17 matches
-
pentru industrializare se pot înființa și prin semănat direct în câmp. La înfloritul în masă al plantelor inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, având în vedere: tipul de inflorescență, talia plantelor, tipul și culoarea frunzelor, prezența sau absența antocianului pe tulpini și frunze etc. În faza de formare a fructelor din prima inflorescență la tomate, iar la ardei și vinete când primele fructe formate au ajuns aproape de maturitatea de consum, inspectorul urmărește dacă producătorul a eliminat plantele netipice după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259751_a_261080]
-
ca aparținând unei grupe diferite. II. Beta vulgaris I. var. vulgaris, sfeclă Sub rezerva pct. I, soiurile sunt clasate în cinci grupe, pe baza caracteristicilor lor, după cum urmează: Grupa Caracteristici (1) (2) 1 Pețiol alb și limb verde deschis, fără antocian 2 Pețiol alb și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 3 Pețiol verde și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 4 Pețiol roz și limb verde normal înspre verde închis 5 Pețiol roșu și limb antocian
jrc1415as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86556_a_87343]
-
Sub rezerva pct. I, soiurile sunt clasate în cinci grupe, pe baza caracteristicilor lor, după cum urmează: Grupa Caracteristici (1) (2) 1 Pețiol alb și limb verde deschis, fără antocian 2 Pețiol alb și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 3 Pețiol verde și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 4 Pețiol roz și limb verde normal înspre verde închis 5 Pețiol roșu și limb antocian III. Beta vulgaris I. var. conditiva Alef, sfeclă roșie Sub rezerva lit.
jrc1415as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86556_a_87343]
-
caracteristicilor lor, după cum urmează: Grupa Caracteristici (1) (2) 1 Pețiol alb și limb verde deschis, fără antocian 2 Pețiol alb și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 3 Pețiol verde și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 4 Pețiol roz și limb verde normal înspre verde închis 5 Pețiol roșu și limb antocian III. Beta vulgaris I. var. conditiva Alef, sfeclă roșie Sub rezerva lit. I, soiurile sunt clasate în șase grupe, pe baza caracteristicilor lor, după cum
jrc1415as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86556_a_87343]
-
antocian 2 Pețiol alb și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 3 Pețiol verde și limb verde normal înspre verde închis, fără antocian 4 Pețiol roz și limb verde normal înspre verde închis 5 Pețiol roșu și limb antocian III. Beta vulgaris I. var. conditiva Alef, sfeclă roșie Sub rezerva lit. I, soiurile sunt clasate în șase grupe, pe baza caracteristicilor lor, după cum urmează: Grupa Caracteristici (1) (2) 1 Rădăcină plată sau aplatizată și pulpă roșie sau violetă 2
jrc1415as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86556_a_87343]
-
pentru industrializare se pot înființa și prin semănat direct în câmp. La înfloritul în masă al plantelor inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, având în vedere: tipul de inflorescență, talia plantelor, tipul și culoarea frunzelor, prezența sau absența antocianului pe tulpini și frunze etc. În faza de formare a fructelor din prima inflorescență la tomate, iar la ardei și vinete când primele fructe formate au ajuns aproape de maturitatea de consum, inspectorul urmărește dacă producătorul a eliminat plantele netipice după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259749_a_261078]
-
pentru industrializare se pot înființa și prin semănat direct în câmp. La înfloritul în masă al plantelor inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, având în vedere: tipul de inflorescență, talia plantelor, tipul și culoarea frunzelor, prezența sau absența antocianului pe tulpini și frunze etc. În faza de formare a fructelor din prima inflorescență la tomate, iar la ardei și vinete când primele fructe formate au ajuns aproape de maturitatea de consum, inspectorul urmărește dacă producătorul a eliminat plantele netipice după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259750_a_261079]
-
Președintele S. L. MANSHOLT ANEXA I PARTEA A CARACTERISTICI MORFOLOGICE PRIVIND EXAMINAREA DIFERENȚEI, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. Înmugurire pe ramura în creștere având o lungime între 10 și 20 cm: 1.1. formă 1.2. culoare (după desfacerea mugurilor pentru observarea antocianului) 1.3. pilozitate 2. Ramură erbacee în perioada înfloririi: 2.1. secțiune transversală (formă și contur) 2.2. pilozitate 3. Ramură lemnoasă-curpen: 3.1. suprafață 3.2. merital 4. Distribuirea cârceilor 5. Frunze tinere din partea de sus a ramurii în
jrc147as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85282_a_86069]
-
