2,797 matches
-
Venea parcă dintr-un gînd: din teamă... un zbîrnîit pe care putea să nici nu-l ia în seamă, pe moment, dar care acoperea toată distanța dintre forul său intim și pînă la capătul oricărui efort, sub semnul unei încordări aprige, veșnic trează la fiecare investigație a lui, în fiecare răgaz - această șuviță de vînt cosmic își vădea prezența - astfel se redescoperi pe sine: singur, ocupînd un loc neînsemnat chiar și în propria atenție..." (LXXVII). O distilare a acestei materii dense
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
că însuși tatăl ei o alinta atât de puțin protocolar. Rândurile pamfletului mustesc de misoginism, dar cititorul e prevenit de la bun început că autorul e un “individ plin de venin, lăsat de 4 neveste ulceros”. Cred că și cea mai aprigă feministă va găsi în sufletul ei puțină înțelegere pentru un om care are o problemă cu femeile care poartă tocuri. Habar n-am dacă e ceva de capul de politician al Elenei Băsescu, dar mi se pare de prost gust
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
dacă Napoleon a fost un geniu sau un criminal care a distrus floarea tinerimii și barbatimii franceze în campania din Rusia. Dar nu cred că l-ar muta niciunul din Domul Invalizilor, iar în fața mormântului Împăratului, chiar și cei mai aprigi critici, ar avea în suflet doar mândria că Napoleon a fost de-al lor. Mă rog, mă rog....corsican, dar deja asta a rămas doar un detaliu acoperit de faptele omului. Există mituri fondatoare și eroi civilizatori. Dacă noi înșine
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
aerul cu pumnii, satisfăcută că, în scurtul timp cît îi putuse cotonogi, reușise să-i izbească dureros pe denigratorii ei. John Poe și-a scos din nou cureaua, dar fără tragere de inimă, pentru că știa că voința fetei era mai aprigă decît a lui. Ca urmare, a început să o ignore și nu a însoțit-o pe Hellen cînd aceasta s-a dus la cei din conducerea școlii să-i implore să n-o dea pe fiica ei afară din școală
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
schimb să-i facă una lui de Gaulle. Bucureștiul n-are o statuie a lui Traian, dar se mîndrește cu un bust al lui Atatürk. Fondatorul Turciei moderne, spoit din belșug cu smoală, se încruntă la trecătorii de pe Calea Victoriei mai aprig decît Baiazid la negocierile cu Mircea. Un veritabil suprarealism combinatoriu pare să prezideze selecția subiectelor și, uneori, așezarea lor în spațiu. Tradiția jocului cu mărgelele de bronz n-a fost instaurată de regimul comunist și n-a pierit o dată cu el
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
ca și pe cea a omeniei), iertător și solidar cu semenii - dar, de-a lungul secolelor, nedreptățit, sărac în țară bogată, marginalizat "la porțile Orientului"; delăsător - nu zic "leneș" - din cauza obligațiilor contextuale, viteaz la nevoie, dar supus vitregiilor până devine aprig la mânie, si muncitor de săruta glia pe care-i curgea sudoarea. Ce denotă sloganul difuzat și pe cai mediatice și de reprezentanți politici, de voci critice sau umanitare? O mereu mai acută răutate la adresa "celuilalt" ("vecin" totuși, nu "dușman
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
dar nu fals, căci surpriza sonoră e anticipată vizual. Prima imagine a lui Pașadia în roman e interpretarea, citirea semnelor de pe chipul său de către povestitor: "Ce frumos cap avea totuși! într-însul ațipea ceva neliniștitor, atîta patimă înfrînată, atîta trufie aprigă și haină învrăjbire se destăinuiau în trăsăturile feței sale veștede, în cuta sastisită a buzelor, în puterea nărilor, în acea privire tulbure între pleoapele grele. Iar din ce spunea, cu glas tărăgănat și surd, se desprindea, cu amărăciune, o adîncă
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Dintre lingviștii români, G. Ivănescu pare a fi fost cel mai decis - și deschis polemic - susținător al necesității de a studia "termenii poetici nefigurați". Inventare centrate asupra unor autori și epoci au vizat mai ales clișeele limbajului romantic: dalb, dulce, aprig, duios, tainic, suspin, zefir, filomelă, amor etc. Stilisticienii care s-au ocupat de limbajul poeziei românești au consemnat de obicei tacit inventarele nefigurate, insistînd mai curînd asupra limbajului figurat; studiile Mihaelei Mancaș, de exemplu, sînt centrate asupra unor fenomene retorice
