185 matches
-
1950-1970 în sânul comunităților preorășenești ale Severinului, mai exista și credința că este de bun augur ca cel care găsește această plantă, după ce citește sporul bucatelor și a vinului, să o ofere tinerilor, copiilor, acest element vegetal păstrând un rol apotropaic, pentru cine îl avea, dar pentru ca acesta să nu își piardă din proprietățile benefice trebuia însă ținut ascuns . Deși în general această floare a fost utilizată pentru a citi rodnicia anului, noi credem că această planta Arum Alpinum- Rodul Pământului
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
cu iubirea cristica și împreună consuna cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goana a autoarei către căutarea unei mântuiri sacralizata până la destin. Ce va deveni în continuare poezia această, putem doar cu sfiala apotropaică să nădăjduim o seva prolifă mustește mereu și mereu din ea. Un continuum de proiecții căutând evanescenta sacrul și curățenia a două mâini care se știu în împreunare, mereu ridicate spre Slavă, Iubirea și Recunoașterea Talentului domniei sale. Nelevantina această poezie
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1453568139.html [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
se referă la zânele, de obicei, bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii și apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu același nume. Ultimul element, vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, și Drăgaica". Potrivit tradiției folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403607126.html [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
casă, purecii afară!››” În tradiția românească mărțișorul apare format dintr-un fir, din două sau chiar din trei fire. Numărul diferit de fire nu este esențial. Până și un singur fir de lâna, cu rol de mărțișor sau de simbol apotropaic, are deja în sine potenta unui simbol. El repeta la scara mica ideea de funie, un motiv simbolic la care gândirea simbolică recurge mereu pentru că are o mare capacitate de a opera cu ajutorul instrumentarului simbolic și are ca rol izolarea
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
sărbători și obiceiuri: slujbe religioase obișnuite, hramuri, procesiuni, târguri, bâlciuri, nedei, împărțirea de mere pentru sufletele celor morți și mai ales ale copiilor, adunarea în zorii zilei a plantelor de leac, sfințirea busuiocului la biserică și arderea lui în scopuri apotropaice, recoltarea mierii după un ritual străvechi, organizarea de spectacole aviatice. În acest an bucureștenii în zilele de 20-22 iulie au avut parte de un miting aviatic desfășurat în zona aeroportului Băneasa, susținut de cei mai buni profesioniști din România, Italia
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii acasă a lui Eugen Ionescu, a identificării dramaturgului cu spațiul cultural matrice. Din acest motiv, regizorul include în spectacol dânsul popular românesc cel mai electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de torențiala dezlănțuire a vitalității ancestrale prin care Calusul oltenesc este dinamul de maximă
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți aproape în majoritatea satelor. În credințele arhaice, calul avea o functie apotropaică, de protejare a gospodăriilor și a bisericilor de spiritele rele. În cadrul obiceiurilor tradiționale de Anul Nou, jocul calului (caiutilor) este practicat și astăzi nu pentru semnificațiile simbolice, uitate de demult, ci mai ales pentru spectaculozitatea dansului interpretat de purtătorii mascoidelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în cazul când acestea lipseau descendentelor, nepoatelor. Furca de tors cu aripi prezentată de noi se deosebește de alte piese de același gen prin minuțioziutatea decorului dantelat și a elementelor decorative simbolice cu semnificație apotropaică soarele și crucea. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu/BLAGOVEȘTENIA.2015 / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
în nemurirea sufletului( ... Reprezentările simbolice ale zeului solar, roata, lebăda, barca etc., trasmise de lumea mediteraneeană nordicilor de la începutul epocii bronzului, își îndepliniseră și în Carpați aceeași misiune ca aiurea: aceea de a aminti prin ex-voto-uri sau prin amulete calitățile apotropaice ori medicale ale zeului soarelui. Căci întocmai ca și Apollon celticul, Zamolxis geticul erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici și alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morți, dar și pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află și cimitirele. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiție spune că spiritele morților vin să se încălzească la aceste focuri. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Ce e INTERZIS să faci by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104930_a_106222]
-
afară și aruncă resturile de mâncare păsărilor din curte zicând: „Veniți păsări să va dau și vouă din bucățele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucățele de vară". Acest ritual avea scop profilactic și apotropaic, de apărare a viitoarelor recolte de atacul păsărilor. POSTUL PAȘTELUI. În prima sâmbătă din Postul Mare se sărbătorea Ziua lui Sân-Toader, sfânt care a fost canonizat de către biserică ortodoxă datorită faptelor sale dar pe care tradiția populară îl ține de
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuție: decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic 4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentița cu șirag de cerculețe solare, putem aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de o deosebită solemnitate, mai precis un costum de mireasă chiar dacă în
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
