50 matches
-
Ed. Elena Francisc Publishing, 18,90 lei); Andrei Marga - Filosofia lui Habermas (Ed. Polirom, 32,50 lei); Vicente Blanco Ibanez - Casa blestemată (Ed. Leda, 17,99 lei); Ovidiu Pecican - Imberia (Ed. Cartea Românească, 18,50 lei), Constantin Bălăceanu-Stolnici, Ligia Apăvăloae - Antropogeneza și geneza culturii (Ed. Ziua, 72,51 lei). presa la zi Internet practic. Primul număr al publicației conține informații de bază despre crearea unui site, despre cum pot fi manevrați banii prin acest mijloc virtual, despre protecția față de viruși, precum și
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]
-
21 de ani era asistent chirurg în Marina Regală. A fost unul din cei mai străluciți propagatori ai ideilor lui Charles Darwin. A evidențiat bazele filosofice materialiste ale darwinismului. A fost primul zoolog care a afirmat consecința aplicării darwinismului asupra antropogenezei - descendența omului din maimuță. În 1867 a realizat o clasificare a speciilor de păsări bazată pe structura și poziția relativă a oaselor palatine. Deși nu a fost un paleontolog propriu-zis, a influențat considerabil dezvoltarea paleontologiei. A murit în 1895. VINERI
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
despre o siliște, un loc unde a fost satul vechi. I. 2 Incursiune în timpul preistoric și istoric. Cele mai vechi „mșrturii” istorice despre locuitorii de pe valea Dunavșțului Timpul preistoric este jalonat, în partea superioară, de început, de debutul procesului de antropogeneză (nașterea omului), care în plan universal a avut loc acum 3-4 milioane de ani și, în partea inferioară, mult apropiat de noi, este timpul când apar primele civilizații care produc documente scrise, cu aproximativ 3.000 î.Hr. Aceste limite cronologice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona noastră de interes general, Colinele Tutovei, și de interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne punem problema antropogenezei, considerând a fi necesar să ne referim la un timp preistoric mai apropiat de timpul istoric: manifestarea societății neolitice și a epocii bronzului, a procesului de indoeuropenizare și de formare a vechilor popoare europene, între care s-a remarcat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
principale. Mâinile care ating și simt, care mângâie și strâng, care modelează materia, scriu, sculptează și pictează, sunt aripile noastre, simbolul voinței creatoare. Aceste lucruri le predau eu elevilor mei, la ora de filosofie, când se vorbește despre procesul de antropogeneză și dezvoltarea evolutivă a omului: premiul stării noastre bipede, de a ne ține pe două picioare a fost faptul că, astfel, ne-am eliberat mâinile pentru a putea crea. Baruch Elron oferă un autentic omagiu valorii mâinilor, ajungând până la efectul
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
construită pe temeiul celor patru postulate. În primul registru corespunzător primului orizont de tematizare a personalității găsim și reflecții de antropologie fizică și culturală, care pot fi grupate astfel: 1) reflecții asupra diferenței dintre om și animal; 2) idei despre antropogeneză; 3) "teoria" asupra culturii ca mediu al omului. Reflecțiile având ca obiect cultura (ca lume a omului) deschid un orizont ontologic în care omul este termen fundamental; ele fac legătura cu momentul propriu-zis filosofic al personalismului energetic, pe care, împreună cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care omul este termen fundamental; ele fac legătura cu momentul propriu-zis filosofic al personalismului energetic, pe care, împreună cu celelalte reflecții de antropologie fizică și culturală, îl justifică "material". I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză Diferența dintre om și animal îi apare lui C. Rădulescu-Motru ca esențială în problema evoluției. "Corelațiile persistente", ca forme ale energiei în procesul evoluției sale, formează un flux cu o direcție către personalitate. Fiecare corelație persistentă implică totalitatea lumii, adică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în sine pe toate acestea și îi conferă fiecăreia locul cel mai potrivit în "sistemul" său. Personalitatea are în sine structura și "istoria" întreagă a realității energetice. Riguros vorbind, C. Rădulescu-Motru nu face operă de antropologie fizică și nici de antropogeneză, cu toate că în unele lucrări se referă explicit la asemenea chestiuni, încercând chiar refacerea condițiilor (momentelor) antropogenetice care au marcat începuturile istoriei. De exemplu, în contextul prezentării momentului prim al personalizării, constituirea eului, apar și judecăți ce pot primi un sens
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrări se referă explicit la asemenea chestiuni, încercând chiar refacerea condițiilor (momentelor) antropogenetice care au marcat începuturile istoriei. De exemplu, în contextul prezentării momentului prim al personalizării, constituirea eului, apar și judecăți ce pot primi un sens prin raportare la antropogeneză. Dar aceste judecăți descriu un spațiu "organic", cel al eului, el însuși supus "legilor" de evoluție a energiei și integrat unor structuri energetice mai largi. În deosebire de unii antropologi, cum ar fi A. Gehlen, care mizau mai mult pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
generație, lui C. Tonegaru, din volumul Plantații (1945), și Mircea Popovici, din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
51, p. 106). Zeița îl trezește pe Enki pentru a da viață Lumii. Similar, într-un alt text mitic sumerian, Enki stă întins în mare, dormind adânc. El este trezit din somn de Nammu, „mama tuturor zeilor”, pentru a săvârși antropogeneza : „O, fiule, scoală-te de pe patul tău... creează pe slujitorii zeului...” (52, p. 169). În texte mitice indiene, înainte de creația lumii, zeul Vi¿¡u doarme culcat pe șarpele cu o mie de capete, Ananta („fără sfârșit”, în sanscrită) - simbol al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a se ridica sau de a călători în văzduh : a) Din bogata mitologie chineză, aleg un singur exemplu, acela al eroului semilegendar Yui, strănepotul și, se pare, preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este complexă (i se atribuie antropogeneza, omorârea Dragonului Negru, resta bilirea ordinii postdiluviene etc.), dar în vechi texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor : „[Niui-Wa] șade în carul tunetului, la care e înhămat un dragon înaripat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