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Luminița Marcu Splendidul jurnal semnat Tia Șerbănescu apărut de curînd la Editura Compania ne reamintește unora dintre noi, iar altora ne spune pentru prima oară că apriga jurnalistă a fost și este de fapt altceva: scriitoare. Lucru n-ar fi de mirare, multe vip-uri ale presei se întrec cu mai mult sau mai puțin succes în a scrie cărți. E un fel de probă de onorabilitate. Unii
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
Constantin Țoiu De obicei, poeții mari ai lumii, dezarmați social și financiar, mor tineri, săraci, deseori necunoscuți mulțimilor. Cazurile fiind numeroase, nu mai cităm. Nici la noi regula nu se dezminte. Exceptându-l pe Tudor Arghezi, aprig la câștig, exemplele sunt rare. Doinaș, academician, senator, pare să intre în tagma din urmă, și datorită fericitei longevități. Și totuși, în ciuda succeselor sociale precum și a vârstei înaintate, el a rămas un sărac, un singuratic, un om modest, cu o
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]
-
lui D. Anghel și se arată nemulțumit de aerul "străin" (citește: franțuzesc) și excentric al versurilor scrise de acesta din urmă în colaborare cu Iosif. La rîndul lui, E. Lovinescu, acela care a consacrat proza noastră modernă, uneori în polemică aprigă cu opinia curentă, ascultă în cenaclul "Sburătorul", cu puțin înainte de moartea lui survenită în 1943, schița Calul a unui aproape debutant, pe numele lui literar, Marin Preda, și o găsește prea "crudă" în naturalismul ei. În 1920, Ion îl entuziasmase
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va discuta pe larg despre dorința aprigă a dramaturgului de a-și confecționa o matria opusă patriei, România. Cercetările în documentele familiei arată însă că mama lui Eugen Ionescu a fost într-adevăr de origine evreiască, dar nicidecum curat evreiască, că ar exista undeva un strămoș francez
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
corectitudinii politice, mi se pare aberant să cauți cu lupa - ori să inventezi - probe ale extremismului în scrisul lui H.-R. Patapievici. Chiar mult-discutata chestiune a "minorităților imperiale" (de acord, o teză șubredă), repusă strategic pe tapet de către unul dintre aprigii combatanți, își găsește eclatante reprobări în revista "Provincia". însuși Gabriel Andreescu a ajuns să-și manifeste îngrijorarea față de "identitatea" unui partid, U.D.M.R., care girează, prin iresponsabilitatea liderilor săi, cele mai anti-democratice legi date în România în perioada postcomunistă. Pentru că
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
l-a făcut să înțeleagă "amurgul Evului Mediu" (scris în 1919, tradus pentru prima oară în română în 1970) ca pe o explozie de contraste, de momente strălucitoare, din cele ce dau vieții de toate zilele excitație, emotivitate pasională, caracter aprig, ba chiar un anume... haz lugubru. Pornind de la culorile picturii fraților Van Eyck, imaginile răscolesc "viața, care mai avea încă, în multe privințe, culorile basmului" - predici, patimi, nebuni, lăutari, răzbunări, nestatornicia norocului, cruzime, trufie, lăcomie de bani, violență, nedreptate - dar
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
singur este altminteri o plăcere și o bucurie, care te face să uiți de tot ce te-ar împiedica să trăiești așa cum ai vrea. Copilul crește, timpul trece, curge în legea lui, și mai repede și mai încet, oricît de aprig ți-ai pune soarta la cale, sau oricît de mult te-ai lăsa în voia soartei... N-ai decît să crezi că lucrurile se îndreaptă de la sine ca să se așeze pe făgașul cel bun. Mirel merge pe nouă ani de-
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
joacă mai bine. Zău dacă eu mai văd vreo deosebire între Trică și Raul. X Discursul președintelui țării la doi ani de guvernare mi-a adus aminte cum l-a felicitat pe vremuri Mircea Dinescu pe N. Ceaușescu după o aprigă critică la adresa guvernului Dăscălescu: "Ați vorbit ca liderul opoziției". Opoziția postdecembristă pare a-și fi descoperit, în fine, un lider. Care Ciorbea, care Stolojan, care Constantinescu? Liderul dreptei românești actuale este domnul... domnul Ion Iliescu. Bravo și la mulți ani
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo șase decenii, între 1882 și 1940, dreptul de a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre. Obiceiul a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, o aprigă discuție pe tema nespecificității lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
