156 matches
-
Nunta lui Figaro, intrăm într-un bistrou, bem vodkă. Adela dansează parșiv-lasciv... n-aș fi crezut. Elena trece de la plîns la rîs ca norul deasupra Stephansdomului: vrea Ribiselwein (Vin de coacăze). Teodor tace întunecat ca Părintele Serghie. Claudiu e un apaș. Bobiță mănîncă ștrudel cu mere, garnisit cu sos de vanilie ,Nu-i așa că nu sînt grăsuț?" întreabă din trei în trei minute. ,Woher kommen Sie, was sind sie?" (De unde sînteți? Ce sînteți?) Ghiciți. ,Italiener". Toți ne cred italieni. Nu-i
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
de scandal, ce spaime/ de prunc părăsit în City Hall sau pierdut printre mașinile/ de noroc din New Jersey, speriat prin Harlem, ucis/ prin Brooklyn, circumcis prin The Bronx, înfiat prin Queens/ sau crescut fără griji prin Manhattan, viitor de apaș/ în St. Museum of Natural History, colț cu Brâncuși în/ Metropolitan Museum of Art, lecție frîntă pe genunchi ca/ vreascurile uscate în pădurea de acasă, mult prea în urmă/ dar vie aici într-un apartament din Broadway" (ibidem). De reținut
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
nr. 26 la comisarul Diacon. Păgubașii să se adreseze la biroul menționatului comisar, pentru a ridica obiectul confiscat. Blana a fost restituită proprietarului, iar delincventul care are la activul său câteva furturi însemnate, a fost predat Tribunalului penal. Arestarea unui apaș la baia Sofia În ziua de 22 Martie c. și-a făcut apariția la baia Sofia individul Herman Kelhammer de 15 ani, ucenic croitor domiciliat în str. Baltinester 4. Servitorul băii a recunoscut imediat în persoana lui H. Kelhammer pe
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
celei ce zărindu-si chipul oglindit în ochiul șoimului se întreabă: "Oare eu sunt ochiul/ sau el mă privește când pășesc pe câmpul de sare?" - Mozaic. Peisajul e straniu, străbătut de plăsmuiri mut/ malefice de felul celor ale lui Chirico: aPașii unei statui umblătoare/ se afunda născând fântâni uscate./ Arșiță a săpat brazde adânci/ pe gură zilei în amiază./ Când râde cicatrizându-se/ în nostalgia sângerie a serii/ trupuri de cretă se spulberă." Între acceptare și rictus învinge osânda veacului - cum
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
în planeta lui de cântece și vis", iar ceilalți, trecătorii, care "Mai scot câte-un dolar și în pălăria mare / Îl zvârl" au "gânduri abătute" cu derivarea logică: "Transformă-n evantai a lumii clipă stearpă", (Băiatul cu chitara, p. 6); "apașii năuci", ima ginați în "trenul cu circuit oval" de la gara din Chicago spre O'Hare, cu amintirea preriei, "privind prin geamurile securit / La turmele de animale pierdute sub beton" peste care vine tăietura bruscă și dureroasă a civilizației: "Călătoresc cu
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
Chicago spre O'Hare, cu amintirea preriei, "privind prin geamurile securit / La turmele de animale pierdute sub beton" peste care vine tăietura bruscă și dureroasă a civilizației: "Călătoresc cu ei până la mecanicul de tren. / Aici, stupoare! Omul lipsește / Fantoma de apași și-ar fi dorit o soră / Când acolo, un computer, august 2006", (Călătorie, p. 12); "copiii străzii din Buffalo Grove" pescuind păstrăvi din râul Racine și noaptea dormind sub pod, spălați de apele răului cu observația concluzivă: "Numai păstrăvii mai
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
semnată de Edgar Rice Burroughs (“A Princess of Marș”), John Carter îl are în centrul acțiunii pe eroul cu același nume, un veteran al Războiului Civil, care a luptat de partea Confederației și care s-a ascuns din calea indienilor apași într-o peșteră, fără să știe că este vorba despre o poartă a timpului și că va fi teleportat pe planetă Barsoom (Marte). Deși inițial planetă Marte se asemănă cu Terra în ceea ce privește condițiile de mediu, subțierea atmosferei și secarea oceanelor
eroul filmelor SF [Corola-blog/BlogPost/99570_a_100862]
-
este verde și este foarte important pentru că de el depinde bunul mers al fotografierii artistice. Cel roșu nu este la fel de important, dar este mult mai frumos. Hățurile sunt pentru strunirea aparatului. Aceasta tehnică străveche am învățat-o de la un bătrân apaș, pe care l-am întâlnit la Babele, ținea în mână un dagherotip și prindea pe peliculă sufletul vântului. Pentru copii de la 13 ani, introducere în arta fotografică, relaționare cu aparatul foto, compoziția imaginii și o temă: umbra. Cartea cu povești
