15 matches
-
Rața cârâitoare ("Anas querquedula") este o pasăre anzeriformă din familia anatidelor ("Anatidae") răspândită în regiunile cu lacuri și iazuri ale Europei și Asiei occidentale, cu o mărime de 34-41 cm (aproape cât porumbelul) și o greutate de 290-480 g, de culoare cenușie, cu capul cafeniu cu o dungă
Rață cârâitoare () [Corola-website/Science/329292_a_330621]
-
degetele anterioare de la picioare unite prin membrane înotătoare, mandibule prevăzute pe margini cu lame cornoase și penaj impermeabil, des, rigid, lipit de corp. le includ 3 familii: "Anhimidae" (3 specii sud-americane), "Anseranatidae" (1 specie din Australia) și "Anatidae" (164 specii). Anzeriformele au un corp robust, plutitor. Capul lor este relativ mare și comprimat lateral, cu ochii așezați pe laturi. Coada este de obicei scurtă. Ciocul este drept, lat, aplatizat (turtit de sus în jos) și este acoperit cu un strat cornos
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
lunecoase din apă, pentru strecurare, lăsând apa să curgă afară din gură, și pentru reținerea alimentelor intrate în gură o dată cu apa. Ciocul lung și aplatizat și gâtul lung servesc pasărilor pentru a se întinde sub apă ca să se hrănească. Tarsul anzeriformelor este de lungime mijlocie sau scurt și golaș. Picioarele sunt relativ scurte. Au patru degete. Primul deget de la picioare este foarte scurt, îndreptat spre spate și ridicat, iar celelalte trei, sunt îndreptate înainte și unite prin membrane (degete palmate), de unde
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
palmate), de unde li se trage și numele de "palmipede". Anseriformele își folosesc labele palmate pentru a se mișca prin apă. Pot să meargă și pe uscat, deși fac acest lucru cu un mers legănat. Anhimidele ("Anhimidae") arată diferit de restul anzeriformelor în mai multe privințe: au picioare mai lungi, aripi pintenate, cioc ca de pui și degete palmate doar la bază. Glanda uropigiană este bine dezvoltată și este situată deasupra cozii. Ea secretă un produs uleios, cu care pasărea își unge
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
partea inferioară a corpului; puful este prezent și la pui și la păsările adulte. Culoarea penelor, de obicei, nu este prea vie, dar este plăcută și variază după sex, vârstă și anotimp. Puful și stratul de grăsime de sub piele protejează anzeriformele de frig. Când năpârlesc, majoritatea anzeriformelor își pierd toate penele de zbor în același timp, putând să zboare. Pentru a se camufla de prădători în perioada în care nu pot să zboare, masculii capătă un colorit maroniu-gălbui, numit și penaj
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
prezent și la pui și la păsările adulte. Culoarea penelor, de obicei, nu este prea vie, dar este plăcută și variază după sex, vârstă și anotimp. Puful și stratul de grăsime de sub piele protejează anzeriformele de frig. Când năpârlesc, majoritatea anzeriformelor își pierd toate penele de zbor în același timp, putând să zboare. Pentru a se camufla de prădători în perioada în care nu pot să zboare, masculii capătă un colorit maroniu-gălbui, numit și penaj de eclipsă. Ciclul de reproducere al
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
își pierd toate penele de zbor în același timp, putând să zboare. Pentru a se camufla de prădători în perioada în care nu pot să zboare, masculii capătă un colorit maroniu-gălbui, numit și penaj de eclipsă. Ciclul de reproducere al anzeriformelor este adecvat vieții petrecute pe apă, care presupune adesea o expunere la frig și la prădători. Se înmulțesc o dată pe an. Dimorfismul sexual este slab sau puternic afirmat. Sunt păsări monogame, dar masculul nu participă de regulă la clocit și
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
posibilă împerecherea păsărilor la suprafața apei. Femelele depun ouă multe, de culoare albă, albăstruie sau verzuie. Femelele unor specii (rațele sălbatice din nord) își smulg propriul puf pentru a face un înveliș izolator pentru ouă, ferindu-le de frig. Puii anzeriformelor ies din ou în stare bine dezvoltată, cu ochii deschiși și sunt nidifugi, adică sunt acoperiți cu puf, imediat după ieșirea din ou; puful se usucă rapid. La câteva ore după ieșirea din ou, puii pot merge sau înota. Când
