KorAP: Find »[drukola/base=antracnoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

45 matches

Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895

cultura se limitează la rotațiile horticole. Fasolea prezintă interes pentru fermieri, deoarece dacă nu se vinde proaspătă, atunci când ajunge la maturitate poate fi combinată și folosită ca hrană stocată, în special soiurile mai noi fară tanin. Petele ciocolatii provocate de antracnoză sunt încă o problemă, la fel ca și riscul contaminării cu fusarium pe solurile umede sau compacte. Soia este larg răspândită în multe părți ale lumii, printre care și România. Soiurile noi pot fi potrivite pentru Anglia, dar capacitatea lor

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
de potasiu, cât și combaterea biologică cu ajutorul speciei Trichoderma viride. încercările de laborator realizate de Olga Săvulescu și V. Popescu au evidențiat rolul substanțelor fitoncide din ceapă și usturoi în combaterea unor boli, care se transmit prin sămânță, cum sunt antracnoza mazării, putregaiul verzei. Bolile leguminoaselor pentru furaj. Leguminoasele pentru furaj prezintă în principal agenți patogeni foliari, care reduc calitatea și cantitatea de furaj. în culturile de 2-3 ani însă, apar și o serie de patogeni de rădăcini și baza tulpinii

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia. Varietățile interspecifice au o rezistență superioară celor europene. Ele au fost selecționate pentru lupta împotriva manei și făinării, însă unele dintre acestea sunt sensibile la pătarea roșie, putregaiul cenușiu și antracnoză. S-a putut constata, că unele dintre aceste varietăți manifestă o toleranță foarte bună în condițiile unui sol sărac și mediu cu precipitații scăzute, dar care nu sunt suficient de rezistente pentru zonele cu ploi abundente (Vulgarisation agricole, dec. 1999

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058

sau virusocidă (E. Rădulescu, 1967; I. Bobeș, 1977). Actidiona (Cicloheximida), obținută ca subprodus la fabricarea streptomicinei, este indicată în combaterea ciupercilor care produc făinări (Erysiphe sp., Podosphaera leucotricha), tăciunii (Ustilago maydis, U. tritici), pătări (Venturia inaequalis, Cladosporium fulvum, Helminthosporium sp.), antracnoze (Ascochyta pisi, Colletotrichum phaseoli etc.). Trichothecina, obținută din Trichothecium roseum, are efect în combaterea ciupercilor Fusarium graminearum, Monilia laxa, în concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Eutipoza viței de vie Eutypa lata Antracnoza sau cărbunele - Elsinoe ampelina; Boala petelor ro[ii - Pseudopeziza tracheiphila; Septorioza (melanoza) viței de vie - Septoria ampelina; Esca (apoplexia) viței de vie - Stereum hirsutum și Phellinus igniarius; Putregaiul fibros al rădăcinilor - Armillaria melea; Excorioza - Phomopsis viticola; Putregaiul rădăcinilor - Roesleria hypogea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Corola-publishinghouse/Science/454_a_746

C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961). Prevenire și combatere. Se va distruge sursa de infecție prin strângerea și arderea frunzelor sau prin îngroparea acestora sub brazdă. Măsurile de combatere chimică ce se aplică împotriva bacteriozei sunt eficace și împotriva antracnozei, dar se pot aplica numai în pepiniere sau plantații. Pentru pomii izolați nu se pot recomanda decât măsurile igieno-culturale. 5.3.10. Îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor Gäumannomyces graminis var. tritici. Această boală poate fi produsă de un grup de

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
soiuri cu perioadă scurtă de înflorire, pentru ca să nu existe o perioadă mare în care să se poată realiza infecțiile. Soiurile nou introduse în cultură Apart, Marlo, Rapid și Suceava sunt rezistente în ceea ce privește scuturarea semințelor și căderea plantelor. 5.3.14. . Antracnoza sau cărbunele Elsinoe ampelina Literatura de specialitate indică prezența acestei boli încă din antichitate (Plinius cel Bătrân). Pierderile de recoltă pot fi foarte mari; după P.J.Anderson (1956), în Chile boala a produs în cursul anilor 1951-1952 pierderi ce s-

