4,171 matches
-
era să scriu. Ca s-o liniștesc pe mama, mă înscriam la Universitate și urmam diferite cursuri; în felul acesta îmi completam cunoștințele. Ideea era să am cât mai multe informații, pe diferite teme; în acest sens am studiat filozofia, antropologia, sociologia, lingvistica, istoria artei, studiam dar nu mă prezentam la examene, fiindcă examenele nu mă interesau. Pentru mine frecventarea acestor cursuri devenise un modus vivendi. Am prieteni care s-au specializat într-un anumit domeniu, unul a studiat Dreptul, e
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
Vorsokratikern, Beck, München, 1962, pp. 35 e ss. 16 Cor, 15, 28. 17 Și rinvia alle pagine che Giuseppe Fornari dedică al tema dello scandalo, tra bellezza e infinità dell'amore, în Giuseppe Fornari, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, Marietti, Genova-Milano, 2005, pp. 357 e ss. 18 Dice Amitav Ghosh: "Per Khieu Samphan e Pol Pot, la morte di Hou Youn e Hu Nim e di migliaia di altre persone che furono uccise nelle
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Edizioni, Milano, 2007, pp. 243-249. Șu questo și rinvia all'ascolto dell'opera di Arvo Pärt, Da pacem, Domine (2004), în Da pacem, Estonian Philharmonic Chamber Choir, Paul Hillier, 2006. 22 Cfr. Giuseppe Fornari, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, cît., pp. 316-322. 23 Es, 37, 24; Mt, 25, 18-28. 24 "Cristo infatti non è entrato în un santuario fatto da mani d'uomo, figură di quello vero, mă nel cielo stesso, per comparire oră
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
BORGES, Jorge Luis, Sette notti, Feltrinelli, Milano, 1983. BORGHELLO, Ugo, Liberare l'amore, Ares, Milano, 1998. ECHEVARRIA, Javier, Getsemani, Ares, Milano, 2011. ELIAS, Norbert, Îl processo di civilizzazione, Îl Mulino, Bologna, 1988. FORNARI, Giuseppe, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, Marietti, Genova-Milano, 2005. GHOSH, Amitav, Danzando în Cambogia, Linea d'ombra edizioni, Milano, 1994/2005. Îl Corano, a cură di Alessandro Bausani, Rizzoli, Milano, 1988-2010. INCIARTE, Fernando, "Unsterblichkeit der Seele und Auferstehung des Leibes, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999, p. 101. 20 Idem, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006, pp. 167-168. 21 I. Kant, Critică facultății de judecată, pp. 60, 88, 91-93, 398-401, 403-404, 406. 22 Idem, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, pp. 124-125. 23 Ibidem, p. 156. 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001. KANT, Immanuel, Critică facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. KANT, Immanuel, Critică rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu greu încadrat unui gen precis. în principiu demersul propus de Locul călătorului e unul de hermeneutică religioasă, de decriptare a semnificaților spațiale, a topologiei construite în Răsăritul ortodox, dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
Mircea Mihăieș Blocul de locuințe a devenit, spun sociologii și antropologii, o marcă a vieții moderne. Așa o fi. Dar înainte de a fi "marcă", "însemn", "trăsătură distinctivă", blocul e o fatalitate. Indiferent că e plasat în Manhattan (unde, de altfel, ca și la Onești, nici nu există decât "blocuri"!) sau în
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
față le folosește în analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o formulare care simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci, în mare măsură, un construct
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
folosește în analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o formulare care simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci, în mare măsură, un construct cultural determinat
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o formulare care simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci, în mare măsură, un construct cultural determinat social și
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o formulare care simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci, în mare măsură, un construct cultural determinat social și istoric. Prin urmare sensul precis
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
erotice, reflexe ale unor vechi rituri inițiatice. Lucrarea oferă la fiecare pas deschideri către noi subiecte de cercetare antropologică, acolo unde exista poate sentimentul că s-a spus totul. Lucia Terzea-Ofrim, Ce mi-e drag nu mi-e urît. O antropologie a emoției, cuvînt înainte de acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Ed. Paideia, București, 2002, 188 p., 60 000 de lei.
