88 matches
-
real. Terapeutul cere pacientului să închidă ochii și să-și imagineze o scenă care are legătură cu gândurile sale obsedante. Tehnica expunerii în imaginație este utilă atunci când subiectul refuză să abordeze situațiile reale. Scena este repetată până la pierderea forței sale anxiogene (diminuare a angoasei la cel puțin la jumătate din forța sa maximă). La fel ca și în cazul expunerii in vivo, terapeutul prescrie sarcini între ședințe, sarcini care reproduc ședința sau alte expuneri cu prevenirea ritualurilor. Terapia se desfășoară pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele din anturaj Ierarhizara temerilor Pentru a stabili mai concret și mai precis care sunt relațiile dintre răspunsurile emoționale și situațiile generatoare de anxietate, terapeutul și doamna L construiesc o ierarhie a stimulilor anxiogeni care provoacă în mod obișnuit teama. Acest termometru al fricii permite apoi gradarea expunerii în imaginație apoi in vivo la situații pe care pacienta le evită. Tabel 1. Termometrul fricii al doamnei L. Ierarhizarea stimulilor % anxietate Să se gândească la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și este formată din ședințe de expunere în imaginație crescând gradele termometrului fricii, până la revenirea în imaginație asupra episodului traumatizant și asupra trăirii emoționale și modificarea schemelor cognitive de insecuritate. Pacienta efectuează sarcini de expunere in vivo progresivă la situațiile anxiogene (fobice). Evoluția este bună și, pe parcursul terapiei, doamna L își diminuează starea de angoasă și înfruntă situațiile pe care le evita. O ședință de terapie cognitivă „verbatim” Iată conținutul celei de a noua ședință, înregistrată video. Inregistrarea video prezintă relația
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motivul pentru care sevrajul fizic în condițiile unei spitalizări complete pare preferabil. Inconvenientul major este acela că pacientul este scos din mediul său de viață. Sevrajul trebuie să aibă loc într-o atmosferă liniștită, deoarece perioada sevrajului fizic este adesea anxiogenă. Perioada în care are loc sevrajul fizic constituie un moment propice pentru stabilirea raportului colaborativ. In cazul Soniei, protocolul de sevraj fizic conținea oxazepam în asociere cu vitaminoterapie, dar sevrajul oxazepam-ului este, ulterior, dificil, și există riscul de a înlocui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sora mea îmi spune: „Ai băut din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i spun bună ziua, mă grăbesc. Consum alcool. Această situație anxiogenă generează în mod obișnuit puternice imbolduri de a bea. Sonia își spune: „Mi-e foarte greu să mă întâlnesc cu sora mea, mă gândesc că mă va enerva. Această situație îmi provoacă crize de teamă”. In mod obișnuit, graba sa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primi complimente; - a ști să asculți; - a face critici; - a primi critici; - a primi critici legate de alcool; - a ști să spui „nu”; - a dezvolta o rețea socială. Acest travaliu terapeutic îi permite Soniei să-și gestioneze mai bine situația anxiogenă principală și să se afirme în fața surorii sale care are custodia fiicei sale. Ea percepe o amplificare a sentimentului său de eficiență personală, situație care îi redă încrederea în sine și îi revalorizează imaginea în proprii săi ochi. In cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
erecția. Imi imaginez decepția partenerei mele”) și îi cere pacientului să înceteze imediat să mai aibă această gând negativ vizualizând un „stop roșu”. Acest exercițiu dă rezultate bune, cu condiția să fie repetat în mod regulat, cu perseverență, în timpul perioadei anxiogene. Resensibilizare progresivă verbală și corporală Resensibilizarea progresivă verbală și corporală în cuplu permite fiecărui partener să intre în contact cu celălalt, fără penetrare, centrându-se pe senzațiile, pe excitarea, și pe calitatea sentimentelor, asociate indicării zonelor care provoacă plăcere non
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de al treilea val al terapiilor comportamentale și cognitive abordează de puțin timp această problemă crucială pentru evoluția viitoare a terapiilor comportamentale și cognitive. Wolpe, 1952, 1958, 1962 și 1976. Masserman, 1943. De exemplu, un șoc electric. Ierarhii de putere anxiogene progresive. Jacobson, 1938. Wolpe, 1952. Wolpe, 1958 Cautela, 1970 și 1971. Se vorbește, de asemenea, de "imersiune". Emmelkamp, 1982. Rowe și Craske, 1988: două sau trei ședințe pe săptămână sunt mai eficiente decât două sau trei ședințe într-o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1971. Se vorbește, de asemenea, de "imersiune". Emmelkamp, 1982. Rowe și Craske, 1988: două sau trei ședințe pe săptămână sunt mai eficiente decât două sau trei ședințe într-o singură zi. Marshall, 1985. De exemplu, neatenție în raport de stimulul anxiogen. Eye Movement Desenzitization and Reprocessing (Shapiro, 1985): terapeutul își trece degetul prin câmpul vizual al subiectului (de la zece până la douăzeci de mișcări), iar subiectul urmărește mișcarea cu ochii, capul rămânând fix. Foa și Meadows, 1997. Cottraux, 2004. Deocamdată, costul ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui terapeut cât și să se prescrie unele ședințe de expunere cu prevenirea răspunsului ca sarcină de efectuat în intervalul dintre ședințe. Ca și în cazul expunerii in vivo, situațiile au fost ierarhizate și se începe cu cea mai puțin anxiogenă. Foa, Steketee, Turner și Fisher, 1980. Pacientul este expus în imaginație scenei celei mai angoasante însoțită de cele mai groaznice catastrofe și de consecințele acestora. Salkovskis și Westbrook, 1989. Freeston și Ladouceur, 1999: n=29 subiecți. Steketee, 1993. Aceste ședințe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze experiența unei agresiuni specifice precum agresivitatea sexuală (Malamuth, 1981 citat de Malamuth, 1998) sau violența domestică. În combinație cu alte chestionare, acestea pot fi folosite pentru măsurarea agresivitatea în situații anxiogene, fapt ce poate indica în ce măsură individul generalizează tendințele agresive pentru a le folosi și în alte situații. Scala de personalitate. Uneori poate fi evaluată tendința generală a individului de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua consistența agresivității sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
A) Referitor la comportamentele verbale neconvenționale: după ce am stabilit dacă aceste comportamente sunt folosite de copil În scopuri de comunicare sau nu, următoarele strategii de intervenție pot fi aplicate: a) Pentru scopuri non-comunicaționale: Modificarea situațiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil și care pot produce comportamente verbale neconvenționale Exemplu: un copil manifestă o creștere considerabilă a comportamentelor verbale neconvenționale În timpul orei de gimnastică, posibil din cauza faptului că aceasta se desfășoară Într-un mediu mai puțin structurat și cu așteptări
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
fi comunicarea prin imagini simbol sau cuvinte scrise, Îl poate ajuta pe copilul care inițial folosea comportamente verbale neconvenționale pentru a se exprima, să comunice Într-un mod mai adecvat. Aceste alternative vizuale pot constitui o “rezervă” În situațiile Înalt anxiogene. Exemplu: un copil folosește “Vrei o gustare?” În timpul mesei pentru a indica faptul că mai vrea să mănânce sau să bea. Imagini realizate pe sistemul schimbului comunicațional sunt folosite pentru a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]