39 matches
-
evenimente militare și diplomatice. E un mod mult mai profund de a-i înțelege determinările, de a-i urmări mișcarea în timp. Aspectul justițiar nu poate fi ignorat. Intră aici "fapte" de care mai înainte dădeau seama numai etnografii, folcloriștii, antropogeografii, arheologii, iar dintre istorici doar cei în stare să se rupă de vechile clișee, pentru a căuta sensuri mai adânci. Fiindcă viața unei țări, scria N. Iorga, nu se alcătuiește din forme perfecte, din îngrijiri ierarhizate, ci din vitalități locale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
village (Vrancea), and to the construction of a new paradigm of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, în încercarea de a defini și legitima această disciplină hibridă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că în spațiul cultural românesc avem o perspectivă antropogeografică antebelică în câteva opere ale lui B.P. Hasdeu - cum ar fi Istoria critică a românilor - ale lui N. Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
avem o perspectivă antropogeografică antebelică în câteva opere ale lui B.P. Hasdeu - cum ar fi Istoria critică a românilor - ale lui N. Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în lucrările lui Simion Mehedinți, de obicei va fi abordată din punct de vedere identitar problema „europenității” României sau, cea asemănătoare, a poziției frontierei orientale a României și a aproximativei suprapuneri a acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contextul instituțional și cultural mai larg în care are loc, în România interbelică, procesul de „imaginare” a națiunii și a culturii naționale într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în spațiul reprezentativității și al legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și contradicții apar în chiar nucleul său disciplinar. Este un discurs pe tipar sociologic, de tip geografic sau e doar un nou fel de a articula psihologia popoarelor? Disputa
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însă constituirea unei identități discursive. Există numeroase canale prin intermediul cărora teoriile germane, franceze, dar și italiene (Massi) și în mai mică măsură de sorginte engleză (Mackinder și Short) sunt adoptate și adaptate critic de cercurile științifice locale. Domeniul științific al antropogeografiei devine unul important în științele sociale românești. Simion Mehedinți, G. Vâlsan, Vintilă Mihăilescu, Anton Golopenția, Ion Conea, Ion Chelcea, H. Stahl, G. Brătianu, Nicolae Iorga, Ion Ionică sunt doar câteva dintre cele mai importante nume, cu toții având contribuții substanțiale teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
texte ale lui Gh. Brătianu sau Anton Golopenția etc. În crearea unor noi imagini, investirea națională a spațiului e probabil cel mai important produs al acestui câmp interdisciplinar. Se pot identifica diverse straturi și strategii ce se suprapun parțial în antropogeografia românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Europa Centrală - este expresia acestei dihotomii fundamentale și în același timp un soi de reacție împotriva unei „balcanizări”, în sensul dat de Maria Todorova acestei noțiuni (Todorova, 1997), a realității românești din perspectiva Occidentului. În acest context, principala preocupare a antropogeografiei românești va fi demonstrarea situării central-europene a noului stat românesc. Vor fi însă și voci, unele chiar importante, care vor insista asupra unei „europenități răsăritene” sau chiar asupra unei fundamentale și ireductibile specificități a spațiului (este cazul influentelor analize ale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor împărtășite cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Kjellen În 1916, urmărind evoluția Primului Război Mondial. Geopolitica este doctrina social-politică și economică apărută la sfârșitul secolului al XIX lea și Începutul secolului al XX-lea, pe baza lucrărilor lui Fr. Ratzel care preluase unele teze ale determinismului geografic și ale antropogeografiei, completate și cu altele specifice neomalthusianismului, darwinismului social și rasial, susținând că politica unei țări este determinată În principal de poziția geografică. Adoptată de cel de-al treilea Reich, geopolitica prin conceptul de spațiu vital necesar statelor cu populație densă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1924-1926 a fost trimis la specializare la Paris, beneficiind de îndrumarea unor mari geografi ai vremii, în frunte cu Emm. de Martonne. Însușindu-și temeinic concepția școlii franceze de geografie umană, a fost numit, în 1925, suplinitor al Conferinței de Antropogeografie și apoi asistent provizoriu la Laboratorul de studii geografice de la Facultatea de Științe din Iași. După întoarcerea de la Paris și-a continuat activitatea didactică și de cercetare științifică, fiind numit asistent definitiv la Laboratorul de studii geografice (1929). În urma unor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
un model de analiză aprofundată a unor probleme de evoluție a deltei, pe care a susținut-o la 24 mai 1932, obținând titlul de doctor în geografie. Titlul științific obținut i-a permis să fie avansat conferențiar titular definitiv de Antropogeografie, cu începere de la 1 iulie 1932. Distins cadru didactic, a condus Catedra de Geografie de la Universitatea Al.I.Cuza, fiind apreciat și stimat de studenți și colaboratori. A promovat cercetarea în domeniul geografiei și a încurajat tânăra generație de la catedră
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]