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
principalilor psihanaliști de pe mapamond, ale scriitorilor și artiștilor influenți sau influențați, ale detractorilor celebri, istorii ale psihanalizei în țările mai semnificative din acest punct de vedere (douăzeci și trei la număr, printre care și România), ale interferențelor cu alte domenii (antropologie, psihiatrie, literatură etc.), ale cazurilor clasice, prezentări ample ale celor 23 de volume publicate de Freud între 1891 și 1938 și a 2 volume postume, o cronologie cu evenimentele majore ale psihanalizei - și multe altele. Proiectul este deosebit de ambițios - realizarea
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
Cătălin Constantin Titlul uneia dintre ultimile publicații ale Muzeului Țăranului Român sună ispititor: Privește!. în spatele unei invitații atît de directe se ascunde o carte-album, o interesantă lucrare de antropologie vizuală, dedicată fraților Manakia și celor două sute de fotografii din colecția muzeului realizate de aceștia. Povestea pe care o afli din paginile scrise de Ioana Popescu, din care rețin, pentru spectaculozitatea lor, cîteva date esențiale, e fascinantă. Aromâni originari din
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
Publicarea unei colecții de imagini atît de rare e, fără îndoială, un eveniment în sine, dar apariția se cuvine a fi remarcată și pentru faptul că ea ține de un domeniu care, în România, e departe de a fi înfloritor: antropologia vizuală. Importanța imaginii ca document antropologic a fost sesizată de multă vreme, practic imediat după apariția tehnicii fotografice ca atare, teoretizată - chiar dacă această teorie nu e nici astăzi bine articulată - începînd din anii '40, dar imaginea a rămas cel mai
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
e nici astăzi bine articulată - începînd din anii '40, dar imaginea a rămas cel mai adesea un simplu auxiliar al scrisului, invocată ca martor obiectiv, transparent, menit să confirme un text scris într-o disciplină logocentrică cum continuă să fie antropologia. Or, ceea ce implicit propune Ioana Popescu prin modul în care prezintă colecția Manakia e inversarea acestui raport: imaginile, combinația acestora, funcționează ca un text în sine, lecturabil într-un cu totul alt mod decît textul scris. "Povestea" scrisă de Ioana
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
sau până la vid. Evita Peròn, Mahatma Gandhi și Madonna sunt întruchipările unei socialități moderne, eclectice, New Age. Sfințenia și stigmatele ca un posibil delict de conversie. Catherine Clément e o evreică atee care călătorește în Africa și India și face antropologie culturală și proză bună. Iulia Kristeva e ortodoxă libercugetătoare și profesează un creștinism soft, literar, și psihanaliză. Corespondența dintre cele două femei inteligente despre restul femeilor excepționale ale lumii este un exercițiu speculativ elegant, uneori sclipitor și scandalos. Experiența maternității
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
Luminița Marcu Nu mă pricep la antropologie, n-am vizitat decît în treacăt Muzeul Țăranului Român și, de altfel, trebuie să mărturisesc că împărtășesc împreună cu cîțiva prieteni un fel de jenă față de asemenea locuri la modă printre oamenii de cultură. Cu siguranță că la MȚR se întîmplă
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
o extraordinară scriitoare de literatură. De altfel, ea și spune undeva în carte că preferă să se considere "scriitoare": "De vreo două decenii dă mai bine să spui că ești etnolog și mai bine încă este să pretinzi că faci antropologie culturală. Opțiunea mea este alta, prefer să mă consider scriitoare, una preocupată în mod natural de problemele care intră în domeniul etnologiei." Oricine va deschide această carte va vedea repede că autoarea are motive întemeiate să se considere așa ceva. Iată
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
oricît de eterogene sînt ca stil și perspectivă textele ce intră în carte, aceasta poate fi cu ușurință plasată în sfera unei discipline anume. Poate surprinde, dar lucrurile așa stau. Domeniul acesta e una din cele mai noi ramuri ale antropologiei - antropologia emoțiilor, direcție de abordare a faptului cultural prin intermediul afectelor conturată în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
de eterogene sînt ca stil și perspectivă textele ce intră în carte, aceasta poate fi cu ușurință plasată în sfera unei discipline anume. Poate surprinde, dar lucrurile așa stau. Domeniul acesta e una din cele mai noi ramuri ale antropologiei - antropologia emoțiilor, direcție de abordare a faptului cultural prin intermediul afectelor conturată în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
ne amăgească autorii? Măcar un lucru e sigur: e unul interesant. Apoi un altul: plictiseala e riscul libertății. Riscul de a nu ști ce să faci cu timpul tău. Mă grăbesc să vă sugerez o soluție - următoarele două cărți. Tot antropologie, dar ceva mai "clasică". Drum către corp Literatura de specialitate antropologică nu a obosit să scoată la lumină multitudinea de reprezentări ale corpului la așa-numitele populații primitive. Construcții complexe, adesea uimitoare. Cineva a fost totuși ignorat. Iar acest cineva
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
scurta drumul dintre teorie și realitatea socială într-un fel care nu îi e defavorabil niciuneia. Am fost nevoit să omit din prezentarea cărții o serie întreagă de aspecte esențiale. Greșeală pe care încerc să o repar recunoscînd un lucru: Antropologia corpului și modernitatea e una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Dar recunosc și un al doilea lucru: nu tot ce spune David Le Breton m-a convins. în primul rînd atitudinea sceptic-speriată
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
fericită potrivire a întîmplării, printre bursierii Academiei acum se numără și Daniel Vighi. În luna noiembrie el a fost protagonistul unei seri literare, asistat de Otilia Hedeșan, o cercetătoare care și-a cîștigat o bună reputație și în materie de antropologie culturală. Și cu Daniel Vighi am stat de vorbă în fața microfonului. Aș mai aminti faptul că printre foștii bursieri la Schloss Solitude se numără și scriitoarea Rodica Draghincescu. Ca și în cazul programului pentru artiști a DAAD (Serviciul German pentru
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]