195 matches
-
Virginia. Este prietena cu Anne McCaffrey și conversează frecvent online cu fanii ei. A fost membră a "Swordsmen and Sorcerers' Guild of America (ȘAGA)", un grup de autori de fantezie eroica fondat în anii '60, operele unora dintre ei fiind antologate de Lin Carter în seria "Flashing Swords!". De asemenea, a fost unul dintre primii membri ai "Society for Creative Anachronism"; în "impersonarea" Bevan Fraser de Stirling, a primit rangul de contesă, conducând Regatul de Vest că regina consort în anii
Katherine Kurtz () [Corola-website/Science/321522_a_322851]
-
democrație scrisă în 1946 - "Take Back Your Government" și un volum omagiu intitulat "Requiem", care conține câte opere de mică întindere nepublicate anterior în volum. "Off the Main Sequence", publicată în 2005, conține trei povestiri care nu au mai fost antologate anterior. Spider Robinson, coleg, prieten și admirator al lui Heinlein, a scris "Variable Star" pornind de la schița și notele făcute de Heinlein pentru un roman de tineret în 1955. Romanul a fost publicat în 2006 sub forma unei colaborări, pe
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
15 versiuni în limba italiană, 14 în limba germană, 9 în limba engleză, 8 în limba rusă; în total 123 de traduceri, din care nu lipsesc versiuni poloneze, slovene, sârbe, ucrainene, grecești, letone, finlandeze, maghiare, japoneze, arabe ș.a.m.d, antologate în volumul "Miorița străbate lumea" . Într-o cronică a acestui eveniment editorial, Petru Ursache (2003) preciza: “Întâlnirea cu noua înfățișare a baladei (colind, bocet, legendă) a fost șocantă, a trezit reacții adverse, de la entuziasm la mirare, pentru că nimeni nu se
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
păstrat dominația asupra lumii. Dick credea că VALIS le vorbea lui și altora, pentru a-l discredita pe președintele Richard M. Nixon, pe care Dick îl considera încarnarea actuală a împăratului Romei. Într-un eseu din 1968, intitulat "Self Portrait", antologat în cartea "The Shifting Realities of Philip K. Dick" (1995), Dick vorbește despre opera sa și despre cărțile care crede că "s-ar putea să supraviețuiască Celui de-al Treilea Război Mondial": "Eye in the Sky", "Omul din castelul înalt
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
cunoaște pe Justinian Chira, starețul Mănăstirii Rohia, de care va rămâne apropiat și cu care va întreține o bogată corespondență (publicată în volum la Baia Mare în anul 2001). În 1967 i-a apărut, la Editura Tineretului, volumul „Vina“, cu poezii antologate din plachetele de versuri „Cum să vă spun“, „Viața deocamdată“ și „Infernul discutabil“. Traduce și publică în revista „Amfiteatru” (nr. 20, august, p. 328) poezii de Charles Baudelaire: Dans macabru, Apusul soarelui romantic, Madrigal trist. Au apărut sub genericul: 100
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
31.03.1976; tiraj 6500 exemplare broșate). Volumul are dedicația: „Părinților mei Ioan și Valeria”. La Editura „Albatros“, apare o selecție din poezia sa tradusă în limba maghiară, „Legszebb versei“, Forditotta, az utoszöt es a jagyzeteket irta Jancsik Pal. Sunt antologate poezii din volumele „Cum să vă spun“, „Viața deocamdată“, „Infernul discutabil“, „Vămile Pustiei“, „Imnele Bucuriei“, „Imnele Transilvaniei“. Virgil Nemoianu publică în „Times Literary Supplement” (30 ianuarie) un articol despre poezia lui Ioan Alexandru. Din acest an, poetul este tot mai
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
datorează lui Alexandru Macedonski, cenaclului și revistei sale, Literatorul, pe care le-a condus și în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Alți parnasieni români sunt Ion Pillat, Ion Barbu („ciclul poemelor publicate în Sburătorul“), ori de cei antologați de Nicolae Davidescu, în 1943, în volumul Din poezia noastră parnasiana: Mircea Demetriad, Gabriel Donna, Alexandru Obedenaru, Gheorghe Orleanu, Alexandru Petroff și Iuliu Cezar Săvescu ; important este și aportul parnasienilor români de la cumpăna secolului al XX-lea și dintre anii
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
articole politice și poezii, semnate Radu Gyr sau cu pseudonimele, Ioachim Pușcașul și Radu Miroslav. Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de 1989, cu excepția notabilă a criticului Nicolae Manolescu, care a avut îndrăzneala să-l antologheze în 1968 în volumul al doilea din "Poezia românească modernă", însă nu cu poemele cele mai reprezentative. La înmormântarea să din cimitirul Bellu Catolic, în 1975, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