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
cazul în care se constată depășirea pragului economic de dăunare echivalent cu o intensitate de atac de 10-15 %, se recomandă tratamente foliare. Micromicete din Clasa Coelomycetes , ord. Melanconiales, fam. Melanconiaceae (Sporii se formează în lagăre sau acervuli) 5.6.4.Antracnoza fasolei Colletotrichum lindemuthianum Boala este cunoscută în toate țările Europei încă din secolul trecut. În România a fost semnalată în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
această dificilă muncă: soiuri de grâu rezistente la tăciune, de tomate și varză rezistente la fusarioză, de sfeclă rezistente la răsucirea virotică, de orz rezistente la îngălbenirea virotică, de tutun rezistente la arsura bacteriană și mană, de sorg rezistente la antracnoză și de fasole rezistente la mozaic. În cadrul unei agriculturi moderne, extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului existent între gazde și paraziții lor. În paralel cu introducerea de plante de

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091

sau virusocidă (E. Rădulescu, 1967; I. Bobeș, 1977). Actidiona (Cicloheximida), obținută ca subprodus la fabricarea streptomicinei, este indicată în combaterea ciupercilor care produc făinări (Erysiphe sp., Podosphaera leucotricha), tăciunii (Ustilago maydis, U. tritici), pătări (Venturia inaequalis, Cladosporium fulvum, Helminthosporium sp.), antracnoze (Ascochyta pisi, Colletotrichum phaseoli etc.). Trichothecina, obținută din Trichothecium roseum, are efect în combaterea ciupercilor Fusarium graminearum, Monilia laxa, în concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana - putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodareaGrapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Putregaiul alb al rădăcinilor - Rosellinia necatrix Eutipoza viței de vie - Eutypa lata Antracnoza sau cărbunele - Elsinoe ampelina; Boala petelor ro[ii - Pseudopeziza tracheiphila; Septorioza (melanoza) viței de vie - Septoria ampelina; Esca (apoplexia) viței de vie - Stereum hirsutum și Phellinus igniarius; Putregaiul fibros al rădăcinilor - Armillaria melea; Excorioza - Phomopsis viticola; Putregaiul rădăcinilor - Roesleria hypogea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

loturile semincere unde boala nu s-a manifestat. În cazul depistării unor focare de veștejire bacteriană în loturile semincere, plantele bolnave vor fi distruse prin stropiri cu soluție de sulfat de cupru 3 %. Boli produse de ciuperci 2.1.6. Antracnoza Colletotrichum lindemuthianumBoala este cunoscută în toate țările Europei încă din secolul trecut. În România a fost semnalată în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
devreme, cu atât pagubele sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii și prezintă o germinație scăzută. Plantele apărute din boabele infectate pier în scurt timp după răsărire sau rămân debile. Antracnoza este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90 %), de temperaturile cuprinse între 25-30șC și se manifestă puternic pe plantele cultivate în terenuri îngrășate prea puternic cu azot. Soiurile omologate în 2003Perla de Mai și Jubileu manifestă o rezistență medie la antracnoză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Antracnoza este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90 %), de temperaturile cuprinse între 25-30șC și se manifestă puternic pe plantele cultivate în terenuri îngrășate prea puternic cu azot. Soiurile omologate în 2003Perla de Mai și Jubileu manifestă o rezistență medie la antracnoză cu excepția soiului Diana care s-a dovedit a fi rezistent. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente, folosirea de sămânță sănătoasă și îngrășarea echilibrată a solului. Înainte de semănat se va aplica un tratament seminal cu amestec de Metoben