Atelierele de creativitate de la MTR [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
cu care, în timp ce o ducea la aeroportul de unde urma să plece la Paris, a avut o lungă și interesantă conversație ca între „doi îndrăgostiți de libertate”. Și lista întâlnirilor continuă. Unele au fost frumoase și mișcătoare, precum cea cu un apaș, figură aidoma celor văzuți în filmele cu piei-roșii, sau cea cu o familie get-beget americană, din Ohio, căreia el, românul-emigrant, le-a dezvăluit istoria și atracțiile New-York-ului; altele mai puțin fericite, chiar foarte neplăcute, precum cea cu un emigrant polonez
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
te-ai strâns din colburi și mi-ai înțeles chemareaanilor de dinainte, anilor de dinapoi.Hai! ai zis, vara-i pe- aproapeși cireșele-s în frunze,bântuindu-ți amintirea pașilor pierduți prin fan,melcii urca pe matasea florilor mustind de apași pe putredele scândurispijinite de un prun;Ochii tăi tot țes izvoaredin potoape de lucerna,greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâneadunându-te din crudul... XVI. APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
zeu și zboară ,,Tre metri sopra îl cielo'', credeți? La Roma este, încă, o toamnă frumoasă, pentru mine de mulți ani înseamnă ,,acasă'' o capitală, unde destinul mi-a purtat pașii, și tot aici scrisul și-a croit drumul ca apașii. La Roma, totdeauna, sărbătoare și pelerini, cu muzee în aer liber, de Trastevere-ncinse și Cetatea Eternă, unde porțile-s deschise; Bella Roma! mireasa, dintr-o grădină cu pini. 5 Noiembrie 2014 - MIT P.S: Sfântul Petru și Pavel, Sărbătoarea Romei
BELLA ROMA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382262_a_383591]
-
Rodica Zafiu este unul dintre cuvintele mai puțin frecvente, dar rezistente în timp, ale argoului românesc. Termenul a fost înregistrat în anii '30 ai secolului trecut: de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936) și de M. Negru (într-o notiță din Adevărul literar, 5.01.1936: "vede husănu material"). Cuvântul circulă în oralitate, cu mai multe variante fonetice - husen, husăn sau husân -, manifestând o stabilitate caracteristică pentru nucleul limbajului
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență dintre argou și limbajul familiar. Are
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
serie, termenul coajă are o mare stabilitate: a fost atestat la 1906 (într-un articol al lui V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21.11.1906), apoi în anii '30 (în micul glosar al lui V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor, 1936) - și pare să circule și azi, fiind înregistrat în glosarul lui T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993), în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998, 2006). Într-unul din recentele dicționare
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
săi în diversele reformulări laconice ale unuia și același lucru, 100 de scalpuri naziste, pentru că asta fac cei opt Basterds, ucid naziști în spatele liniilor inamice, care cu cuțitul care cu bâta de baseball. Și Aldo Raine are porecla lui, Aldo Apașul, de unde și tradiționala scalpare a victimelor, iar locotenentul își propune să obțină printre germani o popularitate gore și să facă din echipa sa o echipă de vedete cântând la bâtă, sergent Donnie Donowitz (Eli Roth) zis și The Jew Bear
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