pentru industrializare se pot înființa și prin semănat direct în câmp. La înfloritul în masă al plantelor inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, având în vedere: tipul de inflorescență, talia plantelor, tipul și culoarea frunzelor, prezența sau absența antocianului pe tulpini și frunze etc. În faza de formare a fructelor din prima inflorescență la tomate, iar la ardei și vinete când primele fructe formate au ajuns aproape de maturitatea de consum, inspectorul urmărește dacă producătorul a eliminat plantele netipice după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176728_a_178057]
-
pentru industrializare se pot înființa și prin semănat direct în câmp. La înfloritul în masă al plantelor inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, având în vedere: tipul de inflorescență, talia plantelor, tipul și culoarea frunzelor, prezența sau absența antocianului pe tulpini și frunze etc. În faza de formare a fructelor din prima inflorescență la tomate, iar la ardei și vinete când primele fructe formate au ajuns aproape de maturitatea de consum, inspectorul urmărește dacă producătorul a eliminat plantele netipice după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277156_a_278485]
-
condițiile climatice. Excesul de substanțe nutritive poate produce intoxicări ale plantelor urmate de debilitarea lor, fapt ce ușurează instalarea atacului agenților patogeni. Simptomatologia bolilor de nutriție se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare cum sunt: clorozele, acumulările de antocian, modificările de habitus etc. Poluarea induce efectele de fitotoxicitate ce apar ca urmare a folosirii în doze neadecvate a pesticidelor. Efectele sunt foarte variate, fiind afectate uneori toate organele plantelor imediat sau după o mai lungă perioadă de timp. Nerespectarea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produse de bacterii Bacteriile fitopatogene acționează asupra țesuturilor gazdelor prin enzimele și toxinele produse, determinând reacții fiziologice, biochimice și modificări anatomomorfologice variate cum sunt: pete de decolorare, pete cu aspect hidrozat, pete sau zone translucide, pete roșiatice datorită acumulării de antocian, pete negre datorită acumulării de melanină; necrozarea țesuturilor ca stadiu final al distrugerii țesuturilor, urmată de desprinderea zonelor afectate sub formă de ciuruiri; uscarea lăstarilor ; deformări sau tumori ce apar pe diferite organe ; ofiliri datorate putrezirii sistemului radicular sau obstruării
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În măr, tartric precum În strugure, chiar oțet, tot din strugure izvodit? De ar fi numai atât... Sucul e, desigur colorat: În galben, dar nu cu naturalul - din morcov - caroten ci cu sintetica tartrazină; În roșu, dar nu cu banalul „antocian cu azot“, betanidina din zeama sfeclei, ci cu azorubină; În verde, dar nu cu clorofilă ci cu verde briliant; chiar În albastru, dar cu albastru briliant, pe când Natura face asta din orice antocian, cianidina de exemplu, În mediu alcalin, precum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tartrazină; În roșu, dar nu cu banalul „antocian cu azot“, betanidina din zeama sfeclei, ci cu azorubină; În verde, dar nu cu clorofilă ci cu verde briliant; chiar În albastru, dar cu albastru briliant, pe când Natura face asta din orice antocian, cianidina de exemplu, În mediu alcalin, precum zeama de cireșe negre cu oleacă de bicarbonat, acela care se găsește deavolna În apa minerală. Or fi substanțele naturale instabile, dar ce contează asta câtă vreme acolo mai e și conservant? Or
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Or fi substanțele naturale instabile, dar ce contează asta câtă vreme acolo mai e și conservant? Or fi cele sintetice stabile, dar mi se face părul măciucă numai când le văd formulele, În toată plenitudinea complexității lor În comparație cu simplitatea naturalului antocian de pildă. Dar atenție! Tocmai stabilitatea arată că astfel de substanțe sunt străine vieții, Încât nici cea mai flămânzită bacterie nu se Încumetă să „muște“ din ele. Iar eu am să mă trezesc cu mațele boite. Pomenisem de conservant? Păi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
comod, mai accesibil, mai comercial, Într’un cuvânt falsul e mai competitiv; poate asta vrea entropia, degradarea adică. Cât despre cancer și alte asemenea, treaba clientului, căci tot e asigurat... Barem dacă sinteza ar copia o substanță naturală, precum simplul antocian, nu s’o Înlocuiască cu ceva necunoscut de Natură, precum amintita azorubină... Falsuri cât mai ieftine? Păi de asta nu pot Învinui chimia, devenită În fond doar o slujnică a celui care-și strecoară În pungă profitul, și care aduce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încercăm să asociem „subspeciile“ speciei noastre, adică sexele. Păi femeia e o oxidantă, iar bărbatul un reducător. Iese astfel numai bine, dacă sexele se au bine Între ele, Împletitura roșu-alb. Privind la cele spuse deja rezultă că roșul aparține deopotrivă antocianului și bărbatului, respectiv albul flavonoidului și femeii. Asocierea nu e gratuită, ba chiar a fost băgată de seamă, empiric desigur, de cei vechi: Să ne amintim numai de triumf, ceremonia pe care o onora Împăratul ori generalul roman Învingător. Puțini
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]