40 matches
-
populară și familiară (acestea eliminînd de fapt alte abateri de la norma cultă, de exemplu acordul hipercorect în persoană și număr - noi trebuim -, sau forma veche și populară cu infix - trebuiește). Una dintre variantele actuale, clar familiară, este cea deja discutată, apocopa tre': "Tre' să spun" (titlu de melodie). Marcată popular și regional este forma trebe, mai frecventă în texte citate sau parodice; atribuită în genere unor vorbitori din Banat și Transilvania, adesea în asociere cu alte particularități dialectale: "trebe deci să
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
în limba română adverbe ca parcă și cică. Evident, orice analogie e parțială: cele două cuvinte s-au format din prezentul unui verb regent urmat de conjuncția că - pare că, zice că - , dar fenomenul fonetic nu a fost absolut identic: apocopă (cădere a finalei) în cazul lui pare, afereză (pierdere a unui segment inițial) pentru zice. Apocopa e mai normală, pentru că, așa cum observa Sextil Pușcariu, "energia și precizia articulării scade, în limba română, la sfîrșitul cuvîntului" (Limba română, II, Rostirea); silaba
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
s-au format din prezentul unui verb regent urmat de conjuncția că - pare că, zice că - , dar fenomenul fonetic nu a fost absolut identic: apocopă (cădere a finalei) în cazul lui pare, afereză (pierdere a unui segment inițial) pentru zice. Apocopa e mai normală, pentru că, așa cum observa Sextil Pușcariu, "energia și precizia articulării scade, în limba română, la sfîrșitul cuvîntului" (Limba română, II, Rostirea); silaba sau silabele de după cea accentuată sînt mai ușor de omis în pronunțarea rapidă. în cazul lui
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
pragmatice clare și se construiesc (cu excepția lui a lăsa, urmat în structura dată de o circumstanțială) cu o completivă directă sau o subiectivă, deci cu un al doilea verb subordonat cu ajutorul conjuncției că, respectiv să. De fapt, ceea ce e o apocopă din punctul de vedere al unității lexicale, e o sincopă (cădere a unor sunete din interior) pentru unitatea fonetică pe care o formează verbul împreună cu conjuncția. Noutatea e că în ultima vreme aceste forme sînt foarte des întîlnite în scrisul
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
ambele forme de transcriere ("Unde dracul s-a băgatără?", Tren de plăcere; "să vază ea pe dracu!", Art. 214), cu o mai mare frecvență a celei fără -l. În construcții frecvente și mai puțin motivate semantic, se produce ușor o apocopă, o trunchiere și mai marcată: cea a articolului în formă de genitiv-dativ, -lui. Căderea acestui segment final nu are loc în mod obișnuit, în alte cuvinte, tocmai din pricina rolului său de a indica funcția sintactică; dracului e însă adesea redus
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt izolat sau cuprins în grupări fonetice stabile. Contează însă și caracteristicile
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
cazul, deci funcția sintactică. Evident, acestea pot fi desemantizate, ceea ce le face suprimabile: segmentul final din lucrul dracului poate fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul drac funcționează în context ca un simplu semnal afectiv, nemaicontînd funcția sa strict gramaticală. Apocopa e mai frecventă dialectal; e considerată o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica e unul dintre domeniile în care găsim ambele procedee, în care apelative cu
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica e unul dintre domeniile în care găsim ambele procedee, în care apelative cu valoare afectivă sînt produse atît prin apocopă (Liliana - Lili) cît și prin afereză (Ileana - Leana); multe nume formează ambele tipuri de hipocoristice: Vasile - Vasi și Sile, Niculae - Nicu și Lae, Dumitru - Dumi și Mitru, Teodor - Teo și Doru etc. Influențe colocviale străine (ale francezei, englezei) au condus
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
nume formează ambele tipuri de hipocoristice: Vasile - Vasi și Sile, Niculae - Nicu și Lae, Dumitru - Dumi și Mitru, Teodor - Teo și Doru etc. Influențe colocviale străine (ale francezei, englezei) au condus în argoul juvenil la o modă a trunchierii prin apocopă (prof, mate, țăcă etc.); afereza rămîne însă mult mai rară, chiar în argou; unul dintre puținele exemple de pierdere a silabei inițiale e oferit de șto, reducere din mișto (mai ales în construcția la șto). Trunchierile prin suprimarea părții inițiale
