529 matches
-
imaginarului Într-un mundus imaginalis, o lume cu existență autonomă care constituie un nivel al cosmosului, fie că le plasăm Într-o structură arhetipală psihologică, cum face Jung vorbind despre arhetipuri, matrice ale gândirii inconștiente. Imaginarul rămâne o funcție transcendentală apriorică, privită din perspectiva unei cauzalități ce depășește individul uman. Din această cauză imaginarul beneficiază În Europa de abordări mai degrabă filosofice. În definitiv, ceea ce face Bachelard nu este decât o (psih)analiză a elementelor (focul, aerul, apa, pământul) din Antichitate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rog cititorul probabil obosit de această fastidioasă discuție să fie atent acum, căci urmează partea realmente importantă): pentru Kant, subiectivitatea reală, empirică (cea căreia noi Îi spunem În mod naiv eu), este importantă doar În măsura În care ea reprezintă, În act, matricea apriorică ce procesează/„vede” fenomenele. Răsturnarea subiectivă kantiană nu ne aduce așadar În prezența unui subiect care este el În măsura În care se diferențiază de alți subiecți; ci, dimpotrivă, În prezența unuia care contează numai Întru cât (cititorul va sesiza, desigur, că despărțirea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
problema contractului. Indiferent dacă vom considera că natura umană este socială sau nu în ceea ce privește drepturile și libertățile naturale (individuale, înnăscute, negative, inalienabile), aceasta este sigur conflictuală. Majoritatea teoriilor conflictului au fost elaborate ulterior celor ale contractului, care presupuneau uneori existența apriorică, sub o formă sau alta, a conflictului. Potrivit unei definiții de dicționar (Boudon et al., 1993/1996), conflictele reprezintă "manifestări ale unor antagonisme deschise, între două entități (individuale sau colective) cu interese incompatibile pe moment, în privința deținerii sau gestiunii unor
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cunoașterii naturii. Cunoașterea se poate realiza prin acțiune independentă a subiectului și în limitele capacităților sale, iar obiectul nu poate interveni: "Intelectul nu înregistrează pasiv datele lumii sensibile; având activitate proprie, el prelucrează în sinteze noi datele simțurilor, cu ajutorul ideilor apriorice, constituind judecățile și raționamentele"130. Un alt element foarte important este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131. Acesta poate cunoaște pe baza cauzalității cele ce urmează a fi realizate, dar fără a interveni în producerea lor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice, nu duce la concluzie cu certitudine. De aceea, inducția trebuia reconsiderată astfel încât aceasta trebuia să devină formă a certitudinii. El introduce ideea de inducție apriorică, astfel aceasta trebuie considerată ca ducând la rezultate certe, și nu probabile. Problema ridicată de folosirea inducției ca principal mecanism de descoperire științifică trebuia să fie rezolvată pentru a păstra ideea de rigurozitate a științei. Raționamentul inductiv, oricât de riguros
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
multor clase semantice, iar o clasă semantică poate corespunde mai multor clase morfologice. Un studiu strict lingvistic și dezontologizat al numelui propriu este Ontologie et dé-ontologie en linguistique: le cas des noms propres al lui Jean-Louis Vaxelaire care propune abandonarea aprioricului ontologic și studierea numele propriu văzut ca un cuvânt sau o sintagmă. Analiza lui în dicționare și gramatici se reduce la informații superficiale (mărcile pe care le primesc la plural, definiția că exprimă o substanță echivocă, deoarece este legată de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
referire la o serie de imagini arhaice, care persistă în conștiința întregii umanități, încă din cele mai vechi timpuri. El poate fi înțeles deci, ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de natură profană. Această condiție reflectă o conjuncție fermă între nivelurile ideatice sau spirituale ale operei, și cele materiale sau formale ale acesteia, făcând apel la sensibilitatea și inteligența contemplativă a privitorului 481. Astfel percepută, arta sacră constituie, în mod aprioric, o formă de revelare simbolică a transcendentului, în felul în care, în creștinism, icoana reprezintă nu doar rezultatul actului creator uman, ci și manifestarea modelului ei ceresc totodată 482. Simbolul joacă, prin urmare, un rol fundamental în definirea acestei zone
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ți observatori, (n baza statutului lor de str(în licențiat: a servi drept secretar sau a dă sfaturi juridice. Liebow (i Whyte într( deci (n categoria participan(ilor care observ( f(r( acoperire. Liebow nu a conceput roluri în mod aprioric. El ((i g(se(te locul (n activit(țile ordinare ale grupului. Perimetrul prezen(ei (i observa(iei sale este definit prin grupul (nsu(i. Pe de o parte, el st( la col(ul str(zii (i-i frecventeaz(, rînd
