39 matches
-
casa de educație a neamului românesc", Legătura dintre istorie și geografie, Fazele geografice ale istoriei (după Opere complete, 1943), Omul ca factor economic (din Geografia economică, 1922), Ce însemnează mediul geografic și Urmările sociale ale adaptării la mediul geografic (din Antropogeografia, 1936). Se adaugă Introducerea la Altă creștere: Școala muncii (ediția din 1939), prelegerea inaugurală a cursului de etnografie Datoria generației actuale (1933); Academia, instituție etnopedagogică (1941), De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură (1947); în fine, fragmente din Vindecare și
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
Ernest Bernea a aderat, în anul 1935, la mișcarea legionară. În același an, cei patru au fondat revista Rânduiala, care a apărut trimestrial timp de trei ani. Tot în anul 1935, Ernest Bernea a fost numit conferențiar la catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a predat sociologie comparată și primul curs de etnologie din România, până în anul 1940. Rânduiala, revistă de atitudine culturală și politică, a găzduit semnături importante ale vremii ca Lucian Blaga, Radu Gyr și Haig Acterian
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, fondator al revistei Rânduiala, director în Ministerul Informațiilor, director de studii în Ministerul de Externe. A fost beneficiarul cu bursă de merit al dictaturilor ateo-regale și ateo-comuniste în Lagărele de la Vaslui, Târgu-Jiu, Brașov, Jilava, Aiud, Peninsula
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
se ocupă de filozofia culturii. E un dascăl celebru, întocmai ca reprezentanții Școlii Ardelene, sau ca Vasile Pârvan și Nicolae Iorga. A fost un om generos, Mircea Eliade a fost și este un deschizător de drumuri pentru istorici, pentru studiul antropogeografiei, preistoriei, protoistoriei, folclorului - mai ales unde s-au manifestat și creat fenomenul original șdesigur: originar, M. H.ț s-au transmis simboluri de viață, tradiție"... în următoarele două pagini, spre stupefacția locotenent-colonelului, care în febra transcrierii mai "pocea" câte un
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
antropogeograf cu studii publicate în toată lumea, Gheorghiță Geană știe ce trebuie subliniat. „Lumea bine așezată în matca ei, pe care dramele interne nu reușesc s-o tulbure decât întâmplător” apare aproape în toată „literatura muntelui”. E un tipar în definirea antropogeografiei românești. Trebuie să ne oprim asupra unui important poet al optzecismului românesc, Mircea Petean, vizibil mai ales printr-un volum antologic recent apărut, Munți și zile. Prima secțiune a volumului, Un munte, o zi , secțiuni: Domeniul, Tânărul domn, Singură tate
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
Ernest Bernea a aderat, în anul 1935, la mișcarea legionară. În același an, cei patru au fondat revista Rânduiala, care a apărut trimestrial timp de trei ani. Tot în anul 1935, Ernest Bernea a fost numit conferențiar la catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a predat sociologie comparată și primul curs de etnologie din România, până în anul 1940. Rânduiala, revistă de atitudine culturală și politică, a găzduit semnături importante ale vremii ca Lucian Blaga, Radu Gyr și Haig Acterian
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, fondator al revistei Rânduiala, director în Ministerul Informațiilor, director de studii în Ministerul de Externe. A fost beneficiarul cu bursă de merit al dictaturilor ateo-regale și ateo-comuniste în Lagărele de la Vaslui, Târgu-Jiu, Brașov, Jilava, Aiud, Peninsula
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Marea Unire, avea nevoie de fundamente teoretice bazate pe analize „la fața locului”, de o instituție în acest sens. Și, grație acestei personalități cu veleități academice omnipotente (specializat în școlile Occidentului în domenii ca filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului din București - toate
