308 matches
-
context extins acum, și aprofundat, oferit de abordările anteriore, personajele acestea, foarte prezente, cum ziceam, ne apar, deopotrivă, și concomitent, nu doar inutile, ci ireale, delirante, cvasi-inexistente. Definiția lor ontologică este integral negativă: imorale, străine de propriul statut, purtând nume (antroponime) nedesprinse cu totul de apelative. Ele, personajele, ezită între excesul de relief și vidul de semnificație. Al doilea element ce favorizează un nou pas spre meandrele textului este ratarea. Anume, cercul evenimentelor (mici sau mari) se încheie, în marea majoritate
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
e Ambrozie Răgălie; președinta comitetului de părinți, având îndatorirea de a colecta “taxa de protocol pentru organizarea banchetului la sfârșit de an”, este doamna Râncău; Agaton Marțafoiu reprezintă Sindicatul Liber ”Solidaritatea” etc., etc. Lista poate continua și, chiar dacă nu toate antroponimele au “formă internă”, aspectul lor oarecum deformat, cu trimiteri peiorative, evocă atmosfera deviată a realității vizate: Ambrozie Fățăitu, doamna Hălălaie, Grumaz Patapie, Sulfina Găgălice, Tecla Feșteleiu, profesorul Spârcaciu, doamna Țâșmoacă etc. Gama onomastică, tehnică ingenioasă (și inedită) de caracterizare a
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Olteț. Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care este intitulată „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu". Suntem obișnuiți cu antroponimele Crăciun, Crăciunescu, Crăciunel, Crăciunaș, Crăciunoaia etc., dar, paralel, semnalăm faptul că și termenul pe care îl discutăm a fost folosit ca nume de botez, Născutul, consemnat de N. A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (București, 1963); așadar, ne aflăm în prezența
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
din care, evident, face parte regiunea monografiată filologic de către autor. "Sfânt e numele tău, Voloca" (ediția a II-a, Cernăuți, 2012) e numele cărții, iar substanța ei e, în partea majoră, un tratat de lingvistică privind "etimologia toponimelor, hidronimelor și antroponimelor din Nordul Bucovinei", iar în partea secundară (repet, cantitativ catalogată), o sumă de texte, de o mare frumusețe epico-lirică, extrase dintr-o carte a autorului intitulată "Oul pascal sau Mahna lui Mahnă" (Timișoara, 1999), o odă închinată ultimului cazac român
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil are, în glosarul lui Gheorghe Gorda, un înțeles nou, mai blând decât cel știut din alte surse. Pe de altă parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând că ea însăși e chimia
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Ah! organele-s sfărâmate și maestrul e nebun.” Sunt anii când poetul dezgustat, se ascunde în eul personal, înfierând femeia care nu este capabilă de o mare iubire. Din zâna de altădată, din crăiasa din povești, din Maria ori Sofia, antroponime simbolice, femeia va deveni o Dalilă din „Scrisoarea a-V-a”, care cumulează atributele negative ale femeii goale, aparent indiferentă, superficială, frivolă, plină de răceală și ifose. De aici nu mai e mult până la concepția „Luceafărului”, când Demiurgul privește de
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Marius Chicoș Rostogan pare a sugera originea maghiară a personajului sau evoluția sa într-un mediu maghiar, dar și amestecul de cuvinte de origine diferită din vorbirea sa: latino-romanice, regionalisme și maghiarisme, plăcerea de a vorbi mult: Marius este un antroponim împrumutat din onomastica apuseană, Chicoș un cuvânt de origine maghiară, iar cuvântul Rostogan ar putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială și starea sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Olteț. Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Olteț. Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care este intitulată „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu". Suntem obișnuiți cu antroponimele Crăciun, Crăciunescu, Crăciunel, Crăciunaș, Crăciunoaia etc., dar, paralel, semnalăm faptul că și termenul pe care îl discutăm a fost folosit ca nume de botez, Născutul, consemnat de N. A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (București, 1963); așadar, ne aflăm în prezența
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
atare poezie poate fi descrisă și potrivit diferitelor niveluri de lectură, pe care le face posibile, le susține constant și le îndreptățește. Astfel, procedând sistematic, vom descoperi că ea oferă, ca punct de plecare, într-o hermeneutică atentă, lectura biblică (antroponime, toponime, citate, lecțiuni, aluzii): Adam, Lot, Moise, Gavril, Fecioara, Iosif, Cer, Cădere, Eden, Sinai, Betleem, Marea Moartă, Șarpele de-aramă, Tabor, Duh, Răstignire, Miel, Cruce etc. etc. Reproducem un text foarte concentrat, ce evocă - și interpretează - evenimentul unic a Răstignirii
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
în articolul “Mihai Eminescu și Junimea- 150 de ani de la înființarea Junimii “, se adunau intelectuali cu studii în Germania, printre care, mai târziu, și Eminescu, dezbătând diferite probleme literare și citind creații literare. Simion Dănică publică un scurt articol despre antroponimul din numele Eminovici, sufixul ovici-evici, ce se regăsește în numele de familie bănățene, ardelene și bucovinene. În interesanta revistă descoperim semnăturile Veronicăi Porumbacu, Ștefan Georgescu, Titina Nica Țene,(”Chieia bătrânei “), G. Zarafu, Constantin Noica, Virgil Birou,(care semnează articolul “ Goga-poetul pătimirilor
REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396285442.html [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
-
