21 matches
-
școlar. c) Neuropsihiatrie: ... - examinează clinic și serologic copiii, în cazuri de înapoiere mintală, tendințe la vagabondaj și furt, precum și de alte tare neuropsihice, în scopul depistării sifilisului. d) Boli interne: ... - precizează diagnosticul în cazurile suspecte de sifilis cardio-vascular (anevrism aortic, aortita, arterita), alte forme de sifilis visceral (hepatic, osos etc.), ca și în cazurile de reumatism gonococic. K. - Serviciul de laborator Articolul 18 Laboratoarele de analize medicale din unitățile sanitare, care efectuează determinări de laborator pentru bolile venerice, au următoarele sarcini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136825_a_138154]
-
cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore 37. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore 38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 39. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore 40. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 41. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore 42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4 ore 43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore 44. Bolile venelor - 2 ore 45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore 35. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore 36. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 37. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 2 ore 38. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 39. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore 40. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 2 ore 41. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore 42. Bolile venelor - 2 ore 43. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore 37. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore 38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 39. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore 40. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 41. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore 42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4 ore 43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore 44. Bolile venelor - 2 ore 45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore 37. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore 38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 39. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore 40. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 41. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore 42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4 ore 43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore 44. Bolile venelor - 2 ore 45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore 35. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore 36. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 37. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 2 ore 38. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 39. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore 40. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 2 ore 41. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore 42. Bolile venelor - 2 ore 43. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore 37. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore 38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 39. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore 40. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 41. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore 42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4 ore 43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore 44. Bolile venelor - 2 ore 45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
contracția bilaterală a pupilelor atunci când persoana își îndreaptă atenția asupra unor obiecte apropiate, dar nu și atunci când pupilele sunt expuse la lumină puternică. Sifilisul cardiovascular apare de obicei la 10-30 ani după infectarea inițială. Cea mai des întâlnită complicație este aortita sifilitică care poate duce la anevrism. Sifilisul congenital poate apărea în timpul sarcinii sau al nașterii. Două treimi dintre nou-născuții sifilitici nu prezintă simptome la naștere. Printre simptomele care apar în primii ani de viață de numără:hepatosplenomegalia (70%), eczeme (70
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi ignorate. Leziunea de trunchi de arteră coronară stângă Leziunea trunchiului de arteră coronară stângă poate constitui o determinare particulară, în cadrul procesului aterosclerotic, aortitei sifilitice, bolii Takayashu, sindromului Reiter, bolii Behcet, poate reprezenta o parte componentă a unei vasculite postiradiere sau poate apărea ca o consecință a unui deficit de tehnică chirurgicală (torsionare, cudură, obstrucție, compresie în chirurgia rădăcinii aortei). Consecințele prezenței unei stenoze
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
neurologice secundare ischemiei medulare sau a membrelor apar în 8,1% dintre cazuri, iar deficitul de puls în 20,3% dintre cazuri (17). Factorii de risc ai disecției de aortă sunt HTA, afecțiunile de țesut conjunctiv (sindrom Marfan, sindrom Turner), aortită, leziuni iatrogene, ateroscleroză, anevrism de aortă toracică, valvă aortică bicuspidă, traumatisme, coarctație de aortă, hipervolemia de sarcină, stenoză aortică congenitală, boala polichistică, sindrom Sheehan, sindrom Cushing. 36.2.6. Strategii terapeutice în disecția acută de aortă 36.2.6.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
