168 matches
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... Afirmă același Părinte Profesor Constantin Pavel în aceeași lucrare. Cu alte cuvinte, așadar, omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... ,,Afirmă același Profesor Constantin Pavel în aceeași lucrare. Convingerea noastră este că singură antropologia creștină are puterea de a aduce liniștea atât de
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... ,,Afirmă același Profesor Constantin Pavel în aceeași lucrare. Convingerea noastră este că singură antropologia creștină are puterea de a aduce liniștea atât de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401365783.html [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
poate "rătăci" și divaga fără opreliști, în vreme ce în cazul științei se poate face aceasta controlat, cu metodă, depinzând de un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
va găsi, într-un final, pieirea, după ce-și va fi salvat - într-un acces de altruism suprem, dar și din încăpățânarea de a nu-și abandona opera - întreaga echipă care nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de îmbătrânire (practic, nu își ascunde slăbiciunile
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... Afirmă același Constantin Pavel în aceeași lucrare. Convingerea noastră este că singură antropologia creștină are puterea de a aduce liniștea atât de mult
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Omul_persoana_teologica_.html [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
pe care nu o poate percepe. În schimb, în lumea mezoamericană, nu există nimic dincolo de ceea ce omul cunoaște deja. Nimic nu există independent de percepția pe care omul o are asupra mediului înconjurător. Am putea spune că această civilizație era antropocentrică: totul se raportează la om, el este adevăratul creator al lumii - dacă oamenii aveau nevoie de ploaie, apelau la un ritual dedicat zeului ploii. Însă nu zeul era cel responsabil de ploaie; omul, prin ritualul său, făcuse să plouă. De
Filosofia timpului la mayași. TIMPUL, inseparabil de PUTERE () [Corola-website/Journalistic/102241_a_103533]
-
acest punct, ne dăm seama că poate motivul cel mai profund al crizei prin care trece familia astăzi - fie că este vorba de divorț sau de respingerea acesteia - provine din îndepărtarea omului de Dumnezeu, din clădirea unei vieți pe baze antropocentrice, autonome. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre realizarea omului in Sf. Liturghie - partea a II a... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
ei aceste distincții, Parinții filocalici vorbesc, cel mai adesea, de o cunoaștere naturală și o cunoaștere duhovnicească a lui Dumnezeu. Calea naturală sau catafatică de cunoaștere a lui Dumnezeu este o cale rațională, deductivă, discursivă și are un pronunțat caracter antropocentric. În cadrul acestei cunoașteri naturale, Sfântul Grigorie Palama delimitează o cunoaștere trupească și una sufletească. Cea dintâi este, de fapt, o cunoaștere pozitivă sau afirmativă a lui Dumnezeu. La baza ei stă, potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, cunoașterea Lui din raționalitatea creației
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Această cunoaștere "prin raționament", cum o numește același Sfânt Părinte, este premergătoare experierii lui Dumnezeu. Simțirea lui Dumnezeu urmează înțelegerii Lui. Sintetizand, așadar, învățătura filocalică despre cunoașterea naturală, pozitivă, catafatică, a lui Dumnezeu, putem spune că ea are un caracter antropocentric, rațional, constând în efortul uman de deslușire a existenței și prezenței lui Dumnezeu, din lucrările Sale. Ea depinde, în mod ireductibil, de voința creștinului, de efortul său ascetic, de curațirea de patimi și de dobândirea virtuților. Despre cunoașterea duhovnicească Am
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
să facem un recurs la mitologia greacă. La vechii greci, Ananke era zeița necesității universale, personificarea constrângerii absolute, văzută ca o frână indispensabilă, ca un obstacol ineluctabil în calea voinței, ca o limitare a libertății și a mișcării. În gândirea antropocentrică a vechilor greci nu exista libertate fără constrângere, care era reprezentată de Lege. Nemesis, fiica lui Ananke, era zeița răzbunării și a justiției divine, care juca un rol de restabilire a echilibrului lumii. Deviza ei, înscrisă pe templul de la Delfi
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC by http://uzp.org.ro/autocenzura-sau-ceea-ce-ne-lipseste-prof-univ-dr-ovidiu-ghidirmic/ [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
XX, la pachet cu mișcările de emancipare a diferitelor categorii sociale de sub diferitele forme de dominație: muncitori împotriva dominației capitaliste, colonii împotriva dominației coloniale, femei împotriva dominației masculine, ecologiști împotriva dominării iraționale a naturii, iubitori de animale împotriva dominației „specismului” antropocentric etc. Drepturile Omului își intră în drepturi și curăță drumul spre dreptul Individului de „a fi el însuși”: „cultura autenticului” se instalează în lumea globalizată. Autentic vine de la authentikos, ceva de netăgăduit. Inițial, autentic se referea la un act ce
Corpul autentic și cultul său de piață by https://republica.ro/corpul-autentic-si-cultul-sau-de-piata [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... Afirmă același Părinte Profesor Constantin Pavel în aceeași lucrare. Cu alte cuvinte, așadar, omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
