131 matches
-
să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de Angus Campbell, Philip E. Converse et alii (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960; Philip E. Converse, The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress, Glencoe, 1964. 10 V. Bernard Crick & Alex Porter, Political Education and Political Literacy, Longman, Londra, 1978; Crick Report: Education for Citizenship and the teaching of democracy în schools. Final Report on the Advisory Group on
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986. CÎRSTEA, Marusia (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013. CONVERSE, Philip E., The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress, Glencoe, 1964. COSTACHE EPUREANU, Manolache, Chestiunea locuitorilor privită din punctul de vedere al Regulamentului Organic și al Convenției, Tipografia Albinei, Iași, 1860. CRICK REPORT: Education for Citizenship and the teaching of democracy în schools. Final
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
destinul națiunii, despre icoane ori despre înființarea unei mitropolii romano-catolice la București. Însă nucleul care generează toate reacțiile gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru conservarea limbii în trecut -, naționalismul derapant, conservatorismul apter. Cărțile bisericești îi atrag atenția pentru "însemnătatea limbii", ortodoxia este văzută ca o axă identitară profundă a națiunii, iar catolicismul, cât timp rămâne inofensiv și marginal, este primit cu toleranță, ca o gazdă bună (este subliniat în acest mod faptul
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
groapa. Vinovat sînt, Doamne, de lumina zgurii care taie-n carne buzele pădurii nelăsînd să crească decît scaiul peste putregaiul vorbelor aceste. Vinovat de toate, Doamne,-s, pe-nserat cînd de mine însumi m-am cutremurat oglindit în tîmpla unui zeu apter: nici măcar iertare, Doamne, nu-ți mai cer. Terapie Duh al seninătății, vino peste mine, spune-mi cele cîteva cuvinte pe care numai tu le cunoști și scapă-mă de-o înfrîngere. Marele Idiot stă la pîndă, își ascute dinții de
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
cei ce-or veni s-or întreba de-am fost nici Dumnezeu n-avem și nici pricină la stele rumegăm ca la potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla prin ceruri - azi - de jurnă ne-ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din păduri faceți dans - descântături și
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
armonic. Moldovenismul extrem de agresiv de mai târziu al lui Ionel Teodoreanu se nutrește din reacția defensivă a unei sensibilități incapabile să accepte trecerea vârstei de aur. Mecanismul compensator al memoriei se colorează resentimentar, Bucureștiul reunind atributele acelei modernități mediocre și aptere împotriva căreia moldovenismul se legitimează polemic. Mai mult decât un tip social, personajele Medelenilor sunt modelate de un cod comportamental a cărui logică interioară apare dificil de înțeles o dată cu trecerea timpului. Oblomovismul se aliază cu melancolia amoroasă și cu delicatețea
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui autodidact ce versifică acum cu frica lui Dumnezeu dar și cu elanul redundant, inerțial al poetului inevitabil. Intrând în deja răsuflatul cadru de imitatio Christi, autorul declamă incontinent, căzând în plasa verbului apter a simți. O inflație de cuvinte din repertoriul religios (cruce, Sf. Duh, Creatorul ș.a.m.d.) și poze neprelucrate, n-au cum să ne convingă despre tentativa de aventură blagiană (panteistă) a celui cuprins subit de "genunea-nseninării", chinuit într-o
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
Desigur, nuanțat din varii motive, trebuie considerată și explicația tardivă, fără s-o fi cerut cineva, dată de Negoițescu în prefața "romanului epistolar", numită a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de a nu fi "blagieni"..." sau provinciali apteri. Însă, atât de sigur de sine în singurătatea gândirii, Blaga voia să fie anturat, dar nu și ascultat, fiind cu totul străin de vocația unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul scrisorii
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
și am ilustrat, cu câteva detalii, mai ales acele articole, dintre cele publicate de cerchiști în "Saeculum", care răspund - și cum răspund - la profilul revistei lui Blaga, demonstrând că alta era vocația lor. Dar spaima mărturisită de a nu "rămâne apteri" i-a făcut pe inițiatori să accepte, temporar, un atașament interesat, ca recurs la cea mai bună soluție de afirmare, fără să li se ceară tributul dat. L-au dat din obligație morală. Că Blaga nu i-a constrâns să
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
să murim". Și iată una din înfricoșătoarele viziuni fantastice: Se va vedea în văzduh la o înălțime extremă, șerpi uriași luptându-se cu păsările". Deci târâtoarele se vor înălța și vor ucide ceea ce are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De asemenea, "Oamenilor le va plăcea să-si vadă propriile înfăptuiri uzate și distruse".: frapantă premuniție a antispiritualității și anticulturii actuale. Neliniște intensă bântuie și răscolește zecile de personaje figurând pe Poarta Infernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu respinge nimic. Primește și servește, după puteri și trebuinți, pe toată lumea. Diferența dintre el, beizadeaua unui imperiu est-vest, și bunicul de azi al zbînțuitului care era, e-aceea dintre un fluture pestriț (fie și de lampă...), și-o muscă apteră.
