107 matches
-
Press, New York, pp. 188-214 LĂZĂRESCU M. (1994Ă - Psihopatologie clinică, Ed. Helicon, Timișoara MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M., DAVIAS R.D. (1998Ă - Historical Conception of Psychopathy in the United States and Europe. in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 3-31 MILLON T., DAVIS R.D. (1998Ă - Ten Subtype of Psychpathy, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 3-31 MILLON T., DAVIS R.D. (1998Ă - Ten Subtype of Psychpathy, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 161-170 PARIS J. (1998Ă - Biopsychosocial Model of Psychopaty, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 277-290
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Psychpathy, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 161-170 PARIS J. (1998Ă - Biopsychosocial Model of Psychopaty, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 277-290 ROBINS L. (1966Ă - Deficient children grown up. Ed. Williams & Wilkins, Baltimore SIEVER L.J. (1998Ă - Neurobiology in Psychopathy, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 277-290 ROBINS L. (1966Ă - Deficient children grown up. Ed. Williams & Wilkins, Baltimore SIEVER L.J. (1998Ă - Neurobiology in Psychopathy, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 231-246 WIDIGER T.A., LYNAM D.R. (1989Ă - Psychopathy and the Five-Factor model of Personality, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 231-246 WIDIGER T.A., LYNAM D.R. (1989Ă - Psychopathy and the Five-Factor model of Personality, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp 171-187 ***American Psychiatric Association (2000Ă - Diagnostic and Statistical Manual os Mental Disorders, 4th Edition, text Revision, Washington, D.C., American Psychiatric Association ***World Health Organisation (1992Ă - The ICD-10 Classification of Mental
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ETICO-MORALE ÎN PATOLOGIA PERSOANEI Repere istorice Un posibil filtru de evaluare morală a tulburărilor de personalitate Deficiența conștiinței morale și limbajul Deficiențe morale - ale conștiinței morale, ale comportamentului moral - au fost sesizate dintotdeauna la tulburările de personalitate. Mai ales categoria antisocialului (DSM-IV-TRĂ sau dissocialul (ICD-10Ă relevă din plin acest aspect, la fel „superfactorul” - sau „clusterul” - psihopatiei. Totuși, viziunea neokraepeliană care raportează tulburările de personalitate în primul rând la patologia psihiatrică clinică nu are de ce să acorde o importanță deosebită acestui aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi neglijate. Pentru paranoid ceilalți sunt dușmani ce se cer îndepărtați, înlăturați, distruși, evitați. Dacă intervine narcisismul, ceilalți sunt doar niște potențiali admiratori, insignifianți prin ei însăși, la fel în cazul histrionicului ce are nevoie de spectatori aflați la distanță. Antisocialul este evident dezinteresat de soarta celuilalt pe care-l manipulează, exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci cu imago abstract, important dar fără valențe de atașament prietenos și intimitate transparentă. Pentru evitant ceilalți sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
violența este explicabilă în primul rând prin schema ei instinctual înnăscută, nu neagă orice rol al factorilor biologici. Cromozomul y, supranumerar, diferențele în structurile neurologice și alți parametri de natură biologică au importanță în spectrul comportamentului prosocial sau al celui antisocial. S-a constatat, de exemplu, că indivizii arestați pentru crime violente au avut în proporție semnificativ mai mare accidente neurologice în timpul perioadei prenatale decât cei care nu au săvârșit astfel de crime (Baker și Mednick, 1984). De asemenea, R. Geen
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială, Editura Universității de Vest, Timișoara. Geen, R. (1989), „Some effects of observing violence upon the behavior of the observer”, în B.A. Maher (ed.), Progress in experimental personality research (vol. 8), Academic Press, New York Geen, R. (1998), „Aggression and antisocial behavior”, în D. Gilbert, S. Fiske și G. Lindzey (eds.), Handbook of social psychology, McGraw Company, Boston. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Gilbert, D.; Fiske, S.; Lindzey, G. (eds.) (1998), Handbook of social psychology (ed. a IV-a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Travis, Causes of Delinquency, University of California Press, Los Angeles, 1969. Hewitt, John P., Social Stratification and Deviant Behavior, The Free Press of Glencoe, New York, 1971. Henggeler, S.W.; Schoenwald, S.K.; Borduin, C.M.; Rowland, M.D.; Cunningham, P.B., Multisystemic treatment of antisocial behavior in children and adolescents, Guilford, New York, 1998. Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gîndirii, Editura Economică, București, 1996. Horujenco, Constantin, Justiție criminală, Editura Arionda, Galați, 2001. Houston, James G., Correctional Management, Nelson Hall Publishers, 1999. Hyest, Jean-Jacques, Cabanel
