1,211 matches
-
ales. Așa cum se face la marile case, Artexim l-a înlocuit pe indisponibilul Murray Perahia cu minunatul Christian Zaccharias. Nu pot spune că a fost un câștig, a fost o fericită salvare a situației; a fost un concert minunat, o apologie a valorilor clasicismului muzical vienez pre-beethovenian. A fost o întâlnire de zile mari a orchestrei, a pianistului, un pasionat dirijor, pasionat muzician, a noastră, cu marea muzică, cu marile spirite ale acesteia. Fermecătoare s-a dovedit a fi simplitatea și
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
tăiat meticulos unghiile la fiecare semafor. În vremea asta, s-au lamentat copios în legătură cu defectele românilor. Asta mi-a întărit convingerea că bombănitul și plânsul de milă sunt mai mult decât o pierdere de vreme: ele funcționează pervers că o apologie a stării de fapt și că un îndemn la complicitate. “Asta e, n-ai cu cine, dom’le, n-ai cu cine...” Ba eu cred că ai. Taximetriștii nu sunt singurii purtători ai virusului lamentației fără sfârșit. E adevărat, în
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
a bunului gust, un tribunal al exuberantei și un minister al răsfățului de sine. Dacă toate astea sunt fițe, merg cu ele de gât până la Dumnezeu. Ce altceva dacă nu un răsfăț sunt Cântarea Cântărilor, uleiul de 30 de arginti, Apologia lui Socrate, Meditația despre filosofia prima sau Discursul despre demnitatea omului? Iar dacă vă întrebați ce legătură au toate astea cu ecologia, o să vă spun că nu-mi doresc să trăiesc mai prost într-o lume mai bună. Ecologia e
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
educației lui. Ceva din această filosofie a proaștei creșteri infestează și astăzi educația adulților. Sigur că bătaia la serviciu și la facultate e o practică anacronica. Dar nu sunt nici o sută de ani de când Nae Ionescu făcea într-un tribunal apologia violenței ca metodă de educație. Iar ideea că supravegherea și pedeapsă fac bine la performanță are încă destui adepți la noi în țară. Suferință fizică a fost înlocuită în lumea contemporană cu suferință consumului interzis (penalizările financiare) și cu suferință
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
lui DB că profesiunea lui de credință afirmata și rasafirmata(marxismul),este în pericol! I-am atras atenția că atunci cînd, de dimineață, te bați cu Pleșu și Liiceanu, explicindu-le cît de criminal e liberalismul pt că după-amiază să faci apologia multinaționalelor, pupindu-te cu tot soiul de hipermanageri și pozindu-te cu vedete de televiziune, lumea se gîndește că ceva e în neregulă. Nu există decît două explicații: ipocrizie sau dublă personalitate. Eu îmi fac griji pt cea de-a doua posibilitate
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
Le cer scuze fanilor tăi inclusiv ție , dar trebuie să recidivez. N-am citit în viața mea un elogiu atît de patetic închinat unei practici atît de banal-oportuniste(abandonarea ,,viselor” de pe gard pentru managementul din mină).Ai trecut brusc de la apologia poeziei de băcănie la poetizarea frustrării de bacanie.Asistam la nașterea noului catehism de tranziție: catehismul proletcultismului managerial(manager-cultismul) emanat de umorile bovarice ale unor manageri nefericiți și montat magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
Le cer scuze fanilor tăi inclusiv ție , dar trebuie să recidivez. N-am citit în viața mea un elogiu atît de patetic închinat unei practici atît de banal-oportuniste(abandonarea ,,viselor” de pe gard pentru managementul din mină).Ai trecut brusc de la apologia poeziei de băcănie la poetizarea frustrării de bacanie.Asistam la nașterea noului catehism de tranziție: catehismul proletcultismului managerial(manager-cultismul) emanat de umorile bovarice ale unor manageri nefericiți și montat magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
Le cer scuze fanilor tăi inclusiv ție , dar trebuie să recidivez. N-am citit în viața mea un elogiu atît de patetic închinat unei practici atît de banal-oportuniste(abandonarea ,,viselor” de pe gard pentru managementul din mină).Ai trecut brusc de la apologia poeziei de băcănie la poetizarea frustrării de bacanie.Asistam la nașterea noului catehism de tranziție: catehismul proletcultismului managerial(manager-cultismul) emanat de umorile bovarice ale unor manageri nefericiți și montat magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