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
intervocalice, simplificarea grupurilor consonantice finale, pierderea totală a lui i devocalizat ș.a.): "ioppersonal", "fappa rîu", "bătînccu unghiile", "nus cei în capu lor", "finccă", "numaccă", "crecca ud", "îi simm chiar și mireasma", "egzaccaa tunci", "am statodrumu", "va dat seama". Nu lipsesc apocopele limbajului familiar modern: "azi d dimi", "să casă co mexicanca", "cu priviri rata", lungirea expresiva a sunetelor, realizarea orală a articolului ("autobuzu"), contopirile grupurilor de cuvinte în fluxul vorbirii (în cazurile în care pauzele grafice nu au corespondent sonor): "Doamneajută
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
materialului pot folosi diferite criterii formale sau funcționale: modul de formare (inițiale, fragmente de cuvînt), tipul de material lingvistic de la care se pleacă, sursa preponderent scrisă sau orală, gradul de adaptare morfologica etc. Se vorbește, în consecință, de abrevieri, sigle, apocope, trunchieri etc. Abrevierile instrumentale, apărute de obicei în scris, pentru conectori și formule de aproximare, locuțiuni care substituie o enumerare (ș.a.m.d., ș.a.), traduc adesea formule similare cu o veche tradiție culturală, acceptate de norme (și pentru că apar în afara
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
Captarea atenției și dirijarea ei spre un verb prea banal altfel se realizează prin încă câteva mijloace de accentuare lexical-morfologică: afereză (Miresmează-n nori grădine; [...] plinind cea soarte; Aripi tinse; Coperișul de argint; Podobește-a lui cunună; ochi păienjeniți; Rusalim), apocopă (străluce; luce; Năluce-n adînc și-nfloare; Calul hohotă), poliptoton (Cu argint viu argintată; Nimeni pe nimeni la nimica nu cheamă), singular particularizat - singular de restrânsă circulație (margină; genună; soarte; neauă; steauă), plural tămâiat de vechime (fîntîne; dumbrave; grădine; misteruri; stînce; văi
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
au fost sau nu au fost, cândva, în uz), un context social necunoscut (netrăit în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și l-aș aflare; Oi muri și n-oi aflare), din conversiuni (Nici mă brumă. Nici mă rouă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
predare din învățământul preuniversitar, în vigoare. ... ... C. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie – Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ... – Alfabetul oficial al limbii rromani. ... – Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa/ epenteza, apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, paragoga, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. ... ... b) Vocabular – Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
termenilor, ci să fim consecvenți în utilizarea lor și să nu ne lăsăm intimidați de mulțimea clasificărilor. Numeroase și amendabile în cazul concret al figurilor, aceste clasificări pot fi reduse la următorul tablou taxonomic: figuri de cuvânt (preponderent fonologice): afereză, apocopă etc.; figuri de construcție (figuri sintactice legate de structura frazei): inversiune, elipsă, chiasm, anaforă etc.; tropi (figură cu schimbare de sens; atribuirea unei semnificații care nu este semnificația proprie a unui cuvânt): metaforă, litotă, alegorie, personificare etc.; figuri de gândire
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rapid al vorbirii Intensitate <F > intensitate forte a vocii <P > intensitate slabă a vocii (linie jos, între cuvinte) rostire legato - (linie de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de semne (:) indică, în mod aproximativ, durata fenomenului ‘ apocopa unor sunete; omiterea curentă a lui l final articol definit este marcată sistematic, fără a se utiliza apostroful ς stop glotal # pauză; numărul de semne indică, în mod aproximativ, durata pauzei text = = text intervenție începută de un vorbitor și continuată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de la conjuncion și condițional - El adverbio - Verbos irregulares Clasa a IX-a - Sintaxis de los verbos ser y estar - El acento grafico en espanol - Los pronombres relativos a interrogativos - El numeral y la expresion de la fecha - Preteritos indefinidos irregulares - La apocope - Ușo de las preposiciones por, pară - Ușo del articulo masculino con sustantivos femeninos que empiezan en a o ha acentuada - Futuro perfecto de indicativo - Participios pasados irregulares - La interrogacion y la exclamation Clasa a X-a - Grados de comparacion de