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pro-sociale; * credința în ordinea morală. Figura 5: Formarea comportamentelor pro/anti sociale Sursa: adaptare după Catalano, Hawkins și colab. (2008) Teoria (bazată în mare parte pe teoria controlului social) susține ipoteza dezvoltării unui comportament individual ce va fi pro- sau antisocial în funcție de comportamentele, normele și valorile predominante pe care le au cei care se află în anturajul individului. Avantajul pe care îl are modelul dezvoltării sociale, față de alte modele, este acela că, plecând de la componentele sale se pot dezvolta programe de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
and Implications for Developmental Life- Course Theory", în David, P., (ed.), Integrated Developmental and Life Course Theories of Offending, Advances in Criminological Theory, vol 14, Farrington: Transaction Publisher. Catalano, R.F., Hawkins, J.D. (1996), "The Social Development Model: A Theory of Antisocial Behavior", în Delinquency and Crime: Current Theories, Hawkins, J.D. (ed.), Cambridge University Press, New York. Catalano, R.F., R. Kosterman, J.D. Hawkins, M.D. Newcomb, Abbott R.D. (1996), "Modeling the Etiology of Adolescent Substance Use: A Test of the Social Development Model", în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
religioase din țările catolice, orașele, parohiile îi ajută în felul acesta pe cei săraci să nu moară de foame. Această politică cere sume importante, care sînt obligația locuitorilor cei mai bogați din orașe. Politica de izolare a marginalizaților, săraci și antisociali, va fi analizată în amănunt de filosoful Michel Foucault (Istoria nebuniei în epoca clasică și A supraveghea și a pedepsi). În ciuda luptei împotriva sărăciei, tulburările sociale izbucnesc. Fără îndoială, cauzele acestora sînt multiple dar nu se poate contesta că tensiuiea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parte dintre acești atașați militari au și încercat să se deplaseze în capitala bănățeană. În special Consulatul iugoslav a fost implicat în mișcările de la Timișoara. În opinia lui Teodorescu, Timișoara a cunoscut două etape: 1) 15-18 decembrie, când au acționat antisocialii și provocatorii, cei din urmă instruiți în străinătate; 2) 19-20 decembrie, când majoritari au fost protestatarii pașnici. După mitingul din 21 decembrie de la București, Departamentul Securității Poporului a știut că regimul Ceaușescu va cădea; cel puțin generalul Iulian Vlad și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
53% au evaluat cu scepticism o instituție, în comparație cu 31% care au indicat neîncredere și 16% încredere. Performanța curentă a instituțiilor trebuie încă să depășească antagonismul atotcuprinzător generat în epoca comunistă. În societățile post-comuniste, oamenii nu sînt numai anti-guvern, dar și "antisociali" sau cel puțin sceptici în privința multor instituții importante ale societății. Din punct de vedere relativ, biserica și armata au poziția cea mai bună pe scara de evaluare, însă doar 30% au încredere pozitivă. Cel mai redus nivel de încredere este
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
B. (1989), Figures du déni, en deçà du négatif, Dunod, Paris. Perron R. (1969), Manuel DPI, Éd. du Centre de psychologie appliquée, Paris. Perry J.C. (1988), „A prospective study of life stress, defenses, psychotic symptoms, and depression in borderline and antisocial personality disorders and bipolar type II affective disorder”, Journal of Personality Disorders, 2 (1), 49-59. Perry J.C. (1990), Defense Mechansim Rating Scales, Harvard Medical School, Boston. Perry J. și Cooper S. (1989), „An empirical study of defense mechanisms: I. Clinical