de a ieși în față, de a epata în mod grosolan și ipocrit cu acel tricou. Cine e până la urmă Bucurenci și de ce ne contează părerea lui? Pleșu și Liiceanu i-au dat cu flit, si binemeritat, după ce a făcut apologia marxismului într-o “polemică” în care în loc de argumente băiatul recurgea la accente retorice de genul “să fim de acord că nu putem fi de acord” urmate de legitimări juvenile din categoria “public enemy no. 1″. Ce important ne credem nu
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
numărăm “smart”-urile și asistentele ca să ne convingem de precaritatea(sau,mă rog de “intermitenta”) stingismului tau.Trebuie doar să aruncăm o privire peste articolul tău din Evz, “Generația reparata” și peste un post mai vechi(filmulețul de la Erudio Alumni). Apologia gretos-siropoasa pe care-o faci acolo HIPERMANAGERILOR din “multinaționale”(care “și-au sacrificat visele după ’90 pt că cineva trebuia să mai și muncească”),adică tocmai agenților establishmentului “capitalist”, l-ar putea convinge și pe cel mai incrincenat fan al
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
tramvai pe jos să o iau de la singură tarabă cre vindea reviste d’astea plicticoase... Acum că o am online nu o mai citesc); cu ocazia asta am aflat că există un oarecare domn Bucurenci care face (reiese din articol) apologia comunismului. Că teoria, că practica, comunismul e bun el, o teorie frumoasă ușor utopica, practica l-a mâncat. De la articolul cu pricina am ajuns rapid la blog-ul acesta (am am dat un google să aflu mai multe despre domnul Bucurenci
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
constatat că, dacă s-ar interzice orele suplimentare și s-ar angaja șomeri care să lucreze peste program, s-ar ocupă toată forța de muncă. Doar că atunci motorul competiției, care este spectrul șomajului, ar dispărea. 3. Marxiștii nu fac apologia comunismului totalitar. Nimeni în această încăpere nu contestă criminalitatea regimurilor care s-au revendicat de la doctrina marxista de-a lungul istoriei. 4. Comunismul, așa cum a fost el teoretizat de Marx, nu a fost aplicat nicăieri în lume. El trebuia să
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
o îmbufnare adolescentina scuzata deștept, frate!) Eu chiar cred că ți-ai uitat notițele. Numai așa îmi explic de ce ai omis să postezi mai multe admonestări, la adresa talazului de inepții cu care ai maturat respectivă dezbatere. 3. “marxiștii nu fac apologia totalitarismului”.Care marxiști? Specia asta mutanta, de marxiști post-totalitari, trans-totalitari sau supratotalitari, care confundă la greu, marxismul cu social-democrația și istoria cu un joc pe calculator? Ai uitat de milioanele de marxiști care proslăveau totalitarismul în numele credinței nestrămutate în Marx
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
fi o nouă Kama-Sutra: "...Dincolo de performanțe și de brutalitatea limbajului, sexualitatea este la Catherine Millet rece și monotonă. Ba chiar de-a dreptul tristă, dacă ne gîndim că, după toate efuziunile partuzarde, Catherine M. face, în ultimele pagini ale cărții, apologia masturbării [...] Să ajungi funcționar al plăcerii solitare, ipostază aproape la fel de dezolantă ca aceea de conțopist al sexului". * În OBSERVATOR CULTURAL nr. 127, dl Dan Matei se află În răspăr (e titlul rubricii sale) cu toți aceia care au deplîns confiscarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
tot un fel de poeme, de altfel reiau și dezvoltă teme ale poeziilor, unele fiind foarte ușor de recunoscut. De pildă, poemul Titelblatt din Das Buch der Bilder transpare în proza De ce vrea bunul Dumnezeu să existe săraci: ambele sunt apologii ale artistului dezgolit de bunuri lumești, obligat să cânte pentru a fi luat în seamă, până la urmă, de Dumnezeu. Bogații nu sunt interesanți întru spirit, nimănui nu-i pasă ce vor, dar săracii, copiii, infirmii, străinii călători și "însuși întunericul
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
anii '27, pentru că mă simțeam foarte român și foarte european, în același timp. Ași fi avut, în fiecare zi, pe masă, dimineața, la cafea, toate ziarele de la Paris, îmi permiteam să citesc și metafizică, dar să fac și - ca Eliade - apologia virilității; puteam să visez să fiu, în același timp, ziarist și profesor la facultate; să-mi dea domnul Dupront o bursă la Paris; să merg în India, să mă duc la ora 4 la conferința Criterion, la ora 7 seara
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
bărbați și o femeie) într-o orgie sexuală. Aceștia asistă uluiți pînă la un punct, după care se iau de braț și pleacă chicotind de la locul faptei. Alături de astfel de întîmplări, puteți găsi descrieri amănunțite ale găinilor din curte, mici apologii pentru țăranul român, cugetări despre motanul Raul și tot felul de alte ciudățenii. Ioan Lăcustă intră în anii 2000 cu "o carte alandala", o literatură dificilă pentru un cerc restrîns de cititori, plină de "stranii" schimbări și de cugetări asupra
