11 matches
-
ori supernaturale. O formă de personificare (atribuirea calităților umane sau animale unor obiecte statice). ul este similar prozopopeei sau personificării, atribuirea calităților umane sau animale unor obiecte statice. Animalele, forțele naturii și personaje invizibile sau neidentificate reprezintă adeseori subiecte ale antropomorfozei. Antropomorfismul este o concepție vehiculată de unii oameni de știință, preluată și de unii scriitori de SF, conform căreia dezvoltarea vieții inteligente în univers conduce la adoptarea unei forme corporale asemănătoare sau identice cu cea umană. Mihai Eminescu, "Poezii - proză
Antropomorfism () [Corola-website/Science/303783_a_305112]
-
lecția. Atunci mă simt ceea ce sunt, adică doar un străin nevolnic, tolerat de ea dintr-o generozitate pe care nu vreau s-o accept. Reușește să mă pironească cu atâta dispreț pedagogic, că nu mai găsesc cuvinte să-i răspund. Antropomorfoză Eroul din miturile acestei culturi orale înaintează până la o limită de netrecut și ajunge în locuri simbolice care, în hermetismul numelor lor, antropomorfizează experiența individuală. E vorba de nume generice care pun stăpânire pe lumea fenomenală, dar nu izbutesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a simțit nevoia și a unei astfel de confruntări dincolo de spațiul virtual sau, ca să ne exprimăm ușor metaforic, a drenării poeziei în spațiul ei tradițional, ca posibilă șansă a unei afirmări concrete. Pentru unii „tradiționaliști” această drenare/trecere înseamnă o antropomorfoză ce permite a se distinge mai ușor valorile, iar apariția pe un site nu reușește să satisfacă pulsiunea autoscopică a individului, mai ales când acesta e și poet. Trecerea la tradiționale materiale tipărite e necesară pentru o mai corectă ierarhizare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
impunerea unei "reprezentări univoce fără rival a trecutului, cel puțin nu în sfera publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un locus al antropomorfozei "omului nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea fi executat cu vechii educatori pe care noul regim îi considera compromiși. "Inginerii sufletelor umane" - expresia îi aparține lui Stalin - trebuiau să fie ei înșiși
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Familia însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impunerea unei "reprezentări univoce fără rival a trecutului, cel puțin nu în sfera publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un locus al antropomorfozei "omului nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea fi executat cu vechii educatori pe care noul regim îi considera compromiși. "Inginerii sufletelor umane" expresia îi aparține lui Stalin trebuiau să fie ei înșiși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Familia însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]