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938. Marinescu, G., Laboratoriile și intelectualii, București, 1920; publicat inițial În Revista Renașterea Română, 3, nr. 3, septembrie-noiembrie 1920. Mehedinți, Simion, Antropogeografia pentru clasa VI-a secundară, ediția a II-a, Editura Librăriei Socec and Co., București, 1938. Mehedinți, Simion, Întrebări, București, 1942; publicat inițial În Revista Fundației Regale, nr. 2, februarie 1942, pp. 243-257. Mehedinți, Simion, „Școala română și capitalul biologic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai larg al geografiei umane și se ocupă cu studiul modului în care relațiile de putere dintre grupurile umane sunt modelate de teritoriul pe care acestea îl locuiesc. Ratzel, care, pentru a-și denumi teoriile, prefera să folosească termenul de antropogeografie, era profund influențat de darwinismul social. Pornind de la afirmația potrivit căreia structurile geografice și climatice determină forma și structura entităților politice care le ocupă, geografia politică afirma că cel mai adaptat stat la subansamblul geografic în care este situat va
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politică, sociologie, etnologie, etnografie, filosofie, folclor, istoria literaturii și a științelor - este lucrarea Coordonate etnografice: civilizația și cultura. Definind cele două concepte și raporturile dintre ele, studiul amendează morfologia istoriei lui Oswald Spengler și încearcă să fundamenteze locul și rolul antropogeografiei și etnografiei printr-o supralicitare a factorului etnic în dauna celui social. Opiniile teoretice privitoare la arta scrisului se înscriu în coordonatele doctrinei maioresciene privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
evenimente militare și diplomatice. E un mod mult mai profund de a-i înțelege determinările, de a-i urmări mișcarea în timp. Aspectul justițiar nu poate fi ignorat. Intră aici "fapte" de care mai înainte dădeau seama numai etnografii, folcloriștii, antropogeografii, arheologii, iar dintre istorici doar cei în stare să se rupă de vechile clișee, pentru a căuta sensuri mai adânci. Fiindcă viața unei țări, scria N. Iorga, nu se alcătuiește din forme perfecte, din îngrijiri ierarhizate, ci din vitalități locale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Kjellen În 1916, urmărind evoluția Primului Război Mondial. Geopolitica este doctrina social-politică și economică apărută la sfârșitul secolului al XIX lea și Începutul secolului al XX-lea, pe baza lucrărilor lui Fr. Ratzel care preluase unele teze ale determinismului geografic și ale antropogeografiei, completate și cu altele specifice neomalthusianismului, darwinismului social și rasial, susținând că politica unei țări este determinată În principal de poziția geografică. Adoptată de cel de-al treilea Reich, geopolitica prin conceptul de spațiu vital necesar statelor cu populație densă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
utilizând, păstrând, transmițând și modificând hărți mentale, mișcându-se și într-un spațiu simbolic, nu doar fizic. O bună istorie nu poate fi gândită fără o bună geografie, iar aceasta din urmă nu e întreagă fără o geografie umană. Secularizarea antropogeografiei, începută încă înainte de consacrarea ei ca disciplină academică în Germania sfârșitului de secol XIX și desăvârșită prin transferul ei peste Rin, unde a devenit fundamentul școlii de la Annales, nu a șters complet rădăcinile gândirii calitative a spațiului, adânc înfipte în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fundamentul școlii de la Annales, nu a șters complet rădăcinile gândirii calitative a spațiului, adânc înfipte în mileniile de geografie sacră și încă inteligibile pentru specialiștii mediu înzestrați până prin anii ’60 ai secolului trecut. Din păcate, în ultimele decenii, după ce și antropogeografia și-a consumat cotitura postmodernă, devenind în esență o ramură a studiilor culturale (deși, pe de altă parte, alte științe sociale trăiesc încă o cotitură spațială), asemenea referințe erudite au devenit rare și obscure, astfel că în cele mai fericite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de Pace de la Paris (februarie 1919 - mai 1920). De la stânga la dreapta: Ion Codreanu, Sergiu Cujba, Ion Pelivan, Gheorghe Năstase. Din cartea Albumul Basarabiei, de Gheorghe Andronachi. În baza specializării În Franța, este numit În 1925 suplinitor al Conferinței de Antropogeografie, apoi asistent la Laboratorul de Studii geografice de la Facultatea de Științei, iar În 1929 este definitivat. În mai 1932 susține teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la cunoașterea geografică, fizică și omenească a Deltei Dunării În antichitate, obținând astfel titlul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de Științei, iar În 1929 este definitivat. În mai 1932 susține teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la cunoașterea geografică, fizică și omenească a Deltei Dunării În antichitate, obținând astfel titlul de doctor În geografie. Este avansat conferențiar titular de antropogeografie Începând cu data de 1 iulie 1932. În urma concursului din anul 1939 este numit profesor titular la această catedră până În anul 1948. Silit prin criteriile politice discriminatorii, părăsește activitatea didactică, iar din 1955 este acceptat la Institutul de Geologie și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
toate mijloacele pe care știința i le pune la dispoziție. 2. Cercetarea sociologică trebuie să aibă un caracter complex, sub conducerea sociologului sau alături de el urmând să lucreze toate specialitățile care pot fi utile: economie politică, demografia, istoria, medicina, antropologia, antropogeografia, geografia economică și așa mai departe"33. Paul Stahl știa că în contextul anului în care partidul sărbătorea 40 ani de la înființare, argumentul recunoașterii internaționale nu este suficient, fiindcă dogmatismul anilor '50 încă nu s-a atenuat. Prin urmare, considera
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1924-1926 a fost trimis la specializare la Paris, beneficiind de îndrumarea unor mari geografi ai vremii, în frunte cu Emm. de Martonne. Însușindu-și temeinic concepția școlii franceze de geografie umană, a fost numit, în 1925, suplinitor al Conferinței de Antropogeografie și apoi asistent provizoriu la Laboratorul de studii geografice de la Facultatea de Științe din Iași. După întoarcerea de la Paris și-a continuat activitatea didactică și de cercetare științifică, fiind numit asistent definitiv la Laboratorul de studii geografice (1929). În urma unor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
un model de analiză aprofundată a unor probleme de evoluție a deltei, pe care a susținut-o la 24 mai 1932, obținând titlul de doctor în geografie. Titlul științific obținut i-a permis să fie avansat conferențiar titular definitiv de Antropogeografie, cu începere de la 1 iulie 1932. Distins cadru didactic, a condus Catedra de Geografie de la Universitatea Al.I.Cuza, fiind apreciat și stimat de studenți și colaboratori. A promovat cercetarea în domeniul geografiei și a încurajat tânăra generație de la catedră
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1924-1926 a fost trimis la specializare la Paris, beneficiind de îndrumarea unor mari geografi ai vremii, în frunte cu Emm. de Martonne. Însușindu-și temeinic concepția școlii franceze de geografie umană, a fost numit, în 1925, suplinitor al Conferinței de Antropogeografie și apoi asistent provizoriu la Laboratorul de studii geografice de la Facultatea de Științe din Iași. După întoarcerea de la Paris și-a continuat activitatea didactică și de cercetare științifică, fiind numit asistent definitiv la Laboratorul de studii geografice (1929ă. În urma unor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
un model de analiză aprofundată a unor probleme de evoluție a deltei, pe care a susținut-o la 24 mai 1932, obținând titlul de doctor în geografie. Titlul științific obținut i-a permis să fie avansat conferențiar titular definitiv de Antropogeografie, cu începere de la 1 iulie 1932. Distins cadru didactic, a condus Catedra de Geografie de la Universitatea Al.I.Cuza, fiind apreciat și stimat de studenți și colaboratori. A promovat cercetarea în domeniul geografiei și a încurajat tânăra generație de la catedră
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
village (Vrancea), and to the construction of a new paradigm of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, în încercarea de a defini și legitima această disciplină hibridă, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că în spațiul cultural românesc avem o perspectivă antropogeografică antebelică în câteva opere ale lui B.P. Hasdeu - cum ar fi Istoria critică a românilor - ale lui N. Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]