3,713 matches
-
George semnalează cariera de jurat a lui E. Lovinescu "despre care nimeni nu a pomenit pînă acum nimic". În aceeași ordine a pătrunderii în biografia lui E. Lovinescu, Gabriela Omăt, după ce s-a lovit de inaccesibilitatea Arhivelor Statului, descoperă un Anuar al negustorilor, meseriașilor și liberilor profesioniști români, din 1927, care aduce lumină asupra unui "detaliu ignorat" care "intră astfel în atenția cercetătorilor". Margareta Feraru "readuce în memorie" contribuția publicației La Nation Roumaine la cunoașterea preocupărilor eminesciene ale lui E. Lovinescu
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Vorbim despre obiceiul spaniolilor de a traduce numele străine: Julio Verne. Teatrul se cheamă Tomcsa Sándor. Există de patru stagiuni, totuși UNITER-ul n-a aflat încă. Anul ăsta a luat un premiu la Festivalul Atelier, dar nu apare în Anuarul Teatrului Românesc. „Ce teatru? Unde? La Odorheiu Secuiesc? Poate la Gheorghieni.” E teatru și la Gheorghieni, l-a înființat Bocsárdi. Se apropie momentul. Cum plec? Surpriză, există un tren (personal) de la Odorhei la Sighișoara. Îl pierd pe primul, mai văd
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
comunică sursele de documentare folosite: presa, presa literară, jurnalele, „agendele” scriitorilor (Gala Galaction, E. Lovinescu, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Arșavir și Jeni Acterian), memoriile, corespondența, volume de interviuri și anchete literare, albume fotografice, înregistrări radio. Ea consultă cu pasiune cataloagele, anuarele, ca acela editat de Socec în 1925, doldora de informații, care-i pun la dispoziție date și adrese dintre cele mai insolite. Comentarea faptelor, a evenimentelor este raportată mereu la literatură, scriitorii ocupând locul central al scenei. Ioana Pârvulescu nu
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Weigand declanșase la Lipsca un interes major pentru studiile românești, mai ales în domeniul lingvisticii și al etnografiei, iar în România era un familiar al mediului academic. În 1893, crease acolo un Institut pentru limba română, ce publica și un anuar, unde își găseau locul firesc tezele de doctorat și alte studii din același domeniu, al culturii române. În volumele combinate 17-18 ale anuarului lipscan al Seminarului românesc apare în 1911, în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
familiar al mediului academic. În 1893, crease acolo un Institut pentru limba română, ce publica și un anuar, unde își găseau locul firesc tezele de doctorat și alte studii din același domeniu, al culturii române. În volumele combinate 17-18 ale anuarului lipscan al Seminarului românesc apare în 1911, în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca și necunoscută și transformată cu timpul într-o simplă fișă de informație bibliografică, literă moartă într-o arhivă ce părea depărtată în timp
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
pierdută ar trebui prevăzută cu un comentariu, ca, în Paris, la piesele vechi de teatru, ca studiu premergător" (p.224). Ceea ce, din fericire pentru Caragiale, nu s-a adeverit. Prima monografie despre I. L. Caragiale, datând din 1911, îngropată într-un anuar lipscan și redescoperită de curând, se dovedește mai mult decât o curiozitate de istorie literară: un reper bibliografic obligatoriu pentru specialiști.
