18 matches
-
cercetările au pornit mai de mult, inițiate de industria parfumurilor. Inventarea unui parfum, care să atragă femeile sau să farmece pe bieții bărbați , ar asigura o avere considerabilă autorilor. Și cine caută....găsește! In primul rând s-au identificat GLANDELE APOCRINE existente pe mâini, obraz, sâni, axilă și bineînțeles, organele genitale. Evident, glandele apocrine sunt mai numeroase la bărbați (mai ales în perioade active) . Cum era de așteptat, secrețiile glandelor apocrine conțin un amestec complex de substanțe. Un component principal este
MIROSUL, UN SIMT NISTERIOS SI SUBEVALUAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1448266490.html [Corola-blog/BlogPost/342885_a_344214]
-
care să atragă femeile sau să farmece pe bieții bărbați , ar asigura o avere considerabilă autorilor. Și cine caută....găsește! In primul rând s-au identificat GLANDELE APOCRINE existente pe mâini, obraz, sâni, axilă și bineînțeles, organele genitale. Evident, glandele apocrine sunt mai numeroase la bărbați (mai ales în perioade active) . Cum era de așteptat, secrețiile glandelor apocrine conțin un amestec complex de substanțe. Un component principal este ANDROSTERONUL, înrudit structural cu hormonul masculin testosteronul, dar și cu mosk-ul, un miros
MIROSUL, UN SIMT NISTERIOS SI SUBEVALUAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1448266490.html [Corola-blog/BlogPost/342885_a_344214]
-
cine caută....găsește! In primul rând s-au identificat GLANDELE APOCRINE existente pe mâini, obraz, sâni, axilă și bineînțeles, organele genitale. Evident, glandele apocrine sunt mai numeroase la bărbați (mai ales în perioade active) . Cum era de așteptat, secrețiile glandelor apocrine conțin un amestec complex de substanțe. Un component principal este ANDROSTERONUL, înrudit structural cu hormonul masculin testosteronul, dar și cu mosk-ul, un miros secretat de cerbi în perioada de împerecheiere ( ce neașteptată coincidență). In plus, transpirația din acele locuri din
MIROSUL, UN SIMT NISTERIOS SI SUBEVALUAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1448266490.html [Corola-blog/BlogPost/342885_a_344214]
-
sau pentru marii cuceritori, gen Don Juan. Ce influență mai au feromonii la om, când, încă în lumea treia, mai mult de jumătate din căsătorii sunt impuse de părinți sau de interese materi- ale ? Poate că Natura, prin sistemul glande apocrine - feromoni a favorizat atracția bărbat - femeie prin program genetic de complementare. Nepotrivirea genetică (sugerată de Natură prin feromoni) ar putea fi implicată în înmulțirea semnificativă a dramelor conjugale, adulterul, divorțurile în dauna copiilor. Abandonul crescut al noilor-născuți sugerează, că nici
MIROSUL, UN SIMT NISTERIOS SI SUBEVALUAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1448266490.html [Corola-blog/BlogPost/342885_a_344214]
-
4.5-6), și are loc creșterea pH-ului pielii și dezechilibrarea barierii protectoare a pielii. Deoarece multe bacterii prosperă în acest mediu ridicat al pH-ului, aceasta face pielea sensibilă la colonizarea bacteriană. Bacteriile se hrănesc cu transpirația de la glandele apocrine și cu celulele pielii și părului mort, eliberând acid trans-3-metil-2-hexenoic în deșeurile lor, care este cauza principală a mirosului de transpirație. ele sunt clasificate și reglementate că produse cosmetice de Food and Drug Administration din SUA (FDA) și sunt destinate
Deodorant () [Corola-website/Science/335616_a_336945]
-
aglomerări celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că: Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele și glandele pielii. Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferențiate la suprafața ei, cu funcție de apărare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor și a părului
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată suprafața corpului și care se deschid direct la suprafața epidermului prin pori și glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axelor, în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a modifica structura celulelor, ce rămân intacte: sudoarea elaborată de ele e apoasă și bogată în săruri, cu un pH acid, fără
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a modifica structura celulelor, ce rămân intacte: sudoarea elaborată de ele e apoasă și bogată în săruri, cu un pH acid, fără conținut proteic sau părți din celulele secretante. Glandele apocrine sunt merocrine: secreția lor rezultă în parte din eliminarea unei părți din celulele secretante. Ele intră în funcție după pubertate, fapt ce arată endocrino-dependența lor. Ele se varsă în infundibulul folicular, sudoarea lor este mai viscoasă, mai bogată în proteine