scris povestirea într-o singură sesiune de lucru și a trebuit să facă modificări nesemnificative cu ocazia revizuirii ei, publicând-o în numărul din septembrie-octombrie 1973 al revistei "The Saturday Evening Post". În afara culegerii de față, povestirea a mai fost antologată în "The Complete Robot" (1982) și "Robot Dreams" (1986). După moartea soțului ei, dna Lardner primește o pensie generoasă pe care o investește cu înțelepciune, devenind foarte bogată. Cu ajutorul ei, cumpără artefacte valoroase din diferite țări pe care refuză să
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
ordinul ministrului culturii de atunci, Andrei Pleșu, în funcția de director al Muzeului Literaturii Române, funcție care a păstrat-o timp de 17 ani, până în 2007, data decesului său prematur, similar cu cel al marelui poet pe care l-a antologat și studiat critic intensiv și extensiv. Din februarie 1992 a fost redactorul-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Romane, "Manuscriptum". Printre altele, în calitate de director al Muzeului Literaturii Române, Alexandru Condeescu a înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
lui Robert Calvert. Riches a ilustrat coperțile unora dintre cărțile lui Moorcock. Moorcock a fost membru al "Swordsmen and Sorcerers' Guild of America (ȘAGA)", un grup de autori de heroic fantasy fondat în anii '60 ale căror opere au fost antologate de Lin Carter în seria "Flashing Swords!". În 1997, Moorcock a fost unul dintre Oaspeții de Onoare ai Worldcon-ului din Sân Antonio, Texas, la fel ca în 1976, la Convenția Mondială de Fantasy din New York City, NY. În anii '90
Michael Moorcock () [Corola-website/Science/318457_a_319786]
-
muzica tradițională / țărănească din Gorj) este reprezentat de una din muzicile cele mai distinse ale genului tradițional românesc. El păstrează doar piesele a căror calitate artistică este neîndoielnică, deoarece în regiune circulă însă și piese mediocre, nevrednice de a fi antologate, dar semnificative pentru viața muzicală gorjenească în ansamblu. Începând cu anul 1949, muzica tradițională din Gorj intră într-un iminent declin, odată cu apariția orchestrelor populare oficiale, care i-au distrus cu râvnă, una câte una, notele distinctive, socotite prea rustice
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
care nu a fost găsită în Coran. Deși este un proverb divin, acesta nu este privit cu aceeași autoritate precum cea a unui verset din Coran. În secolul islamic al II-lea, diversele colecții de hadith-uri aflate în circulație sunt antologate în șase volume, devenite de atunci canonice. Pe linie sunită, prima și cea mai influentă este cea a lui al-Buhari (810-870), persan de origine. Acesta a selectat din cele 600.000 de tradiții culese de la 1000 de șeici pe parcursul a
Hadith () [Corola-website/Science/329203_a_330532]
-
din anii 1964 și 1965: (PScr, I, 92 sqq.). "Addenda" la „Declarația patetică“ reunește cinci poeme politice în tonalități whitmaniene - "Patrice, Dulceața de zmeură, Ella Fitzgerald, Colind" și "Greva generală" - scrise între anii 1961 și 1968. Abia după "Addenda" sunt antologate poemele din "Cântice țigănești" (1941), poeme care, prin reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Poeților tineri" - PScr, I, 456); (10) poetul „agitator și duhovnic“ mai trebuie să fie și «spionul libertății noastre» (cf. "Spionaj" - PScr, I, 500); (11) poezia banalului / cotidianului; (12) poezia reificării "ens"-ului uman (cf. "Dimineața" - PScr, 394) etc. "Scrieri" II „antologhează“ - din 1968 - "Tristele" (despre care Eugen Simion afirmă că «deconspiră un Miron Radu Paraschivescu clasicizant, voluptos cu măsură, degustător din vinul meditației calme» - SSra, I, 29) și traducerile poetului din lirica universală, îndeosebi, din poeții „de stânga“: San Juan de la
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Șerban Cioculescu, Dumitru Micu, Paul Cornea, Irina Mavrodin și Șerban Foarță. Disocierile fine și interpretările analitice propuse de Ștefan J. Fay demonstrează o cunoaștere, în profunzime, a simbolismului european și, desigur, a celui românesc pe care Zina Molcuț l-a antologat, comentat și restituit cu o desăvârșită competența. * [București], 2 sept[embrie] 1983 Stimata doamna Molcuț, Citesc Simbolismul european, trec la volumul trei3. Nu am cuvinte să vă transmit emoția pe care am trăit-o în aceste ultime trei săptămâni, cu
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
a fost adaptată în bandă desenată în 1995 de către artistul din Vancouver Gavin Lonergan. The William Gibson Aleph a catalogat banda desenată ca o "evocare interesantă a paradisului fals al povestirii". Banda desenată are douăzeci de pagini și a fost antologată în două secțiuni care au apărut în numerele 5 și 6 din "Freeflight", dec/ian 95 și apr/mai 95. Gibson a fost implicat direct în procesul adaptării. Povestirea a apărut pentru prima dată în 1984 în revista "Omni". Metacorporații
