135 matches
-
Ierunca nu a fost doar de a prezenta și, deci, condamna limba obositoare a propagandei. Românii din țară o știau foarte bine, evitau articolele de propagandă din ziare și reviste, citind doar puținele articole care aveau un miez cultural. Ceea ce antologatorul a vrut să sublinieze este mult mai grav: uniformizarea limbajului. Indiferent de profesia lor, de gradul de cultură, de trecutul și de perspectivele lor, toate persoanele antologate vorbesc aceeași limbă plată, anostă, sterilă. Fie că e vorba de importanți scriitori
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a liricii pro-partinice. În aceeași revistă, Virgil Ierunca are și o rubrică separată, intitulată ironic „Români deplasați“, unde sunt prezenți membri ai așa numitului exil colaboraționist. Pentru coerența lucrării, acești autori au fost prezentați împreună cu ceilalți. Iată autorii trecuți de antologator la această categorie: Constantin Antonovici, N. Baciu, George Beza, Eugen Caraghiaur, Henri Coandă, Iosif Constantin Drăgan, Alexandru Frâncu, Ioan Guția, Constantin Michael-Titus, Dean Milhovan, Barbu Niculescu, George Emil Palade, Michel Steriade, George Uscătescu și Lisette Verea. În continuarea rubricii sunt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
exemplu, „estraordinar“, „desvoltat“, „îndrăsneală“, „masse“, „desbătut“, „putsch“, „avantsat“ etc.). Acolo unde am considerat că exprimarea este nefericită, am intervenit semnalând-o (cu mențiunea sic!). Mențiunea sic! din textul lui Mircea Herivan îi aparține lui Virgil Ierunca. De asemenea, îi aparține antologatorului nota (n.r.) prezentă în textul lui George Dem. Loghin din 1971. Câteva texte sunt în limba franceză. Le-am prezentat ca atare, traducerea lor aparținându-ne. Numele antologate sunt însoțite de scurte note bio-bibliografice unde s-a insistat pe legătura
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
propriile mele texte citite la ani diferență. E ciudat și oarecum înfricoșător să știi că tu însuți ești un șir întreg de cititori cu gusturi laxe. A.B.V-ați născut la 8 octombrie 1938, în București. Sunteți poet, prozator, antologator și traducător român. Cum împletiți toate aceste genuri și de care vă simțiți mai apropiat? Genurile mă ajută să nu mă plictisesc. Trec de la unul la altul după cum îmi dictează inspirația. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă. Asta îmi asigură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din douăzeci de țări perioadă modernă și contemporană a liricii de limbă spaniolă. Dincolo de timbrul propriu al fiecărui poet, N. descoperă contribuțiile unificatoare ale modernismului: înnoirea tehnicii poetice, revigorarea imaginilor, stimularea interpretării. Activitatea de traducător este completată de cea de antologator: a alcătuit și tradus antologii de poezie braziliană, chiliana, cubaneza și din Costă Rica. De asemenea, a tradus poezie românească în mai multe antologii, iar în volume distincte, din lirica lui Tudor Arghezi, G. Bacovia și Lucian Blaga. SCRIERI: Autobiografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
teatrale, dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului autohton de la începuturi până spre 1990 nu poate face abstracție de incursiunile sale în trecutul și prezentul dramei istorice. Notabil este S. ca antologator, care resuscită interesul pentru dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent în primul rând în articolele exegetice. Astfel, în volumul Clio și Melpomena (1977), cea mai amplă secțiune, intitulată Piesa uitată, atrage atenția asupra unui repertoriu marginalizat sau de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
107) Ca eșafodaj teoretic, poezia lui Caius Dobrescu e de-o prospețime imediat sesizabilă. Ca valoare, cred că se poate cerne fără regrete o jumătate din conținutul Odei liberei întreprinderi. (Atât cât să iasă o bază de date inevitabilă pentru antologatorii poeziei ultimelor douăzeci de ani.) Curățată în felul acesta de orice ecou, vibrația audio va suna, o dată pentru totdeauna, distinct.