calitativ diferite și care apar ca derulare a unui program intern. În psihologia dezvoltării, sub influența evoluționismului darwinist, se încadrează acestui model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt și diversele contribuții etologice Ă K. Lorenz, N. Timbergen, I. Eibl-Eibesfeldt, cu puternice influențe în psihologia contemporană a dezvoltării. Modelul mecanicist sau reactiv
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
erorile caldeene și platoniciene. Cele șase milenii se află sub semnul răului, în cel de‑al șaptelea mileniu se va reinstaura binele. Familiarizat cu scrierile ezoterice grupate sub numele lui Hermes Trismegistul, apologetul propune o serie de analogii între prima antropogeneză, care se desfășoară în timpul celor șase zile pretemporale, și cea de‑a doua, aflată în curs de desfășurare (7, 14): Așa cum Dumnezeu, după ce a creat toate lucrurile de care omul avea nevoie, l‑a plămădit pe acesta în cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
între corp și obiect. În noul regim care se instaurează, obiectul și corpul devin autonome. „Gluma” tîmplarului maramureșean rezumă astfel, prin vocea lui Anghelescu, teoria lui Marcel Mauss despre tehnicile corpului și pe aceea a lui Leroi-Gourhan despre tehnogeneză și antropogeneză. Altfel spus, ceva așezat despre facerea și rînduiala lumii... Fidelă principiului său, „antropologia” lui șerban Anghelescu își caută „subiecții” oriunde și nu se rezumă, pedant metodologic, la „bătrînii satului”. Marguerite Yourcenar, de pildă, „a înțeles admirabil balada balcanică a femeii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
același maroniu pe cenușiu sau fusese atât de strident retușat încît ți se părea că privești acele poze de nuntă colorate cu creionul sau obrajii înșelător îmbujorați ai ofticoșilor. Hotărât, nu ne plăceau, așa că am intrat pe filiera glorioasă a antropogenezei, reprezentată de câteva săli înguste cu vitrine și diorame reprezentând maimuțe, de la prichindeii macaci și cercopiteci, umblând cu cozile îmbîrligate după portocale, fețe omenești pe corpuri de pisică, până la babuinii, mandrilii, urlătoarele, maimuțele cu fundul roșu (vizibil chituit și vopsit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
umană se află o urmă, cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sânt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează sa fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această marcă a primordialului. Chiar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
exclamat el, unicul muzeu din lume care expune viitorul"! În numele continuității neîntrerupte, cruciada menită să demonstreze vechimea în cifre absolute a poporului român unicul popor european a cărui identitate era căutată (și nu o dată găsită), dacă nu chiar în momentul antropogenezei, cum susțineau unii entuziaști de la Institutul de Istoria PCR, măcar în neolitic, sau, în cel mai rău caz, la începutul epocii fierului, oricum nu mai târziu de "retragerea aureliană" din sec. III d.Hr. Teoriile aberante ale lui Nicolae Densușeanu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
organismului, contribuie la Întărirea sănătății, a dezvoltării armonioase, a stării sufletești bune, a unei capacități mari de lucru. Mișcarea este o necesitate biologică a organismului, este cel mai natural reglator și stimulator a activității de zi cu zi. În procesul antropogenezei, organismul nostru s-a format Într-o dinamică continuă, dar În condițiile contemporane o parte din efortul muscular În regimul vieții omului s-a micșorat cu 70% (Iu. V. Menhin, A. V. Menhin, 2002). Acest lucru este mai Îngrijorător pe
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
holografic al Creației, care activează parcă intenția Creatorului de a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul istoric al creației -› trama istoriei umane. Putem constata, ca o concluzie deosebit de interesantă, faptul că în această extrem de comprimată desfășurare a consecințelor creației
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de stereotipuri și idei predigerate, majoritatea răpite filozofiei sociale, dreptului, antropologiei sau biologiei. Problematica antropogenezei oferă, în acest sens, exemplul cel mai potrivit. Puține subiecte de interes științific pot revendică o asemenea importanță, iar faptul explică ușor încărcătura mitică a scenariilor științifice privind apariția omului, care, în ciuda progreselor teoretice aduse de biologia evoluționistă și a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
umană se află o urmă, cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sunt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează să fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această marcă a primordialului. Chiar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
albaștri ai vecinului ridicați dintr-o lectură, e frig, verificînd de sus controlorul ne acceptă și pe noi, descompunerea binomului cititor-scriitor, el cu revista în mînă, tu holbat, mîna citește ce scrie în cap fără inimă, la triunghiul ochi-mînă-creier vezi antropogeneză științifică: Leroi-Gourhan, André, e pămîntul era netocmit și gol, populat ca pe hîrtie! insuficiența termică face pierdute o mulțime de clădiri narative pe traseu, edificiile mari, punctele roșii de avertizare la fabrica de antibiotice, "METRO" insula comercială angro explică pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la fel ca și părinții săi. Invitat de profesorii din zona Dornelor la activități de cerc pedagogic a profesorilor de biologie, domnul profesor a răspuns afirmativ. Îmi amintesc că odată ne-a prezentat „Logica viului” în gândirea lui Eminescu altădată „Antropogeneza”. Au fost prelegeri foarte apreciate de colegi, de fiecare dată ne-am luat notițe pe care eu leam mai revăzut în timp. Eu le am și acum, deși au trecut o grămadă de ani. Ieșirile în natură cu familiile noastre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]