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
o alegorie a morții și a învierii individului, dar sem-ni-ficația pe care o conferă Valeriu Anania acestei alegorii pare, la rându-i, incertă, contradictorie, ambiguă" (p. 153). O altă discuție o conduce în jurul volumului de nuvele și povestiri Amintirile peregrinului apter (1990) pentru ca, apoi, îndreptându-se spre registrul dramatic, să vorbească despre Greul pământului - "o pentalogie a mitului românesc". Din pentalogie face parte poate cel mai cunoscut titlu al autorului, Miorița (1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
de compasiune, chinuiți de ambiguitatea locului lor dintre cer și pământ. Ei sunt, de fapt, dureroase întruchipări ale poeziei, sfâșiați ca și ea între dorința de a-și deschide aripile și remușcarea de a se îndepărta, astfel, de semenii lor apteri.
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
față de propria metodă, dar mai ales poate fi testată longevitatea unei traduceri. Faust-ul lui Nerval rămâne neegalat în franceză, maqamat-ele traduse de Rückert n-au mai fost abordate niciodată de altcineva în limba germană, căci la ce bun o variantă apteră, chiar dacă ținând, să spunem, de altă generație? Greu de crezut că își va mai încerca puterile cineva, multe decenii de acum înainte, cu performanțele lui Petru Creția - și nu mă refer doar la traducerile din latina medievală, ci și la
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
a precarității universale, are nevoie de un mediu de candoare și de onestitate absolută, ca să își întemeieze prezența. E drept că nu știm cum se face poezie bună, dar identificăm repede moleșeala care sufocă emoția, raționamentul care o minimalizează, gândul apter care strânge de gât uimirea, impostura care vrea să violeze inefabilul. Multă vreme s-a vorbit de o alchimie a sincerității. Dar ce facem cu sentimentele mediocre, cu lenea și insensibilitatea individului care nu vrea să-și sacrifice bietele certitudini
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
în istoria filosofiei că a devenit un clișeu obligatoriu ca, atunci cînd vorbim de Eckhart, să-i adăugăm virtutea mistică. Magistrul e mistic, așa cum pasărea are aripi, și a uita să precizezi acest detaliu înseamnă să accepți că există păsări aptere. Din păcate, nici un rînd din antologia întocmită de Daniel Farcaș nu îndreptățește acest epitet. e apter sub unghi mistic, și cauza stă în accepția termenului ca atare. În genere mistic e cel care vrea unirea cu Dumnezeu de-a dreptul
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
-i adăugăm virtutea mistică. Magistrul e mistic, așa cum pasărea are aripi, și a uita să precizezi acest detaliu înseamnă să accepți că există păsări aptere. Din păcate, nici un rînd din antologia întocmită de Daniel Farcaș nu îndreptățește acest epitet. e apter sub unghi mistic, și cauza stă în accepția termenului ca atare. În genere mistic e cel care vrea unirea cu Dumnezeu de-a dreptul, fără intermediari, numai că orice teorie este în sine un mare, laborios și încîlcit intermediar. Un
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
zeii asfixiați în care cred" (Funia de maci). Proprietarul de poduri terorizat de tăvălugul civilizației nivelatoare și reconfortat cu democrația naturii se va exila, memorabil, pe o boabă de piper apărută, nu se știe de unde, într-un secol cefal și apter. Un strop de libertate, o fugă pe valuri de lângă "cei ce pun sticla betonul și fierul/ în spațiul din care-a fugit Dumnezeu".