despre motivul de origine antropomorfă-mâna- tratat de sine stătător sau ca simbol religios, în arta populară românească și a altor popoare vezi, Nicolae Dunăre, Ornamentică tradițională comparată, Editura Meridiane, București, 1979, p. 97-98, pl. XIX; Mâna simbol alegoric, cu rost apotropaic.( Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 390); Mâna simbol al muncii, al activității transformatoare a omului, un simbol al comunicării și înțelepciunii întâlnit în civilizațiile lumii. Legătura mâinii cu soarele este întărită de imaginea egipteană de raze mâini, în unele bazoreliefuri egiptene
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
său de impuritate, Lumea este continuu purificată de sfințenia sanctuarelor” (p. 48). Accesul la sacralitate se realizează în folclorul poporului român prin obiceiurile cu măști (Brezaia, Capra, Ursul, Călușul etc.), în nudismul magic, în descântec (sub forma invocării forțelor taumaturgice, apotropaice, profilactice). Într-un fel sau altul toate aceste ritualuri presupun inițiere, ritualuri pentru pregătirea unui spațiu sacru, o zonă de acces „dincolo” sau făcând loc acelui „dincolo” aici. Deși călușarii spun despre ei înșiși că sunt în slujba lui Dumnezeu
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
dacilor, care ca indo-europeni ar fi putut să aibă și ei roata ca simbol solar. Dar știm că, în mitologia lor, celții aveau un anume zeu al roții, Tarams, căruia druizii îi consacraseră un cult complex, cu rituri de inițiere apotropaice și tropaice. Dar și grecii acordau un cult roții solare, reprezentând prin ea când Olimpul, când Infernul. Este prezentă roata solară în numismatica histriană, ca un element de cult autohton îmbinat cu unul eterohton . În Egipt, crucea sau nodul magic
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
se ține de preferat post negru. Cel ce se roagă și ține post negru se vindecă de boli. Nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește. Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare. Procesiune cu moaștele Sfântului Grigorie Dascălul și lemnul Sfintei Cruci În București, pentru
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
l-a întipărit pe egida ei, purtată drept platoșa. Din corpul neînsuflețit al Medusei au răsărit gigantul Chrysaor și calul înaripat Pegas, rezultați în urmă unirii sale cu Poseidon. În Antichitatea clasică, imaginea Medusei a fost folosită ca si dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de "Gorgoneion". Cele trei gorgone — Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Nu eu am inventat, ci Alice Botez m-a obligat să cred că sunt o reîncarnare a lui Iulius Caesar. La ce îți ajută această practică, a traumatomanției? Traumatomanția mea de două parale pe care o practic are o valoare apotropaică: mă apără de demonii beznei: astfel că n-am luat nimic de pe lumea asta, nici femeia altuia, nici pâinea de la gura altuia și-am căutat toată viața să fiu alături de cei în suferință, de cei îngenuncheați, de perdanții tuturor cauzelor
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede ca în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește ca principal element apotropaic (de apărare), usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale. În general, acest usturoi cu rol de apărare, provine din cel menit
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
o înălțime de 280 cubiți; raportul 1.760/280 ≈ 2π. Egiptologi ca profesorii Flinders Petrie și I.E.S Edwards au arătat că aceste proporții circulare au fost alese deliberat de către scribii și arhitecții Vechiului Regat, din motive simbolice. Aceleași proporții apotropaice fuseseră utilizate și la ramida de la Meidum din anul 2600 î.e.n. Aceste aplicații au fost relevate arheologic, întrucât nu există dovezi scrise din perioada respectivă. Istoria veche a lui π în documente scrise urmează dezvoltarea matematicii în ansamblul ei. Unii
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
modificările optice și sonore în funcție de regimul astronomic și meteorologic, iată doar cîteva dintre coordonatele acestei ambițioase instalații. Care nu e doar opera unui artist, ci și utopia unui raționalist fantast care mai crede în forța exorcizatoare a artei, în semnul apotropaic și în locul bun. Dinu Câmpeanu a reușit să atingă performanța de a suspenda materialului, cu predilecție lemnului, orice speranță de autoexprimare. Asociat, în multe dintre lucrările sale, cu bronzul patinat sau lustruit, lemnul își pierde nu numai relevanța, ci și
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
la dimensiunile Frasinului Iggdrasil. Sub crengile ei plângătoare, pitulată, veghea căsuța enorială veche, ca o călugăriță modestă, cu toate ferestrele cernite. Pășind împreună cu ceilalți, pe portița scârțâitoare, care nu se încuia niciodată, Sile ocolește unul dintre parii pentru rufe, încoronat apotropaic cu o tigvă de cal sau de catâr, apoi se înalță pe vârfuri și ciocănește cu degetul încovoiat, în gemulețul de la ușa parohiei: Părinte Costică, ești acasă? Părinte! Părințele... Hei! Nimic. Nici un răspuns. Hei, părinte! Scoală, băi și vino la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
oamenii obișnuiau să mănânce usturoi cu nemiluita, ungându-și, pentru protecție totală, și trupul. O posibilă explicație pentru rolul jucat acum de usturoi, o putem afla chiar din denumirea sa originară, sanscritul „bhutagna” însemnând „omorâtor de monștri”, credința în virtuțile apotropaice și terapeutice ale usturoiului fiind răspândit ă în toată Europa. CUVANT DE ÎNCHEIERE LA ULTIMA EDITIE A PRACTICILOR DE SANTANDREI. Etnolog Marcel Lutic, 29 noiembrie 2007 Atmosfera din această sală e una specifică nouă, românilor, fără microfoane, fiindcă microfoanele acestea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]