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești prezentate de autor cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul de pe Dunăre) sunt evocate Porțile de Fier, râul Cerna, orașele Giurgiu și Galați, brațul Chilia, descrise după ghiduri și anuare pe care Hobana le identifică scrupulos. Ne mai semnalează că Jules Verne încurcă uneori onomastica atribuind unor unguri nume pur românești: Dragoș, Miclescu. Cum l-au receptat românii pe Jules Verne, de-a lungul timpului, este a doua temă a
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
știu exact) ar fi vrut să comenteze poezia ŤDin ce-ați dedusť de Ion Barbu. Cu urechile mele am auzit că }iganiada ar fi scrisă de Ionel Teodoreanu și că, pentru o lucrare de licență, cineva consultase ŤAmarulť (și nu Anuarul) ŤArhivei de Folclorť"... Suntem de acord cu Mircea A. Diaconu și atunci când d-sa se rostește în favoarea cronicii literare, la ora actuală încolțită de spiritul universitar, doct, riguros, "metodologic" ca și de pragmatismul "hrănit de precizie și eficiență" comercial. Se
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. Pr. D. Stăniloae, nota 248 eodem loco; a se vedea Chișcari Ilie, „Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», Edit. Universității Din București, Anul V (2005), p. 598. footnote> și Cel Prea Iubit. Iubind și astfel continuându-și urcușul său perpetuu spre Dumnezeu, sufletul este învrednicit „să vadă în chip descoperit fața Celui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
privesc deopotrivă istoria învățământului, a educației, dar și a muzicii, domenii care se intersectează, cele mai importante exemple fiind: cel din 1942<footnote Breazul, George - Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII - lea; în: Anuarul Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București, 1941 - 1942, sub îngrijirea lui Mihail Jora, București, Imprimeria Tiparului Universitar, 1943; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 37 - 69; footnote> , cel din 1955<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de Științe Medicale - Filiala Timișoara. În cadrul acestei prestigioase manifestări științifice vor fi abordate probleme de actualitate din domeniile tratamentului chirurgical conservativ în cancerul renal și adenomul de prostată, implicațiile metodelor imunohistochimice în diagnosticul și tratamentul cancerului de prostată. ( O. N.) Anuar maghiar Marți, 20 ianuarie, de la ora 17, în Casa Comunitară „Kós Károly“ din Timișoara va avea loc lansarea volumului „Anuarul maghiar din România - 2003“. Despre culegerea de studii apărute sub egida Fundației Diaspora din Timișoara vor vorbi medicul și scriitorul
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
conservativ în cancerul renal și adenomul de prostată, implicațiile metodelor imunohistochimice în diagnosticul și tratamentul cancerului de prostată. ( O. N.) Anuar maghiar Marți, 20 ianuarie, de la ora 17, în Casa Comunitară „Kós Károly“ din Timișoara va avea loc lansarea volumului „Anuarul maghiar din România - 2003“. Despre culegerea de studii apărute sub egida Fundației Diaspora din Timișoara vor vorbi medicul și scriitorul dr. Bárányi Ferenc și politologul și sociologul Bodó Barna, redactorul cărții. ( I. S.) Sumă neimpozabilă Începând din data de 1
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
pentru Protecția Mediului și Gărzii de Mediu. ( D. B.) Dublă lansare Miercuri, 4 februarie, de la ora 12, în localul Art Club din Timișoara (str. Hector nr. 2) va avea loc simpozionul „Patrimoniul Cultural Bănățean“, eveniment prilejuit de lansarea volumului II al anuarului „Patrimonium Banaticum“ și a albumului de artă „Tradiție și postmodernitate. Două secole de artă plastică în Banat“, cărți de referință editate de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș. ( I. S.) Simpozion Cu prilejul Zilei Libertății
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
Euroregiunii; organizarea Festivalului folcloric; organizarea Campionatului de gimnastică; derularea proiectului „Fereastră către vecini“; realizarea unei baze de date și a unui centru de informare al Euroregiunii D.K.M.T.; studierea posibilității de deschidere a unor noi puncte de trecere a frontierei; editarea anuarului statistic al Euroregiunii. În această perioadă, la C.J.T. se actualizează baza de date a programului de dezvoltare a județului Timiș cu privire la alimentările cu apă la sate, în conformitate cu H.G. nr. 577/1997, reabilitarea stațiilor de epurare în mediul urban, respectiv dezvoltarea
Agenda2003-51-03-admin () [Corola-journal/Journalistic/281841_a_283170]
-
agenda prefecturii l activități specifice de sezon l anuarul prefecturii l obiective prioritare pe anul 2004 La prima conferință de presă din acest an, domnul prefect Horia Ciocârlie, împreună cu domnul subprefect Dorel Gătlan și secretarul general al Prefecturii, domnul Alexandru Chirilă, ne-au prezentat unele dintre activitățile curente și
Agenda2004-2-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/281914_a_283243]
-