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
cu grija de a salvgarda factorul estetic..." * TIMPUL ieșean (numărul pe iunie) reia din revista germană Das Gedicht nr. 7, 1999-2000, un top al poeților secolului XX. Topul este rezultatul unui vot al unui grup de critici, poeți, germaniști, traducători, antologatori etc. cărora li s-a solicitat să indice zece nume în ordinea preferințelor. Punctajul (de la zece la unu) a stabilit ierarhia. Mai exact, e vorba de două liste: una a poeților de limbă germană (nemți sau austrieci), alta a poeților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
de puțini cît să nu apuci să-ți faci o idee. Volumul este, în plus, si mai reader-friendly prin introducerea cu care se deschide, de asemenea nu foarte specializată, ci conținînd informații minimale despre autorii antologați. Deși e asumată de antologator că subiectivă - cu greu ar fi putut să fie altfel -, selecția de nume și de poeme e suficient de nuanțata încît fiecare dintre autori să reiasă bine individualizat din acest „unsprezece” literar. Îți rămîne în minte, de pildă, poemul cu
11 poeți maghiari contemporani by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5513_a_6838]
-
ce se cuvenea operată pe un număr surprinzător de mare de nume. O tristă omisiune este, prin forța lucrurilor, în direcția poeților care au publicat în timpul celui de-al doilea război mondial, în periodicele „acoperite de colbul uitării”, pe care antologatorul nu le-a putut consulta în integralitate. Nevoit a-și impune limite, d-sa a luat ca punct de reper inițial „anul de grație 1918”, cînd provincia înstrăinată „hotărîse să se întoarcă la sînul Patriei-mame”. Și acum urmează un mișcător
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
și ilustra această carte cum nu se mai văzuse - un elogiu adus de scriitori și plasticieni din toată lumea purității, candorii, ingenuității - în condițiile de după Tezele din iulie, cînd botnița ideologică își strîngea iar cureaua - îl definesc cel mai bine pe antologator. Nu știu cum sună pentru generațiile tinere ceea ce scria el atunci în prefață: "Niciodată ca în vremea noastră puritatea nu a însemnat pentru artist un ideal mai plin de noblețe și mai necesar; candoarea nu a conținut, ca acum, magia unei frumuseți
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
afirmat, Testa nu s-a referit la filoane, ci doar la continuități tematice sau stilistice ori a trasat parabole emblematice. Unele dintre acestea au scos la iveală fracturi temporare, încheiate cu reveniri la pozițiile anterioare, după neașteptata paranteză. Deloc surprinzător, antologatorii, ei înșiși poeți (din cei patru citați, doar Pontiggia nu s-a consacrat genului), se dovedesc imbatabili teoreticieni. De aceea, în introducerea selecției lui, pe firul căreia merg rîndurile de față, Testa a pornit de la considerațiile metaliterare ale unui Montale
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
poeți locali, uniți doar de hazardul geografic. Cei antologați aici sînt ieșeni și moldoveni atipici, sînt oameni care vor să spargă clișeele și prejudecățile care intervin cînd trebuie să definim Iașiul - un oraș calm, cuib al tradiționalismului aproape agresiv. Gestul antologatorului pare unul exasperat de inerțiile tîrgului de pe Bahlui, dar și de inerțiile celor care privesc acest tîrg într-un anume fel. Probabil cel mai bun text al antologiei este prefața lui Dan Lungu, în care este cuprins și manifestul unui
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
și regina călătorește la Londra și la Paris încercînd - și reușind - să cîștige bunăvoința marilor puteri pentru țara sa. Nicicînd inteligența și charisma unei românce prin adopție n-au fost întrebuințate într-un scop mai nobil. Din fascinanta Martha Bibescu, antologatorul optează pentru întîlnirea prințesei cu Marcel Proust, un text scurt, de o expresivitate și de o forță analitică sclipitoare. Cu o fin-malițioasă admirație Dan C. decupează din amintirile Marucăi-Cantacuzino portretul pe care aceasta îl face demonicului Nae Ionescu de care
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
profilul cu care critica de întîmpinare (critică ce, de obicei, remarcă prioritar "sistemul poetic") ne obișnuise. Altfel spus, poeții ce și-au intuit exact globalitatea forțelor creatoare, domolindu-și avînturile exterioare în favoarea dicteului lăuntric". Căci, așa cum nu ostenește a repeta antologatorul, "lirismul e, nu de puține ori, ceva ce nu ți-ai propus, o întîmplare norocoasă". Un fruct al spontaneității, "de care uneori nici măcar autorul n-are cunoștință", materializat într-un șir de "insule de simțire-gîndire oarecum excentrice viziunii poetice predominante
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
anului 2007, sub emblema unei cunoscute edituri ateniene, Sokoli, a apărut, cu sprijin ieșean, un volum al cărui titlu pare să fi fost anume ticluit de Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în România (căruia i se datorează, între altele, nu mai puțin de cinci antologii de poezie greacă și cipriotă) și al literaturii române în Grecia (prezent adesea în
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