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
iei formale asupra organiza(iei reale (i risc( astfel s( mascheze cercet(torului situa(îi (i pozi(îi decisive pe care le va descoperi pu(în cîte pu(în (i a c(ror importan(( era de neb(nuit. O alegere apriorica a persoanelor poate s( disimuleze re(elele de cooperare sau de ostilitate (ntre agen(i, care fac posibil( sau nu primirea observatorului și relev(, de asemenea, interac(iunile (n muncă comun(. (n fine, amploarea e(antionului depinde de condi(iile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
valoare. Orice definiție va conține în cele din urmă elemente circulare, de vreme ce trebuie să introducem aceste elemente în argumentele noastre pentru a defini semnificația valorii. în aceste condiții, conceptul de valoare va fi descris în următorii termeni: valorile sînt categorii apriorice, de natură nonempirică, avînd fundamente morale care operează în registrul dezirabilului. Deoarece valorile nu pot fi observate direct, ne vom orienta atenția spre studierea relației dintre valori, atitudini și comportament.în cadrul problematicii valorilor, relația dintre valoare și atitudine a fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Pornind de la cadrul general în care individul înțelege și se raportează la realitate, Van Deth și Scharbrough (1998, p. 38) au încercat să clarifice modul în care utilizăm conceptul de valoare. Deoarece s-a considerat că valoarea este un concept aprioric și neobsevabil în mod direct, nu se poate utiliza acest concept în mod empiric. Prin urmare, consideră autorii, modul de abordare a relației valori-atitudini va fi unul euristic și nu empiric. Astfel, conceptul de orientare valorică va reprezenta mijlocul euristic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și ale noii direcții etnologice. După acest învățat, socotit astăzi ca o somitate, rezultatele cercetărilor de până acum sunt greșite nu numai din pricinile semnalate mai sus, dar mai ales din pricina metodei practice. Metoda aceasta a fost stăpânită de ideea apriorică a evoluționismului, care presupunea la originea religiei un politeism polimorfic, din care omenirea s-ar fi ridicat treptat și greu la concepția monoteistă. Toate încercările de explicație, emise până azi în numele acestei metode: mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă de criterii imaginare. El nu contestă existența acestor forme religioase, pe care etnologia o confirmă, ci concepția ce stă la baza interpretării. Realitatea studiată fără idei apriorice, dar documentar și obiectiv, ne duce la concluzia contrară și anume: nu politeismul polimorfic e forma originară de religie, ci monoteismul, care a fost degradat ulterior în politeism. La acest rezultat contrar duce părăsirea metodei aprioric evoluționiste și înlocuirea ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să-și exprime opiniile științifice în domenii ce le rămân cu totul streine. Inspirația artistică fie că o studiază medicii, psihologii sau esteticienii are aceeași soartă. Oameni care n-au nimic comun cu ea o abordează pornind de la negația ei apriorică. Mărturiile artiștilor, ce le slujesc ca material de cercetat, sunt mărturiile elitei creatoare a omenirii și e din cale-afară de bizar că oamenii aceștia de geniu nu sunt crezuți pe cuvânt. E adevărat că spusele lor nu sunt socotite minciuni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concepe Th. Ribot și cum am văzut că îl concepe William James, cu deosebirea că inconștientul lui James e o arhivă de idei uitate, iar inconștientul imaginat de Jung e, cum ar zice Lucian Blaga, cosmotic, adică înzestrat cu tiparele apriorice a tot ce se creează frumos și mare în această lume. Geniul creator apare, după asemenea teorii, ca ființa cea mai iresponsabilă de pe pământ, iar ideea inspirației, izbucnind din subterana infernală, fie a iraționalului individual, fie a iraționalului colectiv, nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
începe să critice producția clubului. Observatorii care se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea copiilor, mai ales când îndrumătorul nu e de față. Concluziile expuse de cei trei autori nu sunt urmările unor opinii apriorice. Nu se bazează decât pe experiență. Comportarea copiilor variază în mod spectacular în funcție de climatul în care se desfășoară experiențele clubului.Ea are următoarele caracteristici: În cazul climatului autoritar grupurile sunt fie apatice, fie extreme de agresive.De fapt, apatia nu
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
