2,770 matches
-
a nu absolutiza simptomatologia unei maladii întrucât „nu există boli ci bolnavi“ ce pot reacționa diferit, este curent auzită și azi prin spitale, exprimând o realitate. Principiul „mai întâi să nu faci rău“ (primum non nocere) educă prevederea, îndeamnă la aprofundarea cunoașterii, la lărgirea cooperării și la optimizarea diagnosticului. Alte asemenea idei, care vizează și etica medicală, sunt prezente în textele: „Legea“, „Jurământul“, „Despre artă“, „Despre comportarea cuvenită“... Iată câteva aforisme hippocratice cu mai mare circulație: JURĂMÂNTUL HIPOCRATIC Câteva observații se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
amenințată chiar. FILOSOFIA DESCHIDE ORIZONTURI NOI În căutare de noi optici orientative și de noi metodologii, medicina este atentă și aproape de eforturile filosofilor. Francis Bacon (1561 - 1626) oferă Noul Instrument (Novum Organum, 1620) de regândire a concepțiilor anterioare și de aprofundare a cunoașterii directe: metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii, el crede că știința lor va prelungi viața. Cunoașterea științifică prin simțuri și experiment, susținută și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Pasteur (1885) prin care demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia. Astfel încât acum se conturează cercetarea etiologică în medicină care se sprijină pe cele două mari discipline noi și complementare histopatologia și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
principale ale medicinei clinice iar hormonologia o disciplină pasionantă prin aplicarea sa în explicarea stării de sănătate sau de dezechilibru funcțional al organismului. Sintetizarea hormonilor și utilizarea ca medicamente în reechilibrarea sănătății nu mai are nevoie de comentariu. Hormonologia, prin aprofundarea cercetărilor, continuă să-și crească rolul. Pe lângă sinteza hormonilor naturali, industrializarea substitutelor cu o eficiență aproape sau identică funcțional și numărul acestora este în continuă creștere. Sinteza hormonilor naturali a urmat un ritm similar cu cel al descoperirii lor. Am
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
clinice spre fiziopatologie, anatomie patologică și biochimie, direcție consolidată de Emanoil Riegler și Constantin Bacaloglu la Iași, de Anibal Teohari, Daniel Danielopolu și N. Gh. Lupu la București și de Iuliu Hațieganu la Cluj. Disciplinele evoluează și se ramifică prin aprofundarea cercetărilor. Gheorghe Tudoranu la Iași imprimă patologiei interne un caracter pregnant clinic. Această transformare duce la ramificarea specializărilor, astfel la Cluj, Ioan Goia înființează prima catedră de semiologie și se conturează noi specialități precum gastroenterologia, cardiologia ș.a. O activitate remarcabilă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apud Sybrowsky, 2007). Într-o anumită măsură perspectiva banilor care cumpără putere reflectă o temă contemporană mai vastă. Trăim într-o epocă a economiei globale care a fost alimentată cu tehnologii avansate, acces la informații și o piață în continuă aprofundare. Aproape orice este disponibil pe piață pentru a fi cumpărat inclusiv prestigiu și control asupra altora, ceea ce Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) au definit ca putere. Acest factor, putere, a fost descris de-a lungul timpului în diferite
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Thrae>taona". Deși Îl onorează, tradiția zoroastriană Îi atribuie deschis un sentiment ostil față de religia profetului, exprimat, desigur, În termeni anacronici (cf. Nyberg, 1993). Au avut contribuții importante la studierea motivelor mitologice și epico-legendare ale Iranului antic și la relativa aprofundare a comparației indo-iraniene, pe baza puținelor date din Avesta, precum și a literaturii zoroastriene În general, și, de asemenea, a tradiției epice a Evului Mediu persan: E. Benveniste și L. Renou În lucrarea comună despre V•tra și Verethraghnaxe "Verethraghna" (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
O expresie crescută a miR 142-5p și miR-204 se corelează cu o supraviețuire mai lungă la pacienții tratați cu gemcitabină, față de cei cu expresia scăzută a acestora, expresia miR142-5p fiind un factor independent de prognostic pentru tratamentul cu gemcitabină [127]. Aprofundarea cercetărilor privind profilul miR de putea oferi, de asemenea, soluții pentru viitoare ținte terapeutice [128]. TELOMERAZA Dintre cele trei componente ale complexului telomerazic: hTR, hTERT și TEP, interesul se concentrează asupra hTERT. hTERT (revers transcriptaza telomerozică umană) reprezintă „unitatea catalitică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
