceea, regele Carol a început să-i sprijine pe Codreanu și Garda
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
civic și a unui naționalism inclusiv, s-a trecut gradual către articularea din ce în ce mai strânsă a unui naționalism etnic exclusivist, fundamentat pe sânge și sol (Blut und Boden), cu puternice accente xenofobice. Expresia supremă a acestui "fanaticism naționalistic" îl reprezintă, desigur, antisemitismul devenit ideologie oficială a "Statului Național-Legionar" (1940-1941). Cariera seculară a ideii naționale românești va fi terminată abrupt odată cu instaurarea regimului comunist în anii de după al Doilea Război Mondial. Principiul ideal care solicita cetățenilor să se identifice spiritual cu națiunea a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la 1 mai 1948 (522 pagini, la care se adaugă Suplimentul 1 mai 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul țărâi Moldovei. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor. București: Tipografia "Antonescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]