64 matches
-
avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. La baza alegerii temei stau următoarele argumente: pe tema comunicării și mesajului filosofic nu există vreun studiu anterior, nici vreun articol și
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
v" și "b" : alveus" non "albeus" ( Rom. "albie") 5) Dispariția consoanelor intervocalice "v" și "b" : "rivus" non "rius" Schimbare de declinare la substantive: -trecerea de la declinarea a IV-a la declinarea I : "nurus" non nura" (rom. "nora") Construcția cu genitivul apozitiv preferabila: "vico capitis Africae" (pe strada capului Africii) non "vico caput Africae" (pe strada Capul Africii) Derivare în care ambele variante sunt corecte, dar autorul o considera corectă numai pe prima: "catulus" non "că<te>llus (cățel) Preferință pentru utilizarea
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
pe pat” (adjectiv cu forma scurtă), "Naši șu prvi stigli na cilj, a vaši poslednji" „Ai noștri au ajuns primii la linia de sosire, ai voștri ultimii” (adjective cu forma lungă, deoarece nu au forma scurtă). Partea de propoziție numită apozitiv este considerată de Ivan Klajn de tranziție între elementul predicativ suplimentar și partea de propoziție numită "apozicija". "Apozitiv"-ul este separat de restul propoziției prin pauze și prin intonație (în scris prin virgule). Exemple: "Vlažna od kiše, zemlja se ugibala
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ajuns primii la linia de sosire, ai voștri ultimii” (adjective cu forma lungă, deoarece nu au forma scurtă). Partea de propoziție numită apozitiv este considerată de Ivan Klajn de tranziție între elementul predicativ suplimentar și partea de propoziție numită "apozicija". "Apozitiv"-ul este separat de restul propoziției prin pauze și prin intonație (în scris prin virgule). Exemple: "Vlažna od kiše, zemlja se ugibala pod nogama" „Ud de ploaie, pământul se afunda sub picioare”, "Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
1982, 219-225. [117] GALAN, TATIANA, Organizarea și funcționalitatea cabinetului de limba și literatura română în învățământul gimnazial, PLLR, 1982, 151 -158. [118] GERDANOVITS, ANA; POPOVICI, DIANA; SERENCIUC, CORINA, O particularitate a argumentării în discursul tehnico-științific: pronumele relativ ceea ce, conector al apozitivei, LM, 1982, 232 - 23. [119] GHEORGHIU, VLADIMIR; MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICOLAE I.; OTOBÎCU, CONSTANTIN, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a a IX-a. Coordonator: Constantin Odobîcu. București, EDP, 1982, 358 [-359] p. [120] GHERGHINA, DUMITRU, Compozițiile în școală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
chapeau "pălărie", canotier "vâslaș, barcagiu, canotor", der. de la canot "barcă"; este posibil ca, inițial, sintagma să fi avut forma chapeau de canotier, deoarece canotier nu este atestat cu valoare adjectivală decât în sintagma menționată, dar nu este exclusă nici juxtapunerea apozitivă a celor două substantive); capitale "capitală" < [ville] capitale "idem" (literal: "oraș principal"); car "autocar" < [auto]car "idem" (< engl. autocar); cathédrale "catedrală" (folosit cu acest sens încă din sec. XVII, v. CNRTL) < [église] cathédrale "biserică a sediului (episcopiei)" (< église "biserică", cathédral
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintele și construcțiile incidente. În noua editie a Gramaticii limbii române, elborată sub egida Academiei ( Editura Academiei Române, București, 2005), în vol.II, intitulat Enunțul, se identifică trei categorii de relații sintactice: de dependență, de nondependență sau coordonare, de echivalență sau apozitivă. În relația de dependență (numită în continuare și de subordonare) se distinge între relația de dependență bilaterală sau de interdependență și relația de dependență unilaterală.