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Irlanda, iar în România a apărut în 1961, fiind semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a fi sensibile la septorioză. Se va acorda a atenție deosebită la importul de semințe, care nu vor fi distribuite în teritoriu fără avizul Laboratorului Central de Carantină, chiar dacă în acte se specifică rezistența soiului la “Pasmo”. 5.1.8. Antracnoza inului Colletotrichum lini Boala cunoscută și sub numele de pătarea marmorată a tulpinilor de in, este cunoscută în numeroase țări din Europa, putând produce pagube de 20-30 % la producția inului de fibre sau la cel de ulei. În România este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din aceeași grupă. 6.1.8. Alte boli produse de ciuperci ale tutunului Putrezirea răsadului-Olpidium brassica; arsura răsadului-Olpidiaster radicis; putrezirea neagră a tulpinilor-Thielaviopsis basicola; înnegrirea tulpinilorPhytophtora nicotianae; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum-pătarea albă a frunzelor Phyllosticta nicotianae; ascochitoza tutunului Ascochyta nicotianae; antracnoza tutunului Colletotrichum nicotianae; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea; veștejirea fusariană-Fusarium oxysporum, var. nicotianae. Soiurile de tutun omologate în 2001: Burley 194, este rezistent la virusul mozaucului tutunului și la mană, iar soiul Molovata 155 este rezistent la virusul mozaicului tutunului și tolerant

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe plantă). 8.2.13. Alte boli ale ardeiului: viroze: virusul ofilirii bobului la ardei; boli produse de ciuperci: căderea plăntuțelor în răsadniță; pătarea cenușie a frunzelor (ascochitoza); putregaiul negru al fructelor; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a fructelor; antracnoza ardeiului; putrezirea fructelor și semințelor de ardei; cercosporioza ardeiului; verticiloza ardeiului; putrezirea coletului; boli fiziologice putregaiul sau înmuierea fructelor de ardei. În vederea evitării pierderilor de producție și a diminuării numărului de tratamente se vor folosi hibrizi și soiuri rezistente sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1:400 timp de 10 minute sau cu fungicide sistemice: Apron 35 SD-2,5 g/kg sau Rovral 5 g/1 kg. Produsele recomandate la tomate pentru stropiri în câmp, sunt bune și pentru stropirile la vinete. 8.3.7. Antracnoza vinetelor Colletotrichum melongena Boala a fost semnalată în 1928 în Rusia, însă acum este semnalată în toate țările Europei între care din 1953 și în România (E. Docea și V. Severin). Simptome. Boala apare în a doua jumătate a lunii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
momentul începerii fructificării și a recoltării să se aplice numai fungicide de contact (Gr.A). Hibrizii nou apăruți : Fitness, Tyria, Regal, Matilde, Meresto, Cornisa, Cornilac, Asterix, Alibi, Pedroso și Pasamonte,sunt rezistenți sau toleranți față de acești patogeni. 8.4.9. Antracnoza cucurbitaceelor Colletotrichum lagenarium Boala este semnalată pe toate organele aeriene ale castraveților, pepenilor galbeni, pepenilor verzi și dovleceilor, ce se cultivă în câmp. Tr. Săvulescu și col. au depistat această boală în 1931 și de atunci în toate Stările fitosanitare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce este rezistent la Fusarium, Colletotrichum și mijlociu de rezistent la mană și făinare. Soiul de pepene verde Lonci omologat în 2003este rezistent la fusarioză. Hibridul Creso de pepene galben este rezistent la fuzarioze, făinări și manifestă toleranță ridicată la antracnoză. Soiul Neptun de gogoșar omologat în 2001 este rezistent la virusul mozaicului tutunului (VMT) și tolerant față de Alternaria și Verticilium. Soiul Diamant, hibridul Vidra 102 (dovlecei) omologați în 2001, au toleranță la mană și făinare. 8.5. Bolile la varză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
execută o stropire cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
stropire cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]