15 matches
-
circulară, echilibrată și unitară a frazei, constînd în inversarea ordinii normale din enunț: după un element / o secvență de elemente subordonate (propoziții / părți de propoziție) care creează tensiune (= protaza), urmează un alt element / secvență de elemente regente care rezolvă tensiunea (= apodoza). Elementul component esențial al perioadei, reluat în diverse forme și distinct de sintagmă sau / și de propoziție, este colonul. În funcție de forma și de întinderea frazei, se disting: a) perioada bimembră (doi coloni: protaza și apodoza), de ex., Dacă Sigismund Báthori
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elemente regente care rezolvă tensiunea (= apodoza). Elementul component esențial al perioadei, reluat în diverse forme și distinct de sintagmă sau / și de propoziție, este colonul. În funcție de forma și de întinderea frazei, se disting: a) perioada bimembră (doi coloni: protaza și apodoza), de ex., Dacă Sigismund Báthori l-a ajutat întru ceva prin creditul său spre a căpăta domnia, // el nu i-a răsplătit însutit această afacere de bine decît prin cîte foloase biruințele sale adusese Ardealului și sporise gloria lui Sigismund
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a căpăta domnia, // el nu i-a răsplătit însutit această afacere de bine decît prin cîte foloase biruințele sale adusese Ardealului și sporise gloria lui Sigismund? (Bălcescu); b) perioada trimembră (trei coloni: primii doi în protază și al treilea în apodoză), de ex., Dar dacă acel om este lacom din fire / și mai ales dacă are gusturi răsfățate, // el o să se tot plîngă că nu i-ai dat mezelicuri și trufandale, prăjituri și zaharicale. (Odobescu); c) perioada cvadrimembră (patru coloni: doi
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
om este lacom din fire / și mai ales dacă are gusturi răsfățate, // el o să se tot plîngă că nu i-ai dat mezelicuri și trufandale, prăjituri și zaharicale. (Odobescu); c) perioada cvadrimembră (patru coloni: doi în protază și doi în apodoză) considerată forma perfectă a perioadei, de ex., Cine ar ști să descrie toate perfecțiunile, tot farmecul acestor trei opere, / cine ar putea să rostească tot ce spun ochiului și minții, // acela ar face cel mai minunat panegiric al acestei arte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea vorbi, v-ar recomanda HYKRO. T34 Pisicuțele ar cumpăra Whiskas. Structura frazei ipotetice complete gramatical pe care o propune publicitatea T38 [Dacă p (atunci) q] suferă o elipsă în T34. T34 este incompletă semantic și gramatical. Este redată numai apodoza [(atunci) q], lipsește protaza [Dacă p], a cărei sarcină este totuși să determine cadrul în care propoziția q devine adevărată. Ca să înțelegem această deplasare argumentativă, trebuie să înlocuim distincția gramaticală dintre Propoziție principală (q) și Propoziție subordonată (dacă p) prin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a cărei sarcină este totuși să determine cadrul în care propoziția q devine adevărată. Ca să înțelegem această deplasare argumentativă, trebuie să înlocuim distincția gramaticală dintre Propoziție principală (q) și Propoziție subordonată (dacă p) prin distincția protază (așezată logic înainte) și apodoză (care decurge). Această ultimă distincție pune în evidență ordinea logică, și nu temporală, a propozițiilor. Urmarea [q, Dacă p] este posibilă, căci această ordine nu afectează anterioritatea logică a lui [Dacă p], neatașată la suita liniară a enunțurilor. În relația
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Toate enunțurile cu protază p la prezent (ipotetice reale) sau la imperfect (ipotetice ficționale) pot avea parte de o descriere unitară. Toate semnifică același lucru: în contextul (real sau ficțional) în care admitem p, este pertinent să enunțăm q. Validitatea apodozei q depinde așadar în întregime de co(n)textul stabilit prin protaza p. Cadrul contra-factual [Dacă p] din T38 face posibilă o aserțiune publicitară q, comparabilă cu T34. Succesul sloganului Whiskas dovedește că interpretarea unui enunț incomplet nu este o
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