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
știe astăzi mai nimic, avea, în 1934, șapte volume publicate, în toate genurile, fiind printre cei mai harnici din antologie. Vremurile, însă, nu țin seama de asemenea hărnicii. Virgil Gheorghiu, în schimb, autorul unui proaspăt prim volum, Febre (1933), e antologat cu poezii în linia lui Arghezi, din cele publicate în Bilete de papagal. De altfel, Zaharia Stancu riscă rareori, prefirînd printre pagini cîteva inedite. Cele mai multe din poeziile antologiei sînt, cum e, de altfel, firesc, reluate din volume sau din coloane
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
antologie, mă întreb care ar fi din acest unghi statutul lui Mazilescu. Opera lui se rezumă la patru volume, dintre care unul, știm, pe jumătate antologic. Postumele și ineditele sunt neglijabile cantitativ. De ce-ar mai fi nevoie să-l antologăm, în condițiile în care, în întregul ei, poezia sa n-ar ocupa nici 200 de pagini? În cazul unor poeți prolifici, ca Nichita Stănescu, Petre Stoica, Șerban Foarță sau, iată, Traian T. Coșovei, lucrul se impune de la sine. Dar a
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
kafka, un poem în temeiul căruia un estet incorigibil ca Ion Negoițescu a construit, într-un articol din Scriitori contemporani, o interpretare de mare subtilitate. În sfârșit, ultimul volum, Guillaume poetul și administratorul numără 27 de piese dintre care sunt antologate 19. Rămân, după ce tragem linie, două treimi. Nici mult, nici puțin. O proporție oarecare. Sunt exigențe care merită avute în vedere atunci când materia de lucru este poezia, mai ales poezia atât de fragilă a lui Virgil Mazilescu. Din respect pentru
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
nu au fost concepute ca un tot unitar, singurul element comun fiind existența roboților pozitronici - există neconcordanțe mai ales între povestiri și romane. Cu toate acestea, toate au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate. Unele dintre povestirile antologate în "Eu, robotul" și "Povestiri cu roboți" și adunate ulterior alături de alte povestiri din aceeași serie în "The Complete Robot", nu par a aparține aceluiași univers cu Fundația și Roboții. "Victorie involuntară" prezintă roboți pozitronici care se supun Celor Trei
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
său, compilat probabil după cele ale unor ediții mai vechi, e plin de omisiuni și inexactități. Redactat într-o manieră de proces-verbal al fostei Miliții, el omite anii de apariție ai celor două volume pe care „ediția" pretinde că le antologhează (deși îi menționează pe cei ai altor volume) și preia senin formulări din perioada realismului socialist: dreptății. „adept al politicii dreptei, el [Brătescu-Voinești - n.m./ R.V.] renunță la ideile progresiste" (p. 191). Fapt explicabil, de vreme ce între sursele compilației se află și
Un pericol: edițiile-pirat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6048_a_7373]
-
1941), va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o conștiință lucidă a uzurii în timp, poetul se antologhează parcimonios în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii (1971). Proza însă, cultivată cu precădere după 1960, îndeosebi pe subiecte istorice, uneori cu o poetizare a stilului în descendență sadoveniană, captivează prin claritate narativă, prin știința portretizării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Dația”, întâiul periodic românesc, scos de I. M. C. Rosetti și Anastasie I. Lascăr în 1827 la Lipsca (Leipzig). De asemenea, a editat, în colaborare cu Vasile Popeangă, Din istoria literaturii didactice românești, lucrare a lui Onisifor Ghibu (1975), a antologat, în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu, Discursuri de recepție la Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
ediții din clasici români, capabile să răspundă interesului educațional pentru lectură al celor din exil. Primul și singurul număr apărut cuprinde versuri de Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Minulescu, G. Topîrceanu, Ion Pillat. Sunt antologate și bucăți de proză din opera lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești. O secvență aparte a sumarului este rezervată „talentelor din exil”, dar versurile semnate de T.N. Miron, A. Vendalovschi ș.a. nu justifică prin nimic încrederea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]