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o mare măsură, căci ele rămân aplicabile în principal doar la câteva acte majore de delincveță: omucid și tentative omucidare, viol și tentative de viol. în numeroase alte infracțiuni banale, studiul obiectiv al faptelor nu relevă natura discordantă a comportamentului antisocial; de altfel, acesta din urmă nu este obligatoriu în relații directe cu tulburările mintale ci corespunde adesea influențelor criminogenetice ale delincvenților "normali". Ar fi deci abuziv de a considera patologică oricare devianță socială a bolnavilor schizofreni. Principalele argumente privind violența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihiatrică presupusă sau decelată, cât și din punct de vedere psihologic și social, în vederea deducției asupra unui potențial de decompensare sau antisocial (Dragomirescu et al, 1990). Apoi, este necesară relaționarea trăsăturilor acestei personalități cu elementele constitutive ale actului infracțional sau antisocial săvârșit (natura actului sau felul infracțiunii, mobil, mod de realizare, circumstanțele de săvârșire, atitudine premergătoare și ulterioară) în vederea stabilirii legăturilor de cauzalitate care ar putea, eventual, exista . Expertiza medico-legală psihiatrică în cazul conduitelor antisociale din debutul schizofreniei, presupune o exigentă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în Piața Roșie, Léon Blum la Tours sau în Piața Națiunii, în 1936, sînt oameni fără microfon, care strigă din răsputeri și se extenuează vorbind în fața mulțimilor. Este adevărat că lectura silențioasă, ca și scrisul, este un exercițiu individualist și "antisocial" (trebuie să te izolezi ca să citești). Un ziar de modă veche este o producție de echipă, dar lectura lui este mai degrabă individuală. Numai școala presupune o receptare colectivă. Dar se pare că se poate aplica purtătorilor de cuvînt socialiști
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și supraveghere a minorilor delincvenți care au tulburări psihice; încadrarea acestei categorii de indivizi în activități socio-profesionale în raport cu starea de deficiență psihică pe care o prezintă; controlul medico-psihiatric periodic al bolnavilor psihic, cu precădere a celor cu un potențial agresiv antisocial crescut. 3. Viața afectivă Sfera vieții afective are un rol important în edificarea și menținerea unei stări de sănătate mintală optimă pentru persoană. De aceasta depinde adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu educația. Studiile statistice au pus în evidență faptul că în orice comunitate social-umană există, pe lângă indivizii normali, o categorie de indivizi cu tulburări psihice - bolnavii mintal - și o altă categorie de indivizi cu tulburări de comportament de tip deviant, antisocial - sociopații. Dintre bolnavii psihic, numai o mică parte sunt internați în spitalele de psihiatrie. Restul bolnavilor mintal și sociopații trăiesc în libertate, amestecați cu indivizii considerați normali (H. Damaye). Acest procent de „anormali” pune probleme serioase atât pentru ei, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toți criminalii sunt personalități degenerate (în sensul teoriei lui V. Magnan), care prezintă tare fizice caracteristice unei constituții psihice de ordin particular; absența milei și a respectului față de alții; impulsivitate malignă; inadaptare socială; aceste caracteristici sunt specifice tipului de sociopat antisocial; b) Lacassagne și Tarde consideră că orice criminal este expresia unei anumite forme de „boală socială”, ce apare pe un anumit teren constituțional (bio-psihotip), reproducând trăsăturile specifice sociopatiei. 3. Geneza și dinamica personalității și comportamentului delictual Această problemă a preocupat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un tablou al corespondenței între formele de delicte sau crime și tipul de boală psihică, așa cum se desprinde în continuare. Furtul este caracteristic pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
2); laș (2); neplăcere (2); nervi (2); nesimțit (2); nesincer (2); nimic (2); nu! (2); ocolire (2); picioare (2); politică (2); politicieni (2); poveste (2); realitate (2); suferință (2); -; adevăr ascuns; și adevăr; adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde adevărul; a ascunde adevărul; a ascunde; ascunde; băieți; bîrfă; bătaie; bluff; bombă; brașoave; bunătate; caracter prost; caracter; ceartă; ceva rău; citire; comedie; conștiință; crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă; duritate; egoism
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); prost (2); rățușcă (2); răutate (2); repulsie (2); sinistru (2); soarta (2); spaimă (2); cu spume (2); subiectiv (2); timp (2); de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța; babă; babuin; bas; bărbat; bătrîn; bătrînă; bătrîni; bestia; bestial; bestie; bolnav; brad; bubă; bun; calvar; cap; caracteristică; caraghios; caricaturi; căpcăun; ce ești; chin; chipeș; ciment; cioplit; cîmp; coleg; complex; copilul; coș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]