3,205 matches
-
cu necesitate pentru a distinge între paradigma romantică a poeziei vizionare, foarte bine exemplificată cu William Blake, și paradigma modernă a poeziei vizionare, exemplificabilă cu Rimbaud. De altfel, în final, autorul cărții recunoaște că ,exegeza poate fi, desigur, continuată și aprofundată" (p. 289) și-și propune să abordeze ,instanțe vizionare extra-europene", pentru a confrunta imaginarul poetic european cu cel asiatic. Beneficiar al unei burse a guvernului Japoniei, Cătălin Ghiță, metodic și perseverent, va merge, din câte bănuim, cât de departe se
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
decât deficitul comercial e deficitul de modestie. Pe care mulți o predică dar foarte puțini sunt adepți credincioși Bucurenci: E bine că ești foarte mândru că ai reușit să ajungi în ultimul an, dar, în general, oamenilor aplecați spre studiu aprofundat nu li se pare o corvoadă să termine studiile, nici chiar în universitățile românești. Iar motivele pentru care nu ai terminat celelalte facultăți sună puțin a încercare de dezvinovățire (sunt oameni care își termină studiile făcând în același timp mult
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
tabloul de epocă și am recurs la unitatea sa, tocmai pentru a nu fi luate drept gesturi izolate textele de la care am pornit, cronica la o carte și replica ei. Cu această incursiune istorico-literară făcusem primul pas spre cunoașterea mai aprofundată a personajului, asupra căruia nu mă oprisem decât atât cât îmi oferiseră gazetele drept informație despre controversata personalitate a ziaristicii românești interbelice. Când s-a spus despre d. Șeicaru că e țigan, nu ne-am mirat. Când a ieșit vorba
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
Săhlean din Bacovia, deci o poezie extrem de dificilă și de rezistență la traducere din cauza efectelor fonetice tipice simbolismului. Alte traduceri bune aparțin poetesei americane Heather O'Hare. Corpusul cel mai interesant al textelor acestor caiete îl constituie eseurile și studiile aprofundate, realiste, asupra poeziei universale actuale. Astfel Horia Ion Groza, într-un articol intitulat Problemele poeziei americane contemporane pot fi și pro-blemele poeziei noastre, identifică mișcarea de scădere a numărului de cititori de poezie, invers proporțional cu "consumul de poezie" sub
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
din pasionanta confruntare a ideilor celor doi un cititor perspicace, dar poate mai puțin familiarizat cu psihologia analitică sau / și cu antroposofia va obține schițe destul de corecte ale acestor idei - în mod paradoxal, tocmai pe baza unei abordări complexe și aprofundate a două domenii de o subtilitate extremă. La vremea sa, titanicul Martin Eden își începea educația cu lectura unei cărți de teosofie a lui H. P. Blavatsky. E de presupus că personajul lui Jack London s-ar fi simțit mai
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
Sud narată în Nord trebuie să fie un simplu rezumat. Un fel de haiku epic. Care ar fi explicația acestor diferențe de mentalități? Nu știu. N-aș vrea să mă hazardez făcând afimații neacoperite sau să spun niște lucruri insuficient aprofundate. Poate e vorba de istoria noastră. Este vorba de război. Mai este vorba apoi de diferența dintre industrie și agricultură. Și de multe altele. În Sud, nu trebuie să ne grăbim. Nimeni nu te biciuie din urmă. Vezi câmpuri întinse
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
întărită atât de amplul text de pe coperta a patra, extras din opera contesei Anna de Noailles, prin care aceasta îi face un portret omului Proust așa cum l-a cunoscut ea, cât și de întreaga primă jumătate a cărții, analiză mai aprofundată decât tot ce s-a mai făcut pe această temă și care demarează în forță, cu argumente spectaculoase luate din corespondența lui Proust cu prietenii și cunoscuții săi români. În centrul centrului se află cei doi frați Bibescu, Antoine și
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
Mai bine să ne ocupe americanii, decît armata roșie!" Un diplomat maghiar mi-a povestit această anecdotă cînd, la începutul lui 1989, am mers pentru prima oară la Budapesta ca să investighez posibilitatea de a fonda acolo un institut de studii aprofundate, după modelul Colegiului Wissenschafts din Berlin. Ungurii știu să te flateze chiar atunci cînd te critică: sub masca autoironiei, interlocutorul meu încerca să mă avertizeze că mai am încă multe de învățat despre istoria Ungariei și a vecinilor săi înainte de
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