care ea a fost reformulată de Nietzsche, patosul și intensitatea pe care el le-a investit într-însa, o fac aproape de nerecunoscut. în ultimă instanță, tot ceea ce a făcut Nietzsche în toate scrierile lui n-a fost decât o luptă aprigă cu această întrebare copleșitoare: "Poate voința de adevăr să aspire a deveni stăpânul vieții, și nu sclavul ei, chiar dacă rezultatul este distrugerea vieții?" Iar în cele din urmă, Nietzsche a plătit cu capul pentru faptul de a fi îndrăznit să
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
un restaurant pe Bulevard Des Italiens, la Paris. Până și portretul făcut de el lui Fanny, indirect, apăsând pe manifestările și pretențiile femeii, își lasă cititorul în preajma unei dominatoare, pe care ființa lui tânără și-o asumă dezinvolt și cu aprigă ardoare. Exemplară rămâne corespondența lui Liviu Rebreanu pentru cât reușește să contureze ea disponibilitatea scriitorului, surprins în diferite ipostaze ale aventurii creației. Pentru că aici se îmbină fericit asumarea magnifică a unui program de lucru strict și rezervele care îi marchează
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
Dumnezeu în nori// Voi, ciripeli, îmi povestirăți cum îi/ când te ridici pe streașină și zbori./ Voi, plante, animale, fructe, flori/ mi-ați tălmăcit cuprinsurile lumii". Fiecare rondel se instituie ca una din fațetele zarului la finala sa aruncare, cu apriga, în fond, dorință de a mai fi, care pretinde timpului încă o creditare: "Pe treapta cea de jos a scării/ mai poposesc pentru-un răstimp./ Nu mai e vreme să mă plimb/ până la malurile mării(...) atât cât să dau foc
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
artiști și cu astfel de idei. în clipa de față, Ion Iliescu pare pregătit să declanșeze o nouă revoluție culturală. A lucrat temeinic la pregătirea cadrelor - tocmai a împânzit țara cu sute de �cavaleri" ai culturii, care de care mai aprigi luptători cu reumatismele fizice și suferințele morale -, a obținut fondurile, iar ideologia e de mult însușită: vechiul slogan care-a girat toate crimele bolșevismului: Cine nu e cu noi, e împotriva noastră". Cine e împotriva iliesciansimului e ușor de descoperit
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
tău! Să-l văd eu pe tac-tu că ară pământul de dimineață până seara, că apasă într-una pe coarnele plugului, nemâncat, cu soarele-n cap, să-l văd!" Țiu minte că, asemeni unuia care asistă la o luptă aprigă de cocoși, m-am pomenit strângând din pumni și foindu-mă ca un chibiț pe colțul biroului. Ei, să te văz acuș, Alexandre, îmi ziceam, (cum îi ziceam eu lui Ivasiuc), care Ivasiuc, trăgând aer în piept cu furie, explodase
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
e plină de surprize", dramaturgului român i-a fost preferat un vodevil franțuzesc rebotezat pe românește Vacanță în Guadelupa, scris de Pierre Sauvil și Eric Assous și care odată intrat în circuitul teatral românesc grație programului Face à face e aprig exploatat, cu rezultate nu tocmai convingătoare. Ca să ne încredințeze că și francezii au corupții lor, cei doi autori se chinuie din răsputeri să inventeze situații comice care, la lectură, stârnesc doar zâmbete timide. Leneșă, leșioasă, fără nerv, fără invenție comică
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Popovici, Zaharia Stancu). Autorul Paginilor de critică literară face parte din a treia generație maioresciană, după socoteala lui E. Lovinescu, aceea, strălucită, din perioada interbelică, răspunzătoare de definitivarea autonomiei artei pe care o proclamase Maiorescu. Se numără printre cei mai aprigi militanți în favoarea criticii estetice, debarasată de prejudecăți sociologiste ori istoriste. (Să stăvilim, scrie el în stilul prețios al unora din articole, "surparea peste valorile artistice a unor terenuri limitrofe"). Ca și alți critici contemporani cu el, Streinu a pledat cauza
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
sens", dar provenind din onomastica unor popoare diferite. Iată că pe linie onomastică Coana Chirița și Doamna Chiajna sînt rude și poate că nici strict literar personajele nu își sînt total străine, deși una e mai mult stăpînă, iar cealaltă aprigă doamnă . Dacă nu citiți dicționarul onomastic din pură plăcere estetică (la urma urmei pentru asta există varianta inegalabilă a lui Mircea Horia Simionescu) îl puteți folosi în scopuri practice: scriitorii, ca sursă de inspirație pentru botezul personajelor literare (Domnul Ambrozie
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]