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
din ou; puful se usucă rapid. La câteva ore după ieșirea din ou, puii pot merge sau înota. Când părăsesc cuibul, ei urmează adultul în siguranța relativă a apei și în peste puțin timp încep să-și caute propria hrană. Anzeriformele folosesc într-o măsură mai mare sau mai mică mersul, înotul, scufundatul și zborul. Sunt bune zburătoare, putând parcurge mii de kilometri între locul de iernat și cel de reproducere, în perioadele de migrație. Unele specii sunt capabile să depășească
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
între locul de iernat și cel de reproducere, în perioadele de migrație. Unele specii sunt capabile să depășească 100 km/oră în zbor. Anhimidele pot zbura ore în șir, adesea planând, datorită aripilor uriașe și oaselor foarte ușoare. Stoluri de anzeriformele zboară într-o formație în formă de V. Stând în urma păsării conducătoare, cele din spate profită de mai puțină turbulență și economisesc astfel energie. Poziția păsării conducătoare care muncește din greu se schimbă periodic. Au mai multe mecanisme de adaptare
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
iar conturul lin al corpului lor reduce rezistența apei și penajul gros le sporește flotabilitatea Unele specii de rață se scufundă pentru a găsi hrană și își netezesc penele pentru a elimina aerul și a reduce flotabilitatea înainte de scufundare. Unele anzeriforme pot țâșni aproape vertical din apă, iar speciile mai grele recurg la o decolare din fugă. Lebedele au nevoie de o pistă de decolare și câștigă viteza bătând cu labele pe suprafața apei. Anzeriformele se hrănesc cu vegetația acvatică și
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
a reduce flotabilitatea înainte de scufundare. Unele anzeriforme pot țâșni aproape vertical din apă, iar speciile mai grele recurg la o decolare din fugă. Lebedele au nevoie de o pistă de decolare și câștigă viteza bătând cu labele pe suprafața apei. Anzeriformele se hrănesc cu vegetația acvatică și cea din locurile umede, semințe de la diferite plante, precum și unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundație. Se hrănesc mai ales la suprafața apei, însă numeroase rațe se scufundă, căutând hrana, iar unele specii
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
din locurile umede, semințe de la diferite plante, precum și unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundație. Se hrănesc mai ales la suprafața apei, însă numeroase rațe se scufundă, căutând hrana, iar unele specii (gâștele, lebedele și anhimele) pasc pe uscat. Anzeriformele sunt păsări acvatice și semiacvatice. Ele populează ținuturile din vecinătatea apelor dulci și salmastre. Anzeriformele se numără printre păsările dominante din ținuturilor mlăștinoase de apă dulce. Se întâlnesc și în estuare și apele de la țărm, iar unele specii sunt complet
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
inundație. Se hrănesc mai ales la suprafața apei, însă numeroase rațe se scufundă, căutând hrana, iar unele specii (gâștele, lebedele și anhimele) pasc pe uscat. Anzeriformele sunt păsări acvatice și semiacvatice. Ele populează ținuturile din vecinătatea apelor dulci și salmastre. Anzeriformele se numără printre păsările dominante din ținuturilor mlăștinoase de apă dulce. Se întâlnesc și în estuare și apele de la țărm, iar unele specii sunt complet marine. În România sunt deosebit de frecvente, ca specii și indivizi, în Delta Dunării, complexul lagunar
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
țărm, iar unele specii sunt complet marine. În România sunt deosebit de frecvente, ca specii și indivizi, în Delta Dunării, complexul lagunar Razim, precum și în multe bălți interioare din zonele joase și chiar pe lacurile de acumulare de la altitudini mai mari. Anzeriformele sunt răspândite pe toate continentele, cu excepția Antarcticei; cele care cuibăresc în zonele reci și temperate sunt migratoare. Unele specii au fost domesticite, ca găștile și rațele. Prezintă un deosebit interes cinegetic. Sunt mult vânate pentru carnea și penele lor și
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]