Aceste date de cercetare ne-au dezvăluit faptul că adolescenții investigați de noi nu sunt Încă legați, prin relații de fidelizare, cu anumite mărci și firme, constituind un segment al populației ce iese de sub influențele mesajelor agresive ale companiilor. Pentru aprofundarea datelor de cercetare obținute prin Chestionarul de atitudini și opinii am verificat ipotezele prezentate anterior. Verificarea ipotezei nr. 1: Am presupus ca exista legaturi semnificative intre anumite trasaturi de personalitate si comportamentul de consum al adolescentilor. Pentru a verifica această
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează În jurul fenomenului de autoinfluențare conturând efectul cameleon (imitarea de către vânzător a comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul argumentului social; etc. Aprofundarea prin studiere corelată a activităților desfășurate În relația producător consumator conduce la evidențierea efectelor psiho-sociale ce apar ca impact a acestor activități și consecințele lor econimice. În practică, subliniază Nicolas Guequen (2006, 11) comportamentul consumatorului nu se află integral sub
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor incipientă sprijinindu-și unii altora ideile” (2007, p. 54). Pepiniera presupune crearea unui mediu diferit de cel obișnuit zilnic În companie, În care critica este suspendată și ideile sunt nutrite să crească. În pepinieră acționează soarele, soarele = suspendarea obiectivității + aprofundarea + reîncărcarea cu energie. 3. Realismul - este un comporatament bazat pe Întrebarea „Cum aș putea să realizez chiar acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ori mesajului creațiilor literare făcând obiectul discuțiilor În cadrul orelor de Limba și literatura română, sunt În mare măsură superficiale, contribuția elevilor este nulă, sau neînsemnată, pentru că profesorul nu are posibilitatea să Închege un dialog cu protagoniștii aflați În cursa pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul operei aflate În discuție. Elevii Își Însușesc În exclusivitate ceea ce a receptat profesorul, ceea ce aud despre... ori ce a spus un critic sau istoric literar despre o anumită creație literară, aflată În dezbatere. Fenomenul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
răspuns, pentru a-l asigura de atenția intervievatorului. Alte propuneri de clasificări (Agabrian, 2004) presupun diferența dintre întrebări principale, de sondare și examinare și subsecvente, de continuare sau completare. Întrebările de sondare și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1990, p. 15) inventariază scopul în care sînt în general utilizate interviurile cu focus-grup: obținerea de informații generale cu privire la tema cercetării, generarea de ipoteze pentru o cercetare ulterioară, identificarea și discutarea eventualelor dificultăți de implementare ale unui program sau produs, aprofundarea calitativă a unor rezultate anterioare ale cercetării. Tehnica interviului cu focus-grup presupune parcurgerea mai multor etape (Agabrian, 2004): planificarea, realizarea propriu-zisă, codarea și analiza datelor și prezentarea rezultatelor (redactarea raportului). Planificarea Aceasta presupune, la rîndul ei, mai multe momente a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nu mai poate fi aceea de a le "trage rușilor un bobîrnac". Cartea domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney, acoperind o jumătate de secol de raporturi româno-americane cu o documentare impresionantă și exhaustivă rămîne o lucrare de referință la aprofundarea raporturilor între cea mai mare parte a lumii SUA și România, o țară mică aflată de secole în "calea răutăților". Judecățile și concluziile celor doi autori, interesante și cîteodată surprinzătoare, asupra relațiilor SUA cu un "rebel" al fostei lumi comuniste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reuniune a Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană din Viena ridicase problema discriminării ungurilor în statele învecinate. În aceste prime declarații făcute în decembrie 1986, el nu pomenise, însă, despre România. Delegatul român prezent la Viena a încercat să evite aprofundarea problemei minorității maghiare, în baza faptului că aceasta ar fi constituit un amestec în treburile interne ale României 2436. Astfel, în scurt timp, între Ungaria și România s-a instituit o relație de tip "dinte pentru dinte". În februarie 1987
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe cinci cicluri curriculare (în învățământul preuniversitar): * ciclul achizițiilor fundamentale (grupa pregătitoare la cămin și grădiniță, clasele I și a IIa); * ciclul de dezvoltare (clasele a IIIa și a IVa); * ciclul de observare și orientare (clasele V IX); * ciclul de aprofundare (clasele X XI); * ciclul de specializare (clasa a XIIa). * produse curriculare; acestea sunt documente specifice sistemului educațional, reieșite din conceptul curricular: * planul-cadru în învățământul obligatoriu; este un document reglator esențial care jalonează resursele de timp ale procesului didactic. Planul cadru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