camerele și dezbaterile noastre. În această uniune Machiavelli pălește, deoarece am reușit să înlocuim suveranitatea puterilor cu suveranitatea persoanei. Paradigma cosmopolitanismului se stabilește în instituțiile și în deciziile noastre și atrage acum o parte din acțiune. Apare o nouă viziune antropocentrică asupra legii și politicilor, iar identitatea postnațională ia formă pe străzile Europei. Demnitatea sublimă a omului este acum principiul care reunește dreptul național și cel internațional. Aceasta este ultima regulă pentru coordonarea noastră originală. Ceea ce reprezintă Uniunea Europeană și
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Silvia Radu realizează una dintre cele mai interesante și mai profunde experiențe ale statuarului românesc... Iar Sf. Gheorghe rămâne, cel puțin până în acest moment, expresia maximă a celei de-a treia concilieri, după momentul Paciurea și Brâncuși, a formei clsico-renascentiste, antropocentrice și eroizante, cu spiritul contemplativ și introvertit, nonfigurativ și nondiscursiv, al unui Orient generic, dar și bizantin în particular. Pavel Șușară, „România literară”,p.25,nr. 38, 2002 Interviuri
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
Vinci, Erasmus din Rotterdam și Thomas Morus. Cultivarea armonioasă nu numai a spiritului, dar și a corpului, care în perioada medievală era total discreditată, a devenit în timpul Renașterii un scop educativ. Viziunea teocentrică a trecutului s-a transformat într-una antropocentrică: centrul atenției în studii științifice și creații artistice a devenit omul. Primele manifestări ale Renașterii au avut loc în Italia. După Pacea de la Lodi (1454) a intervenit un echilibru între diversele forțe politice care a dus la o perioadă de
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
valorile fundamentale ale doctrinei liberale. Mihail Fărcășanu, scoate în evidență tradiția făuritorilor liberalismului din România; Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti, Vintilă I. C. Brătianu și alții ""Liberalismul, așa cum l-am moștenit noi, este credința în ratio, în individualism, în viziunea antropocentrică, în sanctitatea contractului, în libertatea spirituală, în statul de drept, în suveranitatea lui, în egalitate, în progres și în fraternitate."" În același timp, Fărcășanu militează pentru un liberalism înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
scrise până astăzi. Culturile neoccidentale intrate în circuite diverse, exprimă prin multe mituri și simboluri ritualice tema unității ciclice dintre om, natură și divin. Ele nu pot decât să îmbogățească, să nuanțeze și să dea noi culori acestei teme gândită antropocentric și cosmocentric deopotrivă. Căci, pentru a putea fabula despre infinit, avem nevoie de ființa noastră condensată în limba și cultura proprie care ne susțin îngemânate cu părți din Pământul, Luna și Soarele esențiale. Oricât de departe speră omul să ajungă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
individualitatea umană. Cât despre un atomism postrenascentist se poate vorbi, desigur, dar e cel al filozofilor mecaniciști și senzualiști care-l împrumutaseră pur și simplu de la antici. Concepția Renașterii despre ființa umană nu era absolut deloc una atomistică, ci una antropocentrică, înțelegând persoana ca un microcosm, de unde și concepția umanistă (care nu e neapărat și umanitaristă), perfect incompatibilă cu ideea însumării aritmetice. De altfel, mai remarc și faptul că preopinentul meu consideră inducția o simplă operație de însumare, iar deducția ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece, așa cum i-o spune și numele, de fizică Înspre condițiile ei de posibilitate. Eu nu trăiesc Într-o lume de lucruri În sine, ne sugerase deja Kant, ci Într-o lume antropocentrică În sens tare. La acest gând, Humboldt avea să-l adauge pe următorul: eu nu trăiesc nici În contact imediat cu ceilalți ca subiectivitate omogenă și inertă - nu cu ei am eu de-a face În primul rând. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cei dintâi, prin actul de liberă aderare își regăsesc izvorul inspirațiilor în adorarea religioasă, cei din urmă, prin același act de libertate, refuză adorarea și se limitează în cultul individualității proprii. Cultura pe care o zămislesc are astfel un caracter antropocentric. Ea poate să fie indiferentă față de religie, critică față de religie, ostilă sau total negativă. Dar despre aceasta vom vorbi după ce vom discuta raportul influențelor. INFLUENȚELE Problema influențelor dintre religie și cultură are atâtea aspecte încât ar trebui un tratat special
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
trebuie spus că progresul real în om se produce numai cu lucrarea după fire, ca prelungire a energiilor divine, în sensul apropierii de lumina Treimii. Numai în acest sens progresul se relaționează cu mântuirea omului, la modul hristocentric, iar nu "antropocentric", "eurocentric" sau "occidentalocentric", cum a avut tendința să se manifeste în scientismul modern. Când spun hristocentric, nu elimin celelalte religii ale lumii, căci cuvântul este folosit în accepție transmodernistă, deci și transreligioasă. Doamna Annick de Souzenelle mărturisea că, apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a sud-estului, este circumscris de mentalitatea rurală - o componentă fundamentală a etniilor din zonă. Obștea țărănească, așa-numitele "Romanii orientale" (Nicolae Iorga) ori zadruga slavilor de sud se revendică, în mod egal și ancestral, de la modurile de existență cosmocentric și antropocentric. îmbinarea, altfel spus, a lui natura naturans cu natura naturata, a naturii cu cultura a sublimat, printre altele, în mitul pe care l-am numit semiantropomorf și care leagă, pe această dimensiune cel puțin, cele trei straturi culturale din Sud-Est
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]