p (v. 1) > q (v.2) > q' (v. 3-4-5). În schimb, PE URMĂ nu articulează decît propozițiile q și q': [q < PE URMĂ > q']. Vedem clar diferența dintre DACĂ ipotetic care introduce o protază ficțională la condițional și anunță o apodoză tot la condițional care se întinde de la q la q', și organizatorul temporal PE URMĂ, a cărui funcție este mai mult aditivă decît argumentativă. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
muri acolo pe front în primul rînd Tu, Lou, o zi întreagă ai sta mereu plîngînd. • Conectori argumentativi, sau mărci ale concluziei: deci, atunci, în consecință etc. Desigur, este vorba de ERGO-DECI din "Cuget DECI exist" și de ATUNCI al apodozei ipoteticelor: T59 Dacă credeți că pentru a vă cățăra mai bine, suplețea, greutatea mică, rezistența și estetismul corzilor și centurilor contează... ATUNCI oferiți-vă toate atuurile plăcerii cățăratului cu RIVORY-JOANNY. • Conectori contra-argumentativi, mărci ale unui argument tare: dar, totuși, însă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T72 DEOARECE un rege a hotărît să modifice data primei zile a anului [q] putem acum să ne dedăm la farse de 1 aprilie. Așa cum vedem, relația de orientare liniară progresivă a perioadelor ipotetice [DACĂ p protază > inducție > (atunci) q apodoză] pe care o putem considera, de la Aristotel încoace, drept model de inferință se inversează, în perioadele explicative, într-o ordine regresivă: [DACĂ p apodoză < explicație < (E CĂ/ACEASTA ȚINE DE...) q protază]. Aceste două tipuri de perioade reunesc două propoziții-enunț
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Așa cum vedem, relația de orientare liniară progresivă a perioadelor ipotetice [DACĂ p protază > inducție > (atunci) q apodoză] pe care o putem considera, de la Aristotel încoace, drept model de inferință se inversează, în perioadele explicative, într-o ordine regresivă: [DACĂ p apodoză < explicație < (E CĂ/ACEASTA ȚINE DE...) q protază]. Aceste două tipuri de perioade reunesc două propoziții-enunț: o protază q (așezată logic în față) și o apodoză p (care decurge din q). Această distincție pune în evidență raportul logic, și nu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
model de inferință se inversează, în perioadele explicative, într-o ordine regresivă: [DACĂ p apodoză < explicație < (E CĂ/ACEASTA ȚINE DE...) q protază]. Aceste două tipuri de perioade reunesc două propoziții-enunț: o protază q (așezată logic în față) și o apodoză p (care decurge din q). Această distincție pune în evidență raportul logic, și nu temporal al propozițiilor: [DEOARECE q protază (se întîmplă CĂ) p apodoză]. După o schemă prevăzută de Aristotel (Primele Analitice II, 27, 70a și b), mergem de la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipuri de perioade reunesc două propoziții-enunț: o protază q (așezată logic în față) și o apodoză p (care decurge din q). Această distincție pune în evidență raportul logic, și nu temporal al propozițiilor: [DEOARECE q protază (se întîmplă CĂ) p apodoză]. După o schemă prevăzută de Aristotel (Primele Analitice II, 27, 70a și b), mergem de la indice (p) la ceea ce indică (q). Mișcarea inferențială pornește de la un indice-efect pentru a ajunge apoi la cauză și pentru a focaliza mai mult pe
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aduce cu sine problema-P. Expl. 1. Răspunsul-P. Expl. 2 apare aici ca o justificare ("de dicto"), întotdeauna desfășurată în doi timpi. O ipoteză de tip: [Dacă propoziția p] insistă asupra caracterului justificativ al "explicației metaforelor" ea este urmată de o apodoză de tipul: [E pentru că propoziția q] de tipul "Dacă vorbesc de ani, e ca să îl distrugă". Inutil să mai amintim de faptul că absența concluzieiP. expl.3 are un rol considerabil pentru întreaga interpretare a poemului! Mai simplă, reclama următoare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
declanșează o acțiune realizabilă. Structura PR + IMP nu este suficientă pentru a masca efectul ipotetic, încă bine susținut de protaza (p) și, mai ales, prin DACĂ. Totuși, apare un efect imperativ și interlocutorul decodează ipoteza și ordinul așteptat. Structurile cu apodoză (q) la imperativ marchează o angajare totală a locutorului în responsabilitatea realizării procesului. Odată interlocutorul constrîns să accepte Dacă p drept cadru al procesului, necesitatea realizării devine tot mai accentuată. Dacă p este aici cadrul în care se realizează o
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]