săptămână; pentru clasele IX și X , 2-3 ore/săptămână. În orele minime prevăzute în planul cadru se parcurge programa școlară, exclusiv conținuturile cu asterisc. Orele prevăzute în acest plan la maxim pot fi alocate în schema orară pentru extindere sau aprofundare. În planul cadru sunt prevăzute și orele opționale pe clase: * clasele I - II: 18-20 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IIIa: 20-22 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore/săptămânal la 1-2 discipline. În orele de extindere se parcurge programa școlară inclusiv conținuturile marcate cu asterisc (*). Orele de aprofundare sunt propuse pentru elevii care în anii anteriori nu au reușit să dobândească achizițiile minime prevăzute de programa școlară și cu aceștia se face o activitate de recuperare (retrapaj). Orele de extindere sau de aprofundare împreună cu orele opționale constituie conținutul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
marcate cu asterisc (*). Orele de aprofundare sunt propuse pentru elevii care în anii anteriori nu au reușit să dobândească achizițiile minime prevăzute de programa școlară și cu aceștia se face o activitate de recuperare (retrapaj). Orele de extindere sau de aprofundare împreună cu orele opționale constituie conținutul curriculumului la decizia școlii. Noi vom prezenta atât obiectivele, conținuturile și standardele de performanță pentru curriculum nucleu conform programei școlare pentru trunchiul comun cât și o programă cu toate elementele specifice pentru orele din curriculum
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sistemul de lecții destinat folosirii ei. Orice curriculum (oficial, formal) este un proiect educațional și reprezintă concretizarea unei politici educaționale, a unor strategii, în general prin sistemul de învățământ. Realizarea lui în practică, aplicarea lui în procesul didactic propune continuarea, aprofundarea, adaptarea elementelor sale la condițiile concrete ale activităților de predare - învățare - evaluare. Ca urmare punerea în practică a curriculumului (în fapt un proiect macro) se realizează printr-o proiectare detaliată, de natură acțională, situațională, activă în care se implică direct
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Poziție greșită a brațului liber. * Execuția aruncării fără obiect - studiu tehnic - corectarea lucrului picioarelor în elan. Proiectarea unității de învățare “aruncarea greutății” este specifică iclului liceal dar cuprinde clasa a IXa a ciclului curricular de dezvoltare cât și iclurilor de aprofundare și specializare clasele X- XI, respectiv XII. Elementele e conținut în proiectarea acestei unități de învățare are următoarele aracteristici: * nr. de ore repartizat: clasa a IXa 8-10 ore, clasa a Xa 8-10 ore, clasa a Ia 6-8 ore, clasa a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
1 a Ordinului M.Ed.C. nr. 3638 / 11.04.2001 (tab. 39) Numărul mic de ore afectate Educației fizice poate fi compensat prin curriculum la decizia școlii (C.D.S.) în care școala are trei variante cu caracteristici și conținuturi diferite: * curriculum de aprofundare; * curriculum extins; * curriculum de aprofundare; 352 * curriculum elaborat în școală: ca disciplină nouă sau la nivelul ariei izică la ciclul gimnazial II VIII curriculare. Aprofundarea vizează obiectivele de referință ale curriculumului nucleu și se realizează prin diversificarea acțiunilor de învățare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
3638 / 11.04.2001 (tab. 39) Numărul mic de ore afectate Educației fizice poate fi compensat prin curriculum la decizia școlii (C.D.S.) în care școala are trei variante cu caracteristici și conținuturi diferite: * curriculum de aprofundare; * curriculum extins; * curriculum de aprofundare; 352 * curriculum elaborat în școală: ca disciplină nouă sau la nivelul ariei izică la ciclul gimnazial II VIII curriculare. Aprofundarea vizează obiectivele de referință ale curriculumului nucleu și se realizează prin diversificarea acțiunilor de învățare în limita numărului axim la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
școlii (C.D.S.) în care școala are trei variante cu caracteristici și conținuturi diferite: * curriculum de aprofundare; * curriculum extins; * curriculum de aprofundare; 352 * curriculum elaborat în școală: ca disciplină nouă sau la nivelul ariei izică la ciclul gimnazial II VIII curriculare. Aprofundarea vizează obiectivele de referință ale curriculumului nucleu și se realizează prin diversificarea acțiunilor de învățare în limita numărului axim la un an de studiu. Acest tip e opțio ai în cazul în care sunt necesare ore în plus pentru au
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]