au beneficiat și de plachete de sine stătătoare în greacă: Marin Sorescu a fost tradus de scriitorul grec Menelaos Loudemis, care a trăit 20 de ani în România, Nichita Stănescu de eleno-românul Victor Ivanovici. Răsfoind sumarul volumului, se întrevede intenția antologatorului de a se îndrepta cu predilecție spre poeme care fie prin titlu, fie prin conținut, să sugereze o legătură tematică cu Grecia, care a constituit nu rareori o sursă de inspirație pentru poeții români. În addenda de la sfârșitul cărții profesorul
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
împlinit o sută de ani de la nașterea lui Ilarie Voronca, poetul care avea să se sinucidă la Paris, în 1946, nu înainte de a scrie un Mic manual de fericire perfectă. în 1902, se năștea la București, Alexandru Binder, poet și antologator de poezie avangardistă, ce va semna cu numele de Sașa Pană, de profesie medic militar. Modernismul în literatură și artă a fost un ecou al marilor revoluții din Europa secolului XIX, continuate cu războaie și revoluții sângeroase în secolul XX
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
Church and Other Stories from România (Biserică fantomă și alte povestiri din România) apărută la University of Pittsburgh Press în traducerea Georgianei Fârnoagă și Sharon King, selecția materialului, introducerea, reperele cronologice și notele biografice aparținând lui Florin Manolescu. (Până și antologatorii americani, daca nu cei mai buni, atunci cu siguranta printre primii din această nobilă breaslă, s-ar putea mândri cu acest volum.) Mărturisesc că am avut deseori impresia, îndeosebi în cazul antologiilor (și cu atât mai mult a celor de
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
suspectez că este inautentică. Citatul nici nu provine din opera lui Marin Preda, ci este pescuit dintr-o carte destul de dubioasă, în care vorbele atribuite scriitorului trebuie luate sub beneficiu de inventar. Procedeul de a „umple” antologia cu ceea ce crede antologatorul că ar fi trebuit să figureze în ea e, însă, inacceptabil și descalificant. Ocupându-se cu ceea ce crede el că ar trebui să găsim în opera predistă, Marin Iancu nu mai vede ceea ce există în chip efectiv. Cercetătorul nu observă
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
la doi ani după moarte, la București. Din 1980, operă postuma a lui Margul-Sperber s-a aflat la Muzeul Național al Literaturii, între care mai multe variante ale antologiei realizate de el. Oferind-o spre publicare Editurii Schocken din Berlin, antologatorul scria că a renunțat deliberat la note și lămuriri bio-bibliografice, "pentru a lăsa efectul integral în seamă expresiei poetice". Ulterior însă, pe alte variante ale manuscrisului rămas nepublicat au apărut notații în germană sau română privind biografiile și opera. Poeții
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
povestit de Cincinat Pavelescu. Acesta din urmă pretindea că o intervenție a lui Caragiale într-un text al său (o poezioară lipsită de merite) ar fi condus la anularea unei foarte lucrative afaceri matrimoniale (pp. 159 - 160). De altfel, chiar antologatorul tratează secvența sub auspiciile unei distanțe prudente: o notă de subsol precizează că informația conform căreia respectiva producție ar fi apărut în „Epoca” e inexactă. Și nu e singura. Ținând seama de context, lucrul nu e de mirare: dintre toți
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
și, de asemenea, poet, prozator, la ceasurile sale, i s-a părut însă că era mai bine să înfăptuiască ceva, decât să nu aducă un prinos Înaltului, la vreme de atât de grea cumpănă. Urmărirea sumarului deslușește fără dificultate intențiile antologatorului, de la textele deschizătoare din Sfântul Augustin, surprinzător succedate de un poem al lui Péguy, la Psalmii lui David, un Vicleim castilian al celor trei Crai, cugetări poematice ale lui Pascal, un poem în proză de Daniel Rops ș.a. Un capitol
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
imaginez trăind / pe fundalul unei lumi reale / și văd cum plutește o pasăre adevărată / atît de adevărată încît aș putea face / să i se întîmple ceva". Cele 10-11 pagini, cît ocupă în antologie versurile lui Emilian Galaicu-Păun, gest generos al antologatorului, s-ar putea să ofere o idee cvasicompletă despre poezia sa. Este o manieră și o viziune de a scrie versuri, despre care se poate discuta în cotradictoriu, cum se și întîmplă de fapt, dar nu încape nici o îndoială că
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
În schimb, "oboseala" este frumos tradusă prin "sfinimento" (mai aproape decât uzualul "stanchezza" de sensul din vers, acela de "sfârșeală"). În același poem, iată un alt exemplu de profundă interpretare a sensului poetic: cum îngerii căzuți trăiesc drama dualității cer-pământ, antologatorii italieni au introdus-o chiar în traducerea sintagmei "îngeri cu aripile-atârnând", anume "angeli con le ali a terra". Fără îndoială, analiza atentă a echivalențelor în traducerea oferită de Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni - și mă refer în primul rând la
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]