putința retragerii către munții Transilvaniei; deci trebuiau atacați ei în această țară chiar. Iată dar că în planul strategic al lui Traian trebuia să fie atacul Dacilor prin Transilvania și prin urmare trecerea lui prin pasul Turnului Roș. Această încheiere apriorică găsește mai multe argumente în alte împrejurări. Mai întâi de la Drubetis calea care duce în interiorul Daciei la ultimul său oraș înspre nord, Porolissum, trecea prin următoarele puncte după tabula Peutingeriană: Amutria, Pelendova, Castra-nova, Romula, Acidava, Rusidava, Pons-Aluti, Buridava, Castra-Traiana, Arutela
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o temă pe care Maiorescu o va prezenta drept un punct de vedere privitor la structura reală a minții omenești, altfel spus ca o teză psihologică. Iată doar un pasaj semnificativ: Neapărat trebuie să venim atunci pe lume cu formele apriorice din noi, care să proiecteze, să aranjeze în spațiu și să rânduiască în timp toate imaginile, toate impresiile, toate formulele sub care înțelegem lumea noastră subiectivă... Dacă, dar, toate datele simțurilor sunt niște impresiuni subiective, dacă formulele de intuiție, spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cel mai fidel admirator și popularizator al filosofiei lui Kant nu ezita să afirme că nici una din încercările de distanțare categorică de concluziile filosofiei critice nu a fost încununată de succes. Prin urmare, filosofia kantiană poate fi socotită „o categorie apriorică a conștiinței filosofice contemporane”20. Actualitatea rezultatelor filosofiei teoretice a gânditorului de la Königsberg era considerată una permanentă. Filosofia cunoașterii a lui Kant va fi caracterizată drept Noul Testament al gândirii moderne, care continuă, dar și modifică, Vechiul Testament cartezian 21. Iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
impregnată de setea de absolut. Prelegerile reafirmă un punct de vedere pe care Petrovici l-a formulat încă în 1924, și anume că filosofia lui Kant rămâne principalul sistem de referință în gândirea contemporană, cum scria el atunci „o categorie apriorică a conștiinței filosofice contemporane”. Chiar dacă este vădită tendința profesorului de a amenda acea orientare transcendentală a filosofiei kantiene care conduce la contestarea hotărâtă a posibilității cunoașterii absolutului sau necondiționatului. Se mai poate observa că în prezentarea filosofiei practice a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se prăbușească. Nouă ni se pare că însuși motivul criticist, în ceea ce el are mai cristalin, reclamă o viguroasă depășire, nu numai o refacere a kantianismului.45 Spre deosebire de Petrovici, Florian nu va caracteriza, așadar, filosofia lui Kant drept „o categorie apriorică a conștiinței filosofice contemporane”. Și, totuși, în scrierile sale prezentarea și discuția filosofiei lui Kant a atins poate cotele cele mai înalte din literatura publicată până în anii de după cel de-al doilea război mondial. Este ceea ce se poate vedea cel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rangul 2,5. Rezultatele anchetei se centralizează Într-un formular de gelul celuia din tabelul 3.4. tabelul se completează cu cifre care corespund locului destinat fiecărui factor din șirul ordonat. Fig.3.4. Forme ale distribuției factorilor pe diagrama apriorică a rangurilor (a - neuniformă, descreștere monotonă; b - neuniformă, descreștere exponențială; c - uniformă) Pentru prelucrarea rezultatelor se calculează suma pentru fiecare factor de rang j: ∑ = m i ija 1 ținându-se seama de cei m specialiști anchetați. În continuare se determină
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rangul 2,5. Rezultatele anchetei se centralizează Într-un formular de gelul celuia din tabelul 3.4. tabelul se completează cu cifre care corespund locului destinat fiecărui factor din șirul ordonat. Fig.3.4. Forme ale distribuției factorilor pe diagrama apriorică a rangurilor (a - neuniformă, descreștere monotonă; b - neuniformă, descreștere exponențială; c - uniformă) Pentru prelucrarea rezultatelor se calculează suma pentru fiecare factor de rang j: ∑ = m i ija 1 ținându-se seama de cei m specialiști anchetați. În continuare se determină
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ordin i. George-Ștefan COMAN 109 Pentru k ≤ 7 valorile critice ale lui R sunt tabelate. Aprecierea importanței coeficienților corelației de rang se face cu ajutorul criteriului χ2 care se determină cu expresia (3.5). După prelucrarea rezultatelor anchetei se construiesc diagramele apriorice ale rangurilor, figura 3.4. În cazul unei distribuții neuniforme a importanței factorilor (figura 3.4-a), conform diagramei de descreștere monotonă a acestora, În măsura posibilităților, se va include În experiment toți factorii examinați. În cazul unei distribuții neuniforme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]