în drumul culturii române spre Occident (Polirom, 2006). Are în pregătire pentru tipar volumele Eliade secret și Comentarii la legenda Meșterului Eliade. Îngrijește, la Editura Humanitas, publicistica din India a lui Mircea Eliade. Precizări scenografice Personajul principal al acestei cărți, apașul metafizic, este Nae Ionescu. Porecla i-a fost dată, se pare, de Vasile Băncilă. În orice caz, ea se întâlnește în manuscrisele încă inedite ale acestuia. După ocuparea comunistă a României, Băncilă a strâns un mare număr de fișe în vederea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dată, se pare, de Vasile Băncilă. În orice caz, ea se întâlnește în manuscrisele încă inedite ale acestuia. După ocuparea comunistă a României, Băncilă a strâns un mare număr de fișe în vederea câtorva studii consacrate maestrului său. El îl numește „apaș de Brăila“ sau „apaș brăilean“, dar precizează imediat că e vorba de o atitudine sublimată. Porecla se referă la condotierul spiritului, la temutul pamfletar, la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Vasile Băncilă. În orice caz, ea se întâlnește în manuscrisele încă inedite ale acestuia. După ocuparea comunistă a României, Băncilă a strâns un mare număr de fișe în vederea câtorva studii consacrate maestrului său. El îl numește „apaș de Brăila“ sau „apaș brăilean“, dar precizează imediat că e vorba de o atitudine sublimată. Porecla se referă la condotierul spiritului, la temutul pamfletar, la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic, în care putea intra
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
condotierul spiritului, la temutul pamfletar, la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic, în care putea intra și umilitatea, au fost și unele pete, pe nedrept numite «demonisme»; în realitate, ceva de «apaș» brăilean.“ Cât despre paznicii filozofiei, ei sunt o subcategorie profesională recrutată dintre cei pe care Nae Ionescu îi numea „șmecherii“ și „proștii“ filozofiei. Cei dintâi, considerați și profitori ai filozofiei, sunt „filozofii care vor să dea mereu planuri pentru evoluția
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fără succes în dicționarele generale; acolo pot găsi doar omonimul său, fără nicio legătură etimologică: dumă - "nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia țaristă. Din rus. duma" (DEX). Argoticul dumă a fost înregistrat de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936), în expresia a da duma "a se înțelege, a mitui". Termenul provine, în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
și un alt sens, vechi în argoul românesc interlop, al termenului: acela de "geantă, servietă, valiză". E posibil ca acest înțeles să provină dintr-o metaforă, poate din una care să fi translat de la obiectul "desagă, legătură" (V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor, 1936) la bagajele mai noi. O desagă de acum un secol putea chiar să arate ca o maimuță; e drept, imaginea e potrivită și pentru un anume tip de geantă de piele din zilele noastre. Sensul "geantă
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
dinaintea parantezei, am să mărturisesc că versiunea mea e alta: de caftit, frati-miu a caftit insecta aia cu față de copil, Cristos, Cristi, cum vreți să-i spuneți, numai că eu știu că-n altă împrejurare, nu ca un indian apaș pe șeful de trib, în preerie, ca să-i ia locul, ci în scara blocului, odată când eu eram cam nervos și-l țineam cu mâinile la spate pe puști, unul gras și blonzișor, ca să-i tragă el una. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sau „verticalizarea nu beneficiază de aportul înaintașilor“. Radu era înzestrat cu acea abilitate rară de a dibui adevărul - benzi desenate și povestiri western - prin vraful prăfos și descurajant al almanahurilor, se descurca cu ochii închiși pe traseele stâncoase ale războinicilor apași, putea consulta oricând pentru o veritabilă teză de doctorat cu titlul Viața și aventurile lui Dr. Justice colecția completă a revistei Pif, recita ca pe apă lista vrăjmașilor cu care a dat piept Rahan în toată existența sa zbuciumată, ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
viața publică? Maiorul Stavri? Colonelul Stoicescu? Stînd așa, în odăile dinspre grădină ale Vilei Katerina, vor citi listele funcționarilor publici și vor tăia cu creionul pe nechemați și pe trădători. Mai departe era și mai și, "curățirea presei de toți apașii periculoși, vînduți dușmanilor țării cari prin campanii criminale alimentează curentul de destrămare contra Statului și neamului nostru". Aici o tocmiseră bine, gazetarii erau vinovați de toate, îi mînca în palmă și dădeau la iveală tot felul de potlogării, iar colonelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]