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
mai abstractizat, un peisaj minim conține o dramă complexă: e peisajul cu un iaz în care intră niște ,cirezi agreste". Iar năvala dobitoacelor declanșează cel mai rafinat ,joc secund", jocul vibrațiilor dintre zenit și nadir, dintre orizontul ideal și cel apter. În felul său, și Ion Barbu expune o disperare, e drept, mult mai calmă, chiar imperceptibilă pentru ochiul neexersat. E disperarea poetului care constată că ,pierde" cântecul și palpitul vieții atunci când trebuie, sau când vrea să ,însumeze" înțelesurile experienței empirice
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă mumie. Domnește pe calul de șah, La Moscova verde de-o mie De turle, ars idol opac. Dogoarea, podoabă: răsfețe Un secol cefal și apter. - Știu drumul Slăbitelor Fețe Știu plânsul apos din eter. UVEDENRODE For its tones bu turns were glad Sweatly, solemn, wildly sad. Longfellow (The slave singing at midnight)1 PĂUNUL Se ploconea răsăritean și moale, Mălai din mâna ta să ciugulească
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
1972); File de acatist (Detroit, 1976; București, 1981); Istorii agrippine (București, 1976); Străinii din Kipukua (București, 1979); Greul pământului, 2 volume (București, 1982); Rotonda plopilor aprinși (București, 1983); Anamneze (București, 1984); Cerurile Oltului, Eseuri teologice (Rm. Vâlcea, 1990); Amintirile peregrinului Apter. Nuvele și povestiri (București, 1991); Imn Eminescului (București, 1992); Acțiunea catolicismului în România interbelică (București, 1992); Poezie reIigioasă românească modernă (1992); Noul Testament (București,1993), Biblia (București, 2001); Memorii (2008) și multe altele. Glas peste vreme Răposatul Mitropolit Bartolomeu Anania scria
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
Norii alungă-i, stai în azururi, plânsul să-ți fie un zâmbet cald, trăiește clipa ca pe-un de-a pururi, și fă din lacrimi câte-un smarald. Mersul tău șchioapăt pune-l să zboare, croiește-ți aripi de ești apter. Luna tristeții prefă-o-n soare, fă nemurire din efemer. Lasă-ndoiala, speră și crede, pune în locul spinilor flori. Nu sta-n derute, la drum purcede și a ta noapte umple-o cu zori. 21 februarie 2017 Anatol Covali Referință
GEANĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361064_a_362393]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului Din noaptea fără niciun spasm, Să ne întoarcem într-un basm. Din călimări cu vin și must, Să bem otrăvuri fără gust. În dimineți crepusculare, Un gol se iscă și ne doare în trupuri cosmice, aptere, Stropite-acerb cu somnifere. Din silnice-ntâlniri postume, Mai dă-mi să gust poeme-antume. Din pomul sacru, interzis, Să mai gustăm ce ne-am promis. Suntem de mult un fapt divers în prea îngustul univers. Trăim, iubim sublingual, Ca- n noaptea
RESTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365424_a_366753]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu vreau să pier Nu vreau să pier. De ce să mă destram cât nu mă simt apter și visuri am ? Mai port comori ce-n inimă le car și-n suflet zburdă zori ce magici par. Merg prin destin cum n-am mai mers,destins, sub cerul meu senin ce n-a mai nins. Vreau să colind
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369562_a_370891]
-
pier, ci ca o splendidă rachetă și port ca pe un giuvaer a nemuririi verighetă. Sunt vânător, nu braconier, gândind cioplesc, nu scriu cu cretă. Sunt arșiță, nu aspru ger, mândru condor și nu egretă. Nu mă târăsc. Nu sunt apter și posed magica baghetă care preface în prier iarna ce-n mine se repetă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]