preocupările de perspectivă pentru 2004. În această perioadă, administrația publică județeană are în vedere activitățile specifice de sezon, respectiv pregătirile necesare în caz de înzăpeziri, astfel încât efectele iernii să nu surprindă autoritățile. În prezent, este în curs de elaborare primul Anuar al Prefecturii Timiș în format electronic, ce va cuprinde activitățile instituției din anul 2003. Acest documentar va fi finalizat în jurul datei de 15 ianuarie - dată la care se împlinesc trei ani de când se află la conducere actuala echipă a Prefecturii
Agenda2004-2-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/281914_a_283243]
-
dezvoltare a euroregiunii, precum și a unor proiecte noi care, în luna februarie, vor fi depuse spre finanțare în cadrul Programului PHARE CBC România - Ungaria. Alte propuneri se referă la organizarea conferinței mass-media cu participarea ziariștilor din zona de referință, pregătirea editării anuarului statistic al D.K.M.T. și pregătirea proiectului „Acasă în Europa“ (care a obținut finanțare europeană și care se va derula în perioada aprilie - mai 2004, având ca obiectiv prezentarea aspectelor culturale ale Euroregiunii D.K.M.T. LILIANA SCRIPCĂ Starea drumurilor din zonă l
Agenda2004-2-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281920_a_283249]
-
în 3 aprilie, ora 9,30, Sf. liturghie arhierească va fi oficiată la Centrul de Plasament nr. 6 Găvojdia. L. Scripcă Săptămâna Cărții Galbene l Noi serii pentru acest an În anul 1991, la Timișoara a apărut Cartea Galbenă - primul anuar de baze de date comerciale, post-decembrist din țara noastră. Publicația se adresează în primul rând comunității de afaceri de pe plan local, instituțiilor, organizațiilor neguvernamentale. De-a lungul timpului, Cartea Galbenă și-a sporit baza de date, având cea mai bună
Agenda2004-13-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282235_a_283564]
-
Republicii Serbia și Muntenegru la Timișoara, respectiv, consulul Germaniei la Timișoara. Pe lângă subiectele legate de ordinea de zi referitoare la raportul de activitate pe anul 2003, bugetul secretariatului D.K.M.T. pe anul 2004, colaborarea în domeniul protecției civile și modalitățile de elaborare a anuarului statistic al Euroregiunii, respectiv, a strategiei sale de dezvoltare, s-au discutat aspecte organizatorice privind alegerea viitorului președinte al Euroregiunii, în anul 2004. În acest sens, s-a propus ca viitoarea ședință să aibă loc în luna februarie, la Bekescsaba
Agenda2003-47-03-administratia () [Corola-journal/Journalistic/281729_a_283058]
-
pregătirii studenților, proiecte de cercetare-dezvoltare pe bază de contract, citarea propriilor lucrări în cărțile și articolele altor autori, publicarea a cel puțin 10 articole în reviste internaționale. Cheltuielile alocate educației l Prea mici în România, față de alte țăti europene Potrivit Anuarului Statistic al României, anul trecut, țara noastră a alocat învățământului 3,05% din venitul național, fiind țara cu cele mai mici cheltuieli publice cu învățământul, raportate la venitul național brut, dintre țările candidate la Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, Ungaria a
Agenda2003-48-03-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281778_a_283107]
-
Anul I, Nr. 1 / 2009 ANUAR ȘTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de știință Educație fizică și sport NUAR ȘTIINȚIFIC - Competiție științifică națională Anul I Nr.1/2009 Ioan Ion Lador, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Federația Sportului Școlar și Universitar Cuvinte cheie: concept național, recunoaștere profesională, competiție
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
Marin Preda se reproșează că nu „reiese” rolul măsurilor „luate de însăși conducerea partidului” pentru stăvilirea acțiunilor dușmănoase, sunt vânate succesiunile sugestive ale unor titluri, care cad astfel din întâmplare în enumerări oficiale (de pildă în indicele de titluri, la Anuarul cărții din 1955-1957: după Din lumea celor care nu cuvântă vine Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianței clasei muncitoare cu țărănimea, după romanul lui Leonov Pădurea rusească vine Pădurea spânzuraților, după Pârjolul de Cezar Petrescu și Dinu Bondi urmează Plan
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
50.000 de lei, pentru finanțarea editării revistei culturale Transilvania. De asemenea, prin acest proiect de HG se suplimentează bugetul Academiei Române cu suma de 50.000 de lei pentru finanțarea următoarelor publicații culturale: Arheologia Moldovei, Revue des etudes sud-est europeennes, Anuarul Institutului de Istorie "George Bariț", Materiale și
În plină criză, Guvernul alocă 1,34 milioane de lei pentru 36 de publicaţii () [Corola-journal/Journalistic/24694_a_26019]
-
Miorița și Meșterul Manole. Semnalând faptul că textul a fost cules prima dată în 1831, de către D. Ardelean, însă publicat peste mai bine de un secol de Romulus Todoran în studiul Poezii populare într-un manuscris ardelean din 1831, în Anuarul Arhivei de folclor (1945), astfel că prima variantă tipărită este cea a lui V. Alecsandri, din 1850, foarte informatul Iordan Datcu alcătuiește inventarul variantelor din toate zonele foclorice ale țării, cele mai larg răspândite și mai realizate aflându-se în
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]