872 matches
-
aproape 30 de ani! El face această negare publică pentru a-și salva pielea fiindcă în anul 58 a fost găbuit de rabinii doritori să-i ceară socoteală pentru hulă asupra mozaismului și să-l trimită la moarte pentru asemenea apucături mișele. Parcă vrînd să ne dea o luminiță din borta întunericului despre aceste învățături de început ne scrie A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, unde la 4,3 ridică puțin vălul îndobitocirii: ,, Și dacă evanghelia noastră este acoperită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un candelabru cu șapte brațe înconjurat de cele patru Anotimpuri iar istorici au stabilit legături cu cultul lui Sabasios, cu Pomul Vieții și cu menora iudeilor, preluată după acest simbol și deci furată întunecaților, cum vă este felul, năravul și apucătura vicleană. Mitra cerescul nu încetează să vegheze la buna rînduială a credincioșilor săi. Pentru pămînteni, viața este o continuă încercare unde trebuie să aleagă între bine și rău, dar curățenia sufletească îi ajută pe cei vrednici să iasă din acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de mato Dapisiu, tatăl lui Ili și care ne povestește cum zavistea și năravul prost și-au făcut loc la sciții din estul Geției precum