7 matches
-
o parte de colecționarii precedenți, precum și din alți psalmi, în majoritate din epoca celui de al doilea templu, adică de după exil. Ca gen literar, psalmii aparțin poeziei lirice, iar tehnica de versificație folosită de autori este aceea a strofei și antistrofei, adică a paralelismului care opune nu atât un vers altui vers, cât mai ales un tablou altui tablou, în același poem. Astfel, psalmul 1, spre exemplu, înfățișează succesiv soarta dreptului și a păcătosului; Psalmul 21/22 prezintă la început suferința
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
telescop. Voiseră să-l așeze din nou În poziția În care Templierii Îl experimentaseră probabil prima oară, cu o jumătate de mileniu Înaintea lui Foucault. Ca să-i permită să oscileze liber, eliminaseră unele infrastructuri, creînd În amfiteatrul corului acea grosolană antistrofă simetrică, marcată de felinare. M-am Întrebat cum putea Pendulul să-și mențină constanța oscilațiilor acum, când sub dușumeaua corului nu mai putea exista regulatorul magnetic. Apoi am Înțeles. Pe marginea corului, lângă motoarele Diesel, stătea un individ care - gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Liviu Ioan Stoiciu, sub inscripții ca Întâiul glas mai ridicat ori Al șaptelea glas mai ridicat ori altele de același tip, urmează repetitiv Descrierea labirintului; subsecvent, de fiecare dată intervine CORUL în rol de comentator sagace; ca la antici, Strofa, Antistrofa și Epoda configurează liric presiunea unui moment. În tentativa ajungerii în centru (focar al gnozei), individul din labirint trece prin încercări totdeauna terorizante; întocmai ca în mitologia elină, iată "Caverna"; Dansul sacru" evocă simbolic pășirea zigzagată prin labirint; "Securea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spiritul unui umanism raționalist. "Al șaselea glas" țintește clar instalarea în "Centrul Lumii"; din vechea gândire sapiențială se preia esențialul: "A te concentra, a găsi propriul / tău centru". Sentențios, solemn, Corul clamează lapidar: "În prezent culoarele labirintului se înmulțesc". În Antistrofa intră în joc "marele Inconștient", "Trecutul", "Puterea", "Gelozia", "Umbra" și celelalte; Epoda recomandă echilibrul, pacea interioară, liniștea aceea "binecuvântată", "trandafirul împăcării cu sine". Tenacele peregrin, devenit în final "o emanație a purgatoriului", cată să primească lucrurile așa cum vin: "Peste toți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aici se folosea colometria: un pasaj (Schol. la Pind. Olymp. 2, 48) arată fără echivoc În ce fel Aris tofan din Bizanț face uz de colo metrie pentru a de monstra că o frază, care nu cores pundea metric cu antistrofa, trebuia anulată din text. 3 ABATERILE DE LA MODEL Nu s-au păstrat manuscrise autografe ale autorilor clasici greci ori latini și nici copii care să fi fost cola ționate cu originalele (o dictare revizuită de autor poate fi considerată un
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
e o carte). Cu un brelan de doamne în mînă (e o carte), să pierzi la Qui-perd-gagne (și viceversa) " (Un vis...). Sau: "Rosine, Edith, Alice adore-i/ șalul, eșarpele de lux;/ șalul e șarpele de lux,/ roz, inedit, al Isadorei" (Antistrofă). E un idiom sofisticat, al cărui țel nu e atît comunicarea, cît disiparea și ocultarea înțelesului. Dificultățile propriei sale elaborări formînd mesajul de căpetenie al discursului, ne putem gîndi la o similitudine între faza aurorală a unei limbi și faza
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
menit ca s-o iubească și să-i joace dulcea glumă. "Tu! - ea zise - ce frumos ești, rege-al lumei de găine. "Eu te iert! amoru-ți dulce ca și miros de garofă" Și ca-n vechile tragedii el răspunde-n antistrofă: "Tu ești Venus în poiată, ochii tăi cerești lumine". Din istoria puicuței asta-i partea cea întîie, Asta e icoana scump-a săptămînelor de miere; "Poezia-i intervalu-ntre plăcere și plăcere - Optimist filosofează cu cucoșul, ce-o tămâie. {EminescuOpIV 227
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]