195 matches
-
în „România literară”, iar editorial în 1977, cu Romanul românesc și problematica omului contemporan. Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Igaz Szó” ș.a. Înainte de a trece la amplele sale sinteze, C. antologhează textele despre roman ale lui I. Slavici, descifrând în ele o teorie coerentă a genului, modernă pentru epoca lor, în special privind conceptul de personaj și mijloacele retorice (Ioan Slavici, Romanele vieții, 1977). Tot ceea ce va scrie criticul se axează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
fine nuanțe. Volumul Trepte muzicale (1984) cuprinde texte radiofonice din perioada 1942-1944. Aceste texte, între care remarcabile sunt paginile despre sonatele beethoveniene, despre muzica pentru pian a lui Chopin și Schumann, prefațau concertele ei difuzate radiofonic. Volumul Scrieri (1982) îi antologhează întreaga operă, iar în Dintr-un secol de viață (1987) apar, pe lângă paginile memorialistice, câteva portrete excepționale prin valoarea lor: Serghei Rahmaninov, F. Busoni, R. M. Rilke, Paul Valéry, G. Fauré. SCRIERI: Vraja, București, 1946; Arpegii în ton major, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
criticii canonice în fața așa numitei subliteaturi (de unde și conotația negativă atribuită polemicii, tocmai în intervale de explozie a acesteia) se va converti într-un interes tot mai mare (preocupările exegezei și hermeneuticii francofone o demonstrează din plin) de a recupera, antologa și interpreta științific acest segment de creație, ca pe o valoroasă și întregitoare piesă de puzzle. În absența ei, orice mare scriitor ar fi, fără îndoială, injust amputat. Ține, până la urmă, de evoluția intimă și firească a raporturilor dintre critică
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pildă, un bun cunoscător al chestiunilor teologice și religioase. În Textualism, postmodernism, apocaliptic criticul își chintesențiază activitatea de cronicar, regrupând texte care se articulează într-o amplă panoramă a producției literare din ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Sunt antologate aici cronici, studii și eseuri critice despre Ion D. Sîrbu, Angela Marinescu, Marta Petreu, Aura Christi, Adela Greceanu, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Izbășescu, Dora Pavel, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Cristian Popescu, Ion Mureșan, Daniel Bănulescu, George Cușnarencu, Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
nente la ʺZiarul de Iașiʺ și ʺLumea ieșeanuluiʺ; redactor și redactor șef la revista ʺTimpulʺ; a tradus din limba rusă peste 30 de volume la editurile Polirom, Institutul European, Tehnopress etc.; a publicat proză în reviste de cultură și este antologat în ʺOzone friendlyʺ-Ed. Outopos, 2002; în 2005 a publicat volumul de povestiri ʺînvierea muțilorʺ la editura Versus Tehnopress; volumul este premiat pentru debut la Concursul Ziarului de Iași, la concursul ʺAl. Odobescuʺ- Călărași, de Ministerul Culturii în 2006. Travestit în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din Erlkönig, balada lui Goethe, se construiește un scenariu de coșmar. Imaginea structurantă e un „tren de fantome” care, ieșit din noaptea grozavă a timpurilor, străbate lumea înfiorând-o cu „dangătul” roților, „desperat, dureros, de prohod [...]: Hungertod”. Dar multe versuri antologate în 1966, ca și altele din volumele ce urmează la intervale scurte, marchează efortul poetului de a-și adapta stilul la noile realități. Ț. dedică circumstanțial, fără exigențe estetice, stihuri tinerilor patriei, muncitorilor, eroilor neamului, invocând solidaritatea cu strămoșii etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
mod de organizare stimulează o privire orientată spre realitate (sau spre ordinea preexistentă a unor idei despre realitate), folosind textul ca un mediu transparent care vorbește direct despre lucruri, despre locuri sau despre atitudini morale. Dacă primul volum din Lepturariu antologhează, la paginile 102-103, Mioara de V. Alecsandri, înaintea unei poezii despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poemele haiku. Nu este vorba de liste Întocmite arbitrar pentru a indica doritorilor ce cuvinte ar putea folosi drept kigo, ci de kigo-uri folosite deja În poeme și deci atestate prin Întrebuințare și doar culese de cei care le-au antologat Întocmind listele. Saijiki este denumirea unei antologii de haiku care este concepută și realizată pe anotimpuri. Astfel de antologii conțin și liste ale cuvintelor sezonale (kiyose) cu explicația sensului acestor cuvinte (hon’i), care În literatura japoneză este una cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de specia umană analogia devine mai slabă și depinde de stadiul actual al cunoașterii altor forme de viață. Dacă așa stau lucrurile din perspectiva stadiului actual al cunoașterii științifice, care să fie atunci atitudinea potrivită față de alte specii? Richard Ryder, antologat în Animale, oameni și morală, folosește termenul de "speciism" pentru a denumi convingerea celor care cred că sunt îndreptățiți să trateze alte specii într-un mod care ar fi considerat nedrept dacă ar fi aplicat față de specia umană 204. Or