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
punct de vedere politic, dar legată de poduri în toate direcțiile). Se face sugestia că Marea Ruptură "nu a fost un produs inevitabil al unei anumite etape de modernizare socio-economică, ci că este puternic influențată de cultură". Evident, nu lipsește apologia valorilor orientale, care optează - în ciuda transformărilor tehnologice și informatice inevitabile globalizării - pentru rolul tradițional al femeii, nu lipsește o incursiune în genealogia moralei, în misterele genealogiei umane și ordinii sociale, fiind reluate teorii despre tehnologie, rețele și capital social, nu
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
pare, a fi una foarte anemică și rară prin cinemateci, în schimb bogată și densă în pinacoteci, natură, muzee...". În schimb, definirea cineastului rus prin comparare cu alți "ecraniști" nu se poate face decît prin apelul la "cinemateci" și astfel apologia pare să iasă din propriile fixații: inspiratorul Buñuel s-a raportat critic, observă autoarea, la "ipocrizia (inclusiv religioasă)", revoltat fiind împotriva unor date ale societății "burgheze, creștine" ș.a.m.d. Unele pasaje frizează delirul textualist, nu neapărat în sensul barthesian
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
perimetrului neolatin în care s-au format. Mentorul "noii generații" este Nae Ionescu. Reîntors în țară, după un stagiu de studii în Germania, acesta se dovedește inițiat, între altele, în "dedesubturile" doctrinei catolice și ale protestantismului, înclinat însă a face apologia ortodoxiei, înrudit lăuntric cu acea Europă de după război, în care se impune un interes intrinsec pentru problemele spiritului (neotomismul, Gide, Papini, Klages, Action française, teologii și gînditorii ruși exilați, descoperirea lui Milarepa și a misticii budiste etc.). Are loc o
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
de ieri! n-a rămas din ea decît/ o coală de hîrtie, o declarație smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică, în care vedem unul din vîrfurile incontestabile ale poeziei românești de azi.
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
volumul de proză Todas putas de Hernán Migoya a stîrnit polemici violente, feministele cerînd retragerea lui din librării. Lăsînd la o parte titlul Toate curve, ele l-au acuzat pe Migoya că în prima povestire a culegerii, El Violador, face apologia violului. „Nu-i adevărat”, a răspuns scriitorul. “Pentru mine cuvîntul curvă nu e deloc periorativ, ci evocă o senzualitate quasi inconștientă, eminamente feminină, fără nici o legătură cu prostituția. Cît despre Violator, e vorba de fapt în acest capitol de un
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
prezentatorul: «Ne aflăm pe scena teatrului unde a răsunat pentru prima oară vocea marelui nostru poet Mihai Eminescu, pe atunci sufleur» (s.m.)" l "Încă un alexandrinism (Alexandria Teleormanului, bineînțeles): Zozi (Zoe Dumitrescu Bușulenga, n.n.) și Cioculescu fac pe micul ecran apologia vocabulei «tovarășe»" l "Pe strada Nuferilor, - cîndva Popov și încă mai cîndva General Berthelot -, la colțul unde se face intrarea spre clădirea liceului Nicolae Bălcescu, - pe vremuri Colegiul Național Sf. Sava -, era deschisă, pînă acum doi-trei ani, o cîrciumă. La
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
le căutăm<footnote Notă Pr. Teodor Bodogae: Se știe că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65), dar, cu toate că a scris Îndemn la martiriu, Origen recomanda prudență și evitarea măsurilor hazardate, de aceea nu-i de mirare că în Apologia despre fugă (trad. St. Bezdechi, Cluj, 1925, p. 79 ș.u.) Sf. Atanasie pare a se fi inspirat din aceste rânduri. (n.s. 286, p. 55) footnote>. De altfel, cine s-ar îndoi ca să se ferească de astfel de primejdii, câtă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vor alunga și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca un rău din pricina Fiului Domnului; bucurați-vă în ziua aceea și săltați căci, iată, plata voastră multă este în ceruri (Lc. 6, 22-23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Apologia vieții monahale, 4, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 192) „Sângele martirilor sămânța creștinilor”<footnote Tertulian - n.n. footnote> „Nu vezi că sunt dați creștinii la fiare, ca să se lepede de Domnul și nu sunt învinși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]