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular Carcinom inflamator Carcinom în sarcină și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular Carcinom inflamator Carcinom în sarcină și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
teratom sau teratodermoid [2]. Anatomie patologică Teratomul este încapsulat, iar capsula poate fi calcificată. Conținutul este sebaceu, uleios, gelatinos. Epiteliul de acoperire este stratificat, de tip scuamos. Pot fi identificate următoarele țesuturi: epiteliu intestinal, bronșic, osos, cartilaginos, pancreatic, nervos, glande apocrine, tiroidă etc. Topografic se localizează cel mai frecvent în mediastinul anterior (97%), mai rar în mediastinul visceral sau șanțurile paravertebrale. Clinica În general, copiii sunt majoritatea simptomatici, iar adulții sunt în majoritate asimptomatici. Semnele și simptomele mai frecvente sunt: dureri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin anatomic sistemului nervos simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o substanță vâscoasă cu miros pătrunzător ce funcționează asemenea unui lubrifiant pentru a permite alunecarea facilă a suprafețelor tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici ai sistemului nervos central sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ce aparțin anatomic sistemului nervos simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o substanță vâscoasă cu miros pătrunzător ce funcționează asemenea unui lubrifiant pentru a permite alunecarea facilă a suprafețelor tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici ai sistemului nervos central sunt activate de fibre adrenergice. La nivelul globilor oculari, sistemul nervos vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sudoripare: ecrine și apocrine, inervate atât de simpaticul colinergic, cât și fibrele simpatico-adrenergice eliberatoare de catecolamine (fig. 134). Spre deosebire de glandele sudoripare ecrine care sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-epidermic dispus neregulat pe întreaga suprafață a pielii, glandele apocrine sunt mai voluminoase și se deschid la nivelul foliculului pilo-sebaceu. Numărul lor este mai redus și sunt dispuse în regiunile axilară, perineo-genitală și la nivelul areolei mamare. Din punct de vedere funcțional, glandele sudoripare ecrine sunt merocrine cu celula secretoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se deschid la nivelul foliculului pilo-sebaceu. Numărul lor este mai redus și sunt dispuse în regiunile axilară, perineo-genitală și la nivelul areolei mamare. Din punct de vedere funcțional, glandele sudoripare ecrine sunt merocrine cu celula secretoare rămânând intactă, în timp ce glandele apocrine au secreție holomerocrină cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în volum. Nevul sebaceu Jadassohn (adenom progresiv, darier) - leziune congenitală, având aspectul unei plăci bine circumscrise, cu margini neregulate, ușor reliefate, culoare galbuie și consistență fermă. TUMORI BENIGNE SUDORIPARE Hidradenoamele (singoamele) sunt dilatări ale porțiunii excretoare intradermice ale canalelor sudoripare apocrine. Clinic, se descriu trei tipuri: -Hidradenoamele pleoapelor - mici formațiuni globuloase roz-gălbui, transparente, localizate în special pe pleoapele inferioare; -Hidradenoamele eruptive apar în pusee, aproape exclusiv pe fața anterioară a toracelui și a abdomenului, ca formațiuni papuloase, roz-gălbui, ferme și cu
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
localizate în special pe pleoapele inferioare; -Hidradenoamele eruptive apar în pusee, aproape exclusiv pe fața anterioară a toracelui și a abdomenului, ca formațiuni papuloase, roz-gălbui, ferme și cu aspect neted; -Hidradenoamele papilifer vulvar rezultată din proliferarea părții profunde a glandei apocrine, realizând tipul nodular sau vegetant; -Siringocistadenomul papilifer - localizat, mai ales, la nivelul pielii capului, axilar sau inghinal, la început cu suprafață netedă, apoi verucoasă sau vegetantă, cu un mic orificiu, prin care se elimină o serozitate minimă [52] III.2
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
CHISTUL DERMOID Chistul dermoid este o tumoră benignă care conține elemente tisulare atât epidermice cât și dermice, bine delimitată și de dimensiuni reduse. În plus față de chistul epidermoid, chistul dermoid conține elemente caracteristice dermului: fire de păr, folicul pilos, glande apocrine, sebacee sau sudoripare (fig. 4.152). Epidemiologie Tumorile dermoide se regăsesc mult mai rar, într-o proporție de 0,3% din tumorile cerebrale și tind a fi plasate cel mai frecvent în fosa posterioară, în imediata vecinătate a liniei mediane
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]