( cf.p.17).Partea a doua a acestei noi ediții a Gramaticii este consacrată dimensiunii pragmatice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și vândut-o./ A și vândut-o dar a cumpărat-o ieri. În relația de coordonare concluzivă, termenii își pot schimba reciproc poziția, dacă reprezintă, prin conținutul lor semantic, două perspective diferite asupra aceleiași realități, apropiindu-se de o relație apozitivă: Maria a plecat pe 27 iulie, deci exact după o lună./ Maria a plecat exact după o lună, deci, pe 27 iulie. Când conținutul semantic al termenului secund intră într-un raport de succesivitate (ca urmare, consecință etc.) cu conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau acordat în caz cu acesta.” (vol.II, p.128), dar și pronominal: „Apoziția pronominală are de obicei valoare de precizare.” (p.135). În același mod, la nivelul frazei, apoziția este înscrisă între atributive: „În cadrul propoziției atributive se distinge propoziția apozitivă, care corespunde unei apoziții, având ca și aceasta o situație aparte față de atributiva propriu-zisă.” (vol.II, p.274), cu deosebirea că apoziției propoziționale i se dă și o definiție din perspectivă semantică: „Propoziția atributivă care exprimă aceeași idee cu cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atributiva propriu-zisă.” (vol.II, p.274), cu deosebirea că apoziției propoziționale i se dă și o definiție din perspectivă semantică: „Propoziția atributivă care exprimă aceeași idee cu cuvântul, grupul de cuvinte sau propoziția la care se referă se numește propoziție apozitivă.” (Idem, p. 281) În același timp, însă, se reține, și la sintaxa propoziției, și la sintaxa frazei, caracterul specific al apoziției, în raport cu atributul (atributiva), din perspectiva regentului, care nu este numai un substantiv (sau substitut): „Pot fi determinate printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apozițional pe lângă un verb, un adverb sau o propoziție (...) sunt categorii intermediare între complement și atribut sau propoziții aparte, neclarificate încă suficient.” (Idem , p. 131). Spre deosebire de edițiile precedente, noua ediție a Gramaticii Academiei, recunoaște existența unei relații "de echivalență sau apozitivă" (vol.II, p.16), cu o identitate distinctă și îi dă o amplă interpretare în capitolul Apoziția. (Idem, pp.619 - 634). Excluzând sintagme precum fluviul Dunărea, uncheșul Haralambie, strada Chopin, Mișu locotenentul etc. (II, pp. 128-130), situate fără îndreptățire alături de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceea ce, cu sens neutru și caracter anaforic: „M-am sculat și m-am apropiat de mare. Era acum rece ca gheața, ceea ce mi s-a părut cu totul de neînțeles.” (O. Paler) • pauza; însoțește elementul de relație ceea ce; • topica; propoziția apozitivă este totdeauna termenul secund în desfășurarea relației de apoziție. Prin această complementaritate, apoziția se distinge de alte funcții realizate propozițional, introduse în frază prin pronumele relativ compus ceea ce: • apozitivă: S-au întâmplat în dimineața aceea lucruri incredibile, cu mult sub
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neînțeles.” (O. Paler) • pauza; însoțește elementul de relație ceea ce; • topica; propoziția apozitivă este totdeauna termenul secund în desfășurarea relației de apoziție. Prin această complementaritate, apoziția se distinge de alte funcții realizate propozițional, introduse în frază prin pronumele relativ compus ceea ce: • apozitivă: S-au întâmplat în dimineața aceea lucruri incredibile, cu mult sub limita umanului, ceea ce nu va putea uita niciodată. • subiect propozițional: Ceea ce s-a întâmplat în dimineața aceea de vineri, cu mult sub limita umanului, nu poate fi uitat. • completivă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
articol hotărât și dezvoltarea funcției de atribut sunt două modalități simultane și interferente de individualizare a sferei semantice a substantivului regent. 43. Categoria atributului în nominativ este individualizată în mod argumentat de M. Mitran în articolul Despre apoziție și raportul apozitiv, LR, 1963, nr. 1. G.A. și alte lucrări de gramatică interpretează atributul în nominativ, expresie a denumirii, profesiunii, poziției sociale etc., ca atribut substantival apozițional. Noua ediție a Gramaticii Academiei interpretează, însă, aceste structuri (profesorul Popescu, orașul București) ca