și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care este intitulată „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu". Suntem obișnuiți cu antroponimele Crăciun, Crăciunescu, Crăciunel, Crăciunaș, Crăciunoaia etc., dar, paralel, semnalăm faptul că și termenul pe care îl discutăm a fost folosit ca nume de botez, Născutul, consemnat de N. A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (București, 1963); așadar, ne aflăm în prezența
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care este intitulată „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu". Suntem obișnuiți cu antroponimele Crăciun, Crăciunescu, Crăciunel, Crăciunaș, Crăciunoaia etc., dar, paralel, semnalăm faptul că și termenul pe care îl discutăm a fost folosit ca nume de botez, Născutul, consemnat de N. A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (București, 1963); așadar, ne aflăm în prezența
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
află o rozetă de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sfântul Petru, ocrotitor al animalelor, câmpia cu grâu, plantă reprezentativă pentru culturile agricole locale, precum și motivul soarelui stilizat reprezintă antroponimul localității și specificul economic. Rozeta de argint stilizează o floare de vișin, cultură pomicolă specifică zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
Brașa" (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia). Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, "Brașa", care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” . I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul "Braso" Profesorul "Pavel Binder", într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, "Corona" și "Brașov", se suprapun în timp: "Corona" desemna cetatea, iar "Brașov" împrejurimile. Aceste afirmații atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul "Brașov
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Brașov poate reprezenta o formă autohtonă Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană. Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului din partea filologilor și istoricilor
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Károly, Réthy László, Pokoly József, în cartea Szolnok-Dobokavármegye Monographiája . Conform autorilor menționați, numele vechi al satului Dârja - Derzse provine din toponimul slav drżava, cu sensul de loc, moșie, proprietate, iar Kádár József nu exclude ipoteza ca Derzs să fi fost antroponim. În timpul domniei lui Gabriel Bethlen s-a constituit în Panticeu comunitatea reformată - calvină. Ea a folosit o biserică mai veche, locaș de cult pentru romano-catolici, care a existat la Panticeu, prezența ei fiind consemnată documentar la sfârșitul secolului al XVI
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
spre sud în Grecia. Aceasta ne-o mărturisește și piatra funerară instalată la mormîntul unui marinar grec decedat în anul 1895 și înmormântat în cimitirul satului. Ultima mențiune o face A.Eremia „Pogănești este un derivat toponimic cu sufixul-ești din antroponimul Pogan. Să se compare cu alte două sate din Moldova a căror etimologie, după cum mărturisesc documentele, sunt antroponimele Pogan și Pogănel. Pogănești pe Tutova unde a fost casa bătrînului Nicoară Pogan, și Pogonești pe Bîrlad, satul nepoților lui Pogănel”. Anul
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
în anul 1895 și înmormântat în cimitirul satului. Ultima mențiune o face A.Eremia „Pogănești este un derivat toponimic cu sufixul-ești din antroponimul Pogan. Să se compare cu alte două sate din Moldova a căror etimologie, după cum mărturisesc documentele, sunt antroponimele Pogan și Pogănel. Pogănești pe Tutova unde a fost casa bătrînului Nicoară Pogan, și Pogonești pe Bîrlad, satul nepoților lui Pogănel”. Anul întemeierii satului Pogănești ca și la multe alte sate din Republica Moldova nu se cunoaște cu precizie, dat fiind
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați), la vest, Lebedenco (Crihana Nouă), la est. Oiconimul CRIHÁNA provine de la antroponimul masculin Crihan. Este consonant și paronimic cu denumirea regiunii istorice românești Crișana. O altă localitate Crihana, înființată în 1924, există în județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Chelința este un sat ce aparține orașului Ulmeni din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: dintr-un antroponim *Chelin + suf. -ț + suf. top. -a > Chelința. La recensământul din 2011, populația era de 1.614 locuitori. Satul Chelința aparține de orașul Ulmeni, județul Maramureș și este așezat la deschiderea dinspre vest a Strâmtorilor Țicăului (rest de munți calcaroși), acolo
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
reduplicare) cu teonimul trac "Papas", teonim amintit și de Decev drept ""epitet al lui Zeus și al lui Attis (divinitate tracă)"" . Astfel, sensul străvechi al cuvântului nu poate fi reconstituit. Cu toate acestea, Paliga este de părere că atestarea unui antroponim tracic înrudit cu un epitet din sfera mitologicului arată că formele "Peperuda", "Paparuda" (cu unele variante dialectale) trebuie explicate, mai degraba, ca relict tracic, nu ca derivat din nomen dei "Perun". Pe lânga atestarea formei trace Paparion, un alt argument
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
Ștefești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Scurtești, Ștefești (reședința) și Târșoreni. Numele comunei își trage seva dintr-un antroponim, indicat de altfel și de N. Iorga în „Moșnenii de pe Varbilău și de pe Valea Buzăului” (Acad. Rom., Memoriile secțiunii istorice, seria III, tom. XII, mem. 14, ședința din 23 oct. 1931), unde consemna că locuitorii acestei așezări „Ștefeștii, (sunt) urmașii
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]