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alături de alți refugiați, între care mulți năsăudeni (Lucian Valea, Ion Th. Ilea), dă nota dominantă a liricii cultivate de revistă. În 1941, aici debutează „elevul” Dominic Stanca (cu Oameni). Pagina de poezie din august 1941, intitulată Generația care se ridică, antologhează poeme de Ștefan Baciu, Emil Isac, Vlaicu Bârna, Lucian Valea, Ion Th. Ilea, celor de la A. alăturându-li-se și Aron Cotruș, cu poema Cuvinte către țărani. Între poeții celui de al doilea val este de consemnat Petre Bucșa, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
asociativă și precizia caldă a prezentării unor artiști ca Theodor Pallady, Nicolae Petrașcu, Ștefan Ciucurencu, Corneliu Baba, Corneliu Medrea, Paul Erdös, Henri Catargi, Constantin Brâncuși, Ligia Macovei, Aurel Jiquidi, Nicolae Dărăscu, Florin Pucă, Ion Irimescu, Vasile Kazar ș.a. Alte texte, antologate de Andrei Pleșu în volumul Preludii critice (1975), marchează încercările - în sensul de schițare precisă și promițătoare - de istorie a artei moderne universale, fiind la origine studii, articole, cronici, prefețe, dar și note stenografiate după cursuri. Dincolo de caracterul fragmentar - S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
semnifică este unul tensionat simbolic de proximitatea morții, măștile ei, vizibile sau foarte vagi, alcătuind în mare parte decorul. O selecție edificatoare din lirica lui C. au realizat, în traducere românească, Nina Cassian și Petre Solomon, în volumul Versuri (1973), antologând poeme din Mohn und Gedächtnis [Mac și memorie], Von Schwelle zu Schwelle [Din prag în prag], Sprachgitter [Zăbrelele cuvântului], Die Niemandsrose [Trandafirul nimănui], Atemwende [Meandrele respirației], Fadensonnen [Sori de fire] și Schneepart [Partea zăpezii], cărți apărute la Stuttgart și Frankfurt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
justificare a preocupărilor sale. Două dintre cărțile lui sunt axate contrapunctic pe chestiunea Securității: este vorba despre Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989 (Editura Polirom, Iași, 2002) și Moștenitorii Securității (Editura Humanitas, București, 2004). Marius Oprea a antologat și comentat câteva dintre documentele cele mai importante legate de crearea, structura și funcționarea organului de represiune în România comunistă, în Banalitatea răului vorbind în primul rând despre „ocupația sovieto-comunistă”, care a fost determinantă pentru nașterea Securității, instituția de represiune
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
primul său text va fi tipărit în cotidianul „Adevărul”, în 1908. După primul război mondial practică avocatura, dar fără convingere, situația materială îngăduindu-i să se dedice literaturii. O primă plachetă de versuri, Revolte și răstigniri (1920), în care sunt antologate versurile scrise între 1916 și 1919, este urmată de drama Sonata umbrelor (1921), pe care Teatrul Național din București o reprezintă în stagiunea 1920-1921 în regia lui C. I. Nottara, interpret și al rolului principal alături de Lily Popovici-Dominic, soția autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
în planul vorbirii individuale). În mod concret, corpusul nostru va include 270 de proverbe și variante ale acestora (înregistrate separat de către folclorist), dintre care 87 au fost incluse în primul volum al culegerii lui Zanne, iar celelalte 183 au fost antologate într-o anexă din vol. IX. 3.1.1. Am ales ca studiu de caz clasa idiomatică a LUPULUI nu doar pentru faptul că acest culturem se întâlnește în numeroase configurații sintagmatice, ci și pentru că analiza sa reprezintă o provocare
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alimentat cele șapte volume din seria Teme, apărute între 1971 și 1988. Ultimele dintre ele includ proze scurte și un fragment de jurnal. Faptul ca atare trădează înrudirea de substanță a publicisticii sale cu creația. După 1989 criticul și-a antologat cea mai mare parte dintre textele publicistice în diverse volume, oferindu-și astfel prilejul unei experiențe inedite: aceea de a-și rememora biografia de cititor și de a-și recupera afectiv începuturile. Intrând în politică, devine președinte al Partidului Alianța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