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lit.), Iași, 1948, p. 112 bis.; Curs de sintaxa limbii române moderne, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 146. 53. Ibidem 54. M. Avram, Despre corespondența dintre propozițiile subordonate și părțile de propoziție, SG, I, pp. 141-164. 55. Finuța Dan, Propoziția apozitivă, LR X, 1961, nr. 4, pp. 312-316; M. Mitran, Despre apoziția și raportul apozitiv, L.R., XII, 1963, nr. 4, pp. 36-45; Ecat. Teodorescu, Curs de sintaxa limbii române (lit.), 1973, p. 73 ș.u. RELAȚIA DE APOZIȚIE 56. Cf. și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Iași, 2004, p. 146. 53. Ibidem 54. M. Avram, Despre corespondența dintre propozițiile subordonate și părțile de propoziție, SG, I, pp. 141-164. 55. Finuța Dan, Propoziția apozitivă, LR X, 1961, nr. 4, pp. 312-316; M. Mitran, Despre apoziția și raportul apozitiv, L.R., XII, 1963, nr. 4, pp. 36-45; Ecat. Teodorescu, Curs de sintaxa limbii române (lit.), 1973, p. 73 ș.u. RELAȚIA DE APOZIȚIE 56. Cf. și L. Tesnière, Élémentes de syntaxe structurale, Paris, 1966. 57. Această interpretare în L. Bloomfield
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ș.u. (ca o variantă a relației de nondependență). 58. L. Bloomfield distinge în mod explicit echivalența semantică (prin care este caracterizată cel mai adesea relația de apoziție în lingvistica românească) de echivalența gramaticală, aceasta fiind adevărata natură a relației apozitive: „Se utilizează termenul de apoziție când două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și semantic echivalente.” (p. 176). În același sens, I. Iordan și Vl. Robu vorbesc de echivalență structurală (lucr. cit., p. 632) 59. Cf. Ecat. Teodorescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și semantic echivalente.” (p. 176). În același sens, I. Iordan și Vl. Robu vorbesc de echivalență structurală (lucr. cit., p. 632) 59. Cf. Ecat. Teodorescu, Curs..., p. 94. 60. Considerând apoziția (apozitiva) termenul al doilea al unei variante a raportului de coordonare, V. Hodiș interpretează (st. citat) sintagma apozitivă ca „funcție sintactică (...) multiplă exprimată prin doi sau mai mulți termeni în raport apozitiv” (CL, 1966, nr. 1, p. 55). Cu această înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Iordan și Vl. Robu vorbesc de echivalență structurală (lucr. cit., p. 632) 59. Cf. Ecat. Teodorescu, Curs..., p. 94. 60. Considerând apoziția (apozitiva) termenul al doilea al unei variante a raportului de coordonare, V. Hodiș interpretează (st. citat) sintagma apozitivă ca „funcție sintactică (...) multiplă exprimată prin doi sau mai mulți termeni în raport apozitiv” (CL, 1966, nr. 1, p. 55). Cu această înțelegere, autorul realizează un inventar bogat de „apoziții ale părților de propoziție”, „apoziții ale propozițiilor” (CL, 1966, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cf. Ecat. Teodorescu, Curs..., p. 94. 60. Considerând apoziția (apozitiva) termenul al doilea al unei variante a raportului de coordonare, V. Hodiș interpretează (st. citat) sintagma apozitivă ca „funcție sintactică (...) multiplă exprimată prin doi sau mai mulți termeni în raport apozitiv” (CL, 1966, nr. 1, p. 55). Cu această înțelegere, autorul realizează un inventar bogat de „apoziții ale părților de propoziție”, „apoziții ale propozițiilor” (CL, 1966, nr. 1), „apozitive ale părților de propoziție”, „apozitive ale propozițiilor” (CL, 1967, nr. 2). Ecat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcție sintactică (...) multiplă exprimată prin doi sau mai mulți termeni în raport apozitiv” (CL, 1966, nr. 1, p. 55). Cu această înțelegere, autorul realizează un inventar bogat de „apoziții ale părților de propoziție”, „apoziții ale propozițiilor” (CL, 1966, nr. 1), „apozitive ale părților de propoziție”, „apozitive ale propozițiilor” (CL, 1967, nr. 2). Ecat. Teodorescu, oprindu-se (Propoziția subiectivă, p. 102, ș.u.) la enunțuri de tipul „Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare în sat la noi.” (I.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]