cu angină pectorală la care obținuse dispariția durerilor. Prima operație de întrerupere a căilor nervoase în tratamentul anginei pectorale (simpatectomie cervico-toracică stângă) a fost efectuata de Thoma Ionescu la 2 aprilie 1916, Ia un bolnav de 28 de ani cu aortită luetică și angină. Efectuarea operației și pe partea dreaptă a fost refuzată de bolnavul satisfăcut de rezultatul primei operații. Revăzut dupa 4 ani bolnavul remarcă dispariția durerii anginoase si reluarea capacității de a efectua eforturi. Thoma Ionescu a publicat, în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
canulare aortică, sediul clampării aortei, femural, construcția anastomozelor proximale), sau la distanță de momentul chirurgical, dar legat de acesta. - Inflamatorii - arteritele Takayasu, o inflamație nespecifică, de etiologie necunoscută poate duce la formarea de anevrisme și disecții. De asemenea, în cazul aortitelor nonspecifice, aortitele micotice, sau specifice, luetice se pot dezvolta anevrisme și disecții consecutive. - Toxice - o clasă etiologică nou asociată cu disecția aortică este efectul toxic al cocainei și amphetaminelor asupra peretelui aortic. CLASIFICAREA DISECȚIILOR AORTICE Disecțiile aortice sunt clasificate în funcție de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
sediul clampării aortei, femural, construcția anastomozelor proximale), sau la distanță de momentul chirurgical, dar legat de acesta. - Inflamatorii - arteritele Takayasu, o inflamație nespecifică, de etiologie necunoscută poate duce la formarea de anevrisme și disecții. De asemenea, în cazul aortitelor nonspecifice, aortitele micotice, sau specifice, luetice se pot dezvolta anevrisme și disecții consecutive. - Toxice - o clasă etiologică nou asociată cu disecția aortică este efectul toxic al cocainei și amphetaminelor asupra peretelui aortic. CLASIFICAREA DISECȚIILOR AORTICE Disecțiile aortice sunt clasificate în funcție de localizarea anatomică
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
stenozei unilaterale sau bilaterale de arteră renală, secundară fie leziunilor aterosclerotice, în mai mult de 90% din cazuri, fie displaziei fibromusculare, reprezentând cele mai frecvente două cauze de HTA renovasculară (21). Cauze mai puțin comune de HTA renovasculară includ: arteritele (aortita Takayasu, arterita cu celule gigante și poliartrita nodoasă), tromboza, embolia și disecția arterei renale, neurofibromatoza etc. HTA renovasculară reprezintă o formă de HTA potențial curabilă, cu condiția să fie identificată la timp. În cazul coexistenței HTA esențiale sau renoparenchimatoase, vindecarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
asistat la autopsie, din această cauză nu știa că la acest examen a fost înlăturată posibilitatera endocarditei, pe care o menține în continuare. Se descriu și cârteva plăci ateromatoase, neulcerate, dar la nivelul cârjei aortei nu aveau nici o legătură cu aortita luetică, absentă în acest caz. în sfârșit, după o bine chibzuită analiză autorul trage următoarele concluzii: „S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi izbit acum 10 12 ani. Eroare. Eminescu n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pot calcifica. Anevrismele „adevărate” (conțin în structura peretelui lor toate cele trei straturi ale peretelui aortic) ale aortei pot fi clasificate în: - anevrisme degenerative ale mediei (după cum se asociază cu degenerescența mediei), - disecția aortei, - boli de țesut conjunctiv, - traumatisme deschise, - aortite, - infecții primare micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori un aspect sacular
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
an pe baza a 72 de localnici care au fost descoperiți a avea anevrisme: 37 (51%) implicau aorta ascendentă, 8 (11%) arcul aortic și 27 (38%) aorta descendentă toracică. Cauza a fost disecția de aortă în 53%, ateroscleroza în 29%, aortita în 8%, necroza chistică a mediei 6% și sifilis 4%; 25% din pacienți au avut un anevrism aortic abdominal infrarenal concomitent, o incidență asemănătoare (28%) fiind raportată de Presller și McNamara [7]. Într-o expunere a 1510 pacienți cu anevrisme
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
anumite grupuri rasiale se pot, în parte, explica printr-o componentă ereditar-genetică a bolii legată de haplotipurile HLA (14). Kerr și colaboratori au calculat că în SUA, boala Takayasu apare la 2,6 pacienți dintr-un milion pe an [9]. Aortita, la pacienții seriei Crawford și Svensson [13], indicată de prezența celulelor inflamatorii în mostrele histologice din aortă, se ridică la aproximativ 12% din pacienți, cu toate că nu toți aceștia suferă de aortita Takayasu. Incidența arteritei cu celule gigante se raportează la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
2,6 pacienți dintr-un milion pe an [9]. Aortita, la pacienții seriei Crawford și Svensson [13], indicată de prezența celulelor inflamatorii în mostrele histologice din aortă, se ridică la aproximativ 12% din pacienți, cu toate că nu toți aceștia suferă de aortita Takayasu. Incidența arteritei cu celule gigante se raportează la 17,4 pacienți/100 000 persoane/an [15,16]. Prevalența crește cu vârsta, iar la femei se întâlnește într-o proporție de 2/1 comparativ cu bărbații. Incidența la pacienții peste
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1 denumirile principalelor inflamații ale unor aparate și sisteme organice. Tabel 2.1 Denumirile principalelor inflamații ale aparatelor și sistemelor organice Nr. crt. Aparatul sau sistemul Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită, gnatită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]