cunoscute despre G. Călinescu, Tudor Arghezi, C. Noica și să recenzeze cărțile unor critici și istorici literari de prestigiu. Volumul „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (1993), prefațat de un amănunțit itinerar al receptării, antologhează documentele referitoare la etapele elaborării monumentalei opere călinesciene - desprinse din corespondența autor-editor - și reface traseul spiritual al acesteia, de la explozia apariției, perplexitatea comilitonilor și scandalul pro și contra la interzicerea ei în perioada comunistă, bătălia reeditării și triumful final. Preluând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul, preferințele, afinitățile, într-o deplină acceptare a obsesiilor spirituale. Un număr însemnat de tălmăciri din Baudelaire rămase de la C. Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert Browning. Tentată poate la o reevaluare (boala de cord îi anunța sfârșitul), își editează, în același an, întâia carte: Chenar pe marginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
București, 1997. 343. Dinu C. Giurescu, „Evreii bucureșteni. Câteva atestări”, Contra- punct, nr. 8, 22 februarie 1991, p. 9. 344. Simon Dubnov, Istoria hasidismului [Geschichte des Chassidismus, Berlin, 1931], Editura Hasefer, vol. I-II, București, 1998. 345. Iordache Golescu, Istorioare, antologate de Mihai Eminescu, Editura „Jurnalul literar”, București, 1998. 346. Jacques Le Goff, Banii și viața. Economie și religie În Evul Mediu [În original, La Bourse et la Vie], Editura Erasmus, București, 1993. 347. Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deopotrivă față de estul european din care ați plecat, și față de America unde v-ați stabilit. Nu aflăm și la Dumneavoastră ambiguitatea, "nehotărârea" tipic românească? Nu sunteți mulțumit nici într-o "tabără", nici în cealaltă. Vă mai citez gândurile din textul antologat în volumul "Laptele negru": "Întotdeauna am crezut într-o dublă, complementară integritate a scriitorului, fidel în scrierile sale criteriului artistic și păstrându-și în același timp, când înfruntă capcanele vieții publice, fermitatea civică și morală. Niciodată și nicăieri nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
membru al "Școlii de la Păltiniș". 4 Eugen Schileru (1916-1968): eseist, traducător, profesor. A semnat numeroase studii despre artiști plastici români, a redactat monografiile "Rembrandt" (1966), "Ion Sima" (1968), "Ion Irimescu" (1969), "Impresionismul" (1970). Fostul său student, Andrei Pleșu, i-a antologat textele despre istoria artei moderne universale în volumul "Preludii critice" (Editura Meridiane, 1975). 5 La apa Vavilonului, Monica Lovinescu, Editura "Humanitas", 2008, pag.???????? 6 Hermann Hesse "Das Glassperlenspiel" ("Jocul cu mărgele de sticlă"), 1943. Prima ediție românească, în traducerea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unei realități străine sunt impresiile criticilor literari. Exempli gratia: Carnetele europene ale lui Adrian Marino sau Jurnalul parizian al lui Eugen Simion. Dintre numeroasele relatări ale călătorilor străini În România, pe cele cu caracter literar, din secolul trecut, le-a antologat Simona Vărzaru, Prin țările române. Călători străini din secolul al XIX-lea, Editura Sport-Turism, București, 1984; numărul imens al relatărilor literare aparținând unor români aflați În străinătate, de la Dinicu Golescu XE "Golescu" și Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
zări ceea ce pentru ochii viitori va deveni limpede?26. Articolul Marianei Enache din ultimul număr al revistei Arta din anul 1989 analizează ilustrația operei lui Creangă în perioada interbelică. Articolul nu are o miză analitică, ci mai degrabă istorică. Autoarea antologhează edițiile grafice dedicate operei lui Ion Creangă în această perioadă și prezintă selectiv edițiile semnate de Dumitrescu Stoica, Maria Manolescu Bruteanu și Theodor Kiriacoff Suruceanu Trecerea sumară în revistă a ilustrației interbelice pentru opera lui Ion Creangă pune în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unor scrieri ce îi stârnesc interesul, se împletesc în jurnalul din 1929-1936, tipărit postum, Zilele și umbra mea (1976), care cuprinde mărturii asupra propriei formări ca om de cultură și ca scriitor, țintă urmărită cu o rară perseverență. În proze - antologate în volumul Necunoscuta, 1972 -, C. nu e captivul unei singure maniere. Unele narațiuni sunt contaminate de o febră romantică, sub apelul iubirii (Dram, Necunoscuta), altele se înscriu în arie realistă, istorisind tragedii din lumea satului (Frigul, Noaptea). Iminența unor grozăvii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
ia doctoratul în filologie cu lucrarea Miorița - o hermeneutică ontologică. Debutează cu poezie în „Contemporanul” (1964), iar editorial cu volumul de versuri Cum eu... (1974). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. Poezia i-a fost antologată în mai multe volume apărute în țară și în străinătate. Este căsătorită cu criticul literar Marin Mincu. Cu excepția liricii, autoarea își semnează textele cu numele Ștefania Mincu. Desfășurată într-o tonalitate gravă, uneori abstractă și transportând o emoție puternic spiritualizată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]