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
pierd în vorbire din cauză că ele nu sunt accentuate. Contracțiile sunt un tip foarte comun de elipsă. Afereza este elipsa care duce la căderea uneia sau a mai multor silabe de la inițiala cuvîntului ('Most all the time)". La fel sunt considerate apocopa și sincopa. "Cu cât mai jos e nivelul (stilistic n.n.), cu atât mai probabile sunt variatele tipuri de elipsă: Are you going to sneeze? se aude adesea, în uzul cotidian, Gonna sneeze". Gideon Barton, Silva Rhetoricae. The Forest of Rhetoric
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să se ajungă la rezultate contrare celor dorite. Termenul trunchiere denumește în lingvistică procedeul de formare prin care dintr-un cuvânt polisilabic sau dintr-o sintagmă este suprimată aleatoriu una dintre secvențele sale fonetice; el "constă în eliminarea părții finale (apocopă) sau inițiale (afereză) a unui cuvânt și vizează două tipuri de formații: a) substantive comune (frecvent compuse), foarte puține adjective și numerale; b) substantive proprii nume de persoane" (ELR, s.v.); fr. troncation "procedeu de scurtare a cuvintelor polisilabice care constă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cum sunt auto < auto[mobile], bus < [auto]bus, kilo < kilo[gramme], taxi < taxi[mètre]. Confuzia este totală atunci când aceeași sursă califică formații de tipul menționat, cum sunt bus (< [auto]bus) și télé (< télé[vision]), drept abrevieri prin afereză, respectiv prin apocopă. Wikipedia.engl., s.v. clipping (morphology), citează, printre cuvinte datorate trunchierii (ca engl. doc, exam, math etc.), și cable < cablegram, care a fost scurtat prin omiterea unui cuvânt identificabil, gram. În Graur, IL, p. 134, printre mijloacele proprii ale unei limbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
această tendință cunoaște o creștere progresivă, deoarece lumea grăbită de astăzi nu mai are timp să se exprime pe îndelete și caută forme cât mai economicoase pentru a-și formula și a-și comunica gândurile. Frecvente suprimări de sunete (sincope, apocope, afereze, eliziuni, contracții, disimilări etc.) au loc exclusiv în vorbire, nu și în scris; în cele mai multe cazuri de acest fel nu se petrece o modificare durabilă, ci numai o reducere accidentală în pronunțare, fără urmări asupra soartei sau configurației cuvântului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se află secvențele suprimate, termenii folosiți pentru diferențierea procedeelor de abreviere fiind transferați din domeniul foneticii, cu sensuri lărgite, care privesc căderea nu numai a unui sunet sau a unei silabe, ci a unei întregi secvențe de litere: 1.1. Apocopa, adică suprimarea segmentului final al unui cuvânt sau a segmentelor finale ale elementelor unui compus ori ale unei sintagme, ceea ce rămâne putând fi o secvență de litere inițiale sau chiar numai inițiala cuvântului ori inițialele elementelor compusului sau sintagmei, la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
chiar numai inițiala cuvântului ori inițialele elementelor compusului sau sintagmei, la fel ca în cazul siglelor. De obicei, secvența omisă începe cu o vocală, iar cea reținută se termină în consoană, dar excepțiile sunt numeroase. Pot fi abreviate grafic prin apocopă: a) cuvinte simple: engl., fr., rom. p. < engl., fr. p[age], rom. p[agină]; engl. Capt < capt[ain]; Ll. (George) < Ll[oyd] (George); Prof < prof[essor]; St. < st[reet]; fr. boul. < boul[evard]; chim. < chim[ie] sau chim[ique]; janv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ta < d[umnea]ta; mld < m[i]l[iar]d; mr. < m[aio]r; nr. crt. < n[umă]r c[u]r[en]t; P(-)ța < P[ia]ța; sp. PTA < p[ese]ta. 1.3. Combinația de sincope și apocope, produse în: a) cuvinte simple: lat. cf. < c[on]f[er] "compară (cu)"; rom. cpt. < c[ă]p[i]t[an]; lt. < l[oco]t[enent]45; b) cuvinte compuse: magh. tkp. < t[ulajdon]k[é]p[pen] "de fapt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unități de măsură, de substanțe, materii, elemente, concepte sau alte realități din domeniile științifico-tehnice (matematică, fizică, chimie, medicină etc.). 3.1. Majoritatea simbolurilor nu se pronunță ca atare, ci doar evocă forma întreagă, ca orice abreviere. Ele sunt create prin apocopă sau sincopă (A < a[rie] sau a[mper]; B < b[or]; C < c[arbon]; Cl < cl[or]; cl < c[enti]l[itru]; Hz < h[ert]z; kcal < k[ilo]cal[orie]; kg < k[ilo]g[ram]; km < k[ilo]m
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]