contextualizate și nu analize ale unui fenomen. Sînt, în schimb, și provocări interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o problemă interesantă este și cea legată de "peisajele culturale" ale Dunării (Roxana Verona, în al cărei articol apare o bizarerie - Horia
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
la ideile expuse în editorialul mai sus-citat al d-lui N. Manolescu. A scrie pâine sau rîu, a folosi pe sunt sau pe sînt nu ne îndreptățesc a ne considera mai mult sau mai puțin latini, în "patriotică misiune". Cunoașterea aprofundată a istoriei limbii și culturii românești ne-ar putea fi, în schimb, de real folos. De aceea credem că discuțiile (repetate cu emfază, demonstrativ enunțate, politizate) privind ortografia limbii române - care rămîne o serioasă problemă de cultură - sînt zadarnice 2
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
variantă corectă de pronunțare: cea în hiat (i-u, i-e, i-a...). De multe ori se afirmă clar că rostirea în diftong a respectivelor secvențe (iu, ie, ia...) este greșită. Cred că ar trebui organizate cercetări fonetice riguroase și aprofundate, în urma cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile de tempo ale vorbirii
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
V-aș ruga să vorbiți puțin despre acest pasaj, despre această relație - ce presupune, bănuiesc, și o angajare metodologică - între privirea de departe și privirea interioară... Privirea mea era o privire de la distanță, în măsura în care, la început, soseam fără cunoștințe prealabile, aprofundate, în afară de cunoștințele pe care le dobândisem din lecturi - pe de o parte - și fără o înțelegere adâncită a limbii, în afara celei care-mi era facilitată de comunitatea de origine lingvistică între franceză și română. Mă aflam, așadar, într-o poziție
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
încerce să cugete mai intens asupra unor fenomene. Pentru mine a cugeta nu înseamnă neapărat a gîndi cu un oarecare recul față de eveniment, dar în fața "isteriilor" cotidiene, intelectualul trebuie să cîștige o oarecare distanță ce se obține tocmai prin-tr-o gîndire aprofundată... În timp, este desigur o reacție mai înceată, dar acest lucru este necesar. D-nule Safranski, credeți că filozofia va supraviețui în sensul ei tradițional, într-o lume tot mai tehnologizată, mediatizată, și mondializată? Da, deoarece fiecare fenomen ce ține
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
cum se relevă cititorului german din grupajul tematic al revistei. Viziunea teoretică Trei sunt ideile fundamentale ale gândirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1) raportul dintre unu și multiplu, 2) teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a eterofoniei), 3) principiul "coincidentia oppositorum". Toate celelalte idei derivă din acestea. Ele comunică permanent una cu alta și se altoiesc reciproc, astfel încât apar mereu în forme combinate. Heraclit, Nicolaus Cusanus, isihasmul, René Thom, Ludwig von Bertalanffy, Constantin Noica sunt
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
cellalt sîn” (Cîntec de pirat). Din pricina aceleiași sfieli de fond, actantul e incapabil a-și duce pînă la capăt intenția desfigurării și mutilării, a violentării realului în efigie (în viziune) cu care operează, neutralizîndu-l prin parodie. Precum la un Minulescu aprofundat (întors spre o sensibilitate dureroasă ce absoarbe în bună măsură fanfaronada), brutalitatea se topește în chiar excesul ei, cinismul se dezamorsează în aerul ireal de vis dulceag-amar: „O, Leonid Dimov, e seară/ Și trec femei cu trupuri lungi, ca niște
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
povara gloriei și nici coroziunea reumatismelor, iar asta pentru bunul motiv că proiectul îi privește exclusiv pe tinerii artiști pînă în douăzeci și cinci de ani. Așadar, pe cei care abia au absolvit facultatea sau sînt încă în plin proces de studiu aprofundat. Întrebarea care se pune, în mod legitim, în fața unei asemenea realității, este una singură: de ce această reacție atît de slabă, această apatie care frizează în mod trist dezinteresul? Răspunsul este unul singur: imaturitate culturală, iresponsabilitate profesională și o incapacitate suspectă
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
compozitorului cu același nume considerat de O. L. Cosma cel mai proeminent compozitor transilvănean din epoca a trăit la Sibiu, Tâlmaci, Sighișoara și a scris pentru uzul bisericii sale traseul obișnuit al cantorului de provincie. Două arii sacre demonstrează asimilarea aprofundată a rețetelor verificate, însă fără personalitate pregnanta. Mult mai interesantă se anunță Simfonia a VI-a de Andreas Schencker; el a activat la Viena și Paris că instrumentist în cele mai renumite ansambluri ale timpului, sub conducerea lui Rameau și
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Fecioară Maria. Tot raportarea la tradiție, cu mai mare atenție pentru densitatea substanței muzicale armonice, caracterizează cantata Adinei Sibianu (anul III, Universitatea Națională de Muzică din București UNMB, premiul al II-lea), Metanoia (după versete din Psalmi). Diana Danciu (studii aprofundate, UNMB, premiul al II-lea) preferă timbralitatea, explorarea culorii, într-o muzică scrisă cu mijloace minimale, semnificând ritualul în Descântecul apelor. Eficiență, umor, claritate a construcției muzicale deloc simple, relația complice poate postmodernă cu citatul muzical au asigurat un succes
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
este mai elevat pe scara artei sale. ( Imaginați-vă spre ex. scara valorică a lui Brâncuși) Conform unei scări medii, nu prea bogată în trepte, lucrul doctorului Dumitresco nu se poate încadra pe nici o treaptă. O operă, presupune un studiu aprofundat, o intrare în tainele infinite ale materiei prin învățarea de a se exprima, prin posedarea științei desenului, prin știința mânuirii culorilor, prin știința organizării suprafeței pânzei, prin știința transmiterii mesajului. Lucrările doctorului nu lasă nici cea mai mică bănuială că
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
parafrazare a originalului? Pentru că în această situație, avînd originalul, mi-e greu să mi-i imaginez pe cei tentați să încerce și rezistența estetică a copiei. În ultimă instanță, pentru rescrierea capodoperelor literaturii universale un autor român trebuie să dețină aprofundate cunoștințe de stilistică și naratologie ( este cazul lui Mihai Zamfir). Altminteri riscul căderii în penibil devine unul greu de trecut cu vederea. În accepțiunea lui Mihai Zamfir ( dedusă din lectura propriului său roman), capodopera devine un soi de subspecie a
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
de „anxietate socială” ●naturala regurgitare la bebeluși devine „reflux esofagian patologic” ● omeneasca senescență se transformă în „insufi ciență circulatorie cerebrală” ● până și stresul de la loterie este legat de „traumatismul biletului necâștigător” În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată și aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, și publicată în prestigioasa revistă Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiți de firmele care
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
creația sa poetică din primele patru volume, adică cele apărute în intervalul 1968-1972, lansând pentru noi întrebarea dacă din 1973 începe o altă etapă în evoluția lui Mircea Ivănescu. Există indicii ale unor diferențe, care ar merita o analiză mai aprofundată. Fac o singură observație biografică, deci superficială: până în 1972 poezia lui Mircea Ivănescu se hrănește din boema bucureșteană, apoi personajele și atmosfera se schimbă într-un mod perceptibil. Poate că, la rigoare, o discretă graniță internă între două modalități poetice
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
Eu cred în rolul intelectualilor critici, vigilența este resortul altor "sectoare". Ceea ce este absolut necesar ține de domeniul seriozității și competenței politice, ca să nu mai vorbesc de minimele exigențe ale deontologiei profesionale. Există prea multă improvizație și prea puțină analiză aprofundată a mizelor jocurilor politice. Din acest motiv, întîlnim adeseori un fenomen pe care-l putem numi, nu fără motiv, lipsă de responsabilitate. Are Ion Iliescu o parte de vină în această situație? Răspunsul se află în întrebare: evident că da
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
materiei, și raporturile dintre evoluția gândirii muzicale față de informația crudă s-a schimbat fundamental în a doua jumătate a secolului XX: gustul epocii pentru cunoașterea precisă, voința de a înțelege opera și omul cu obiectivitate și întemeiat pe o abordare aprofundată au discreditat literatura adesea aproximativă practicată până atunci în favoarea unor minuțioase cercetări bio-bibliografice. Deschiderea spre lume de după 1990 ne-a arătat că pe alte meleaguri tipul acesta de "dosar al problemei" este practicat curent, și apreciat cum se cuvine. Un
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
de studiu și cercetare, editorii par a spune: "merge și așa", promovând principiul minimului efort. Numai onorariul le-a însoțit "productul", nu și competența sau onoarea. Ediția Gheran rămâne pe mai departe una de referință, fără de care, pentru un studiu aprofundat al operei lui Rebreanu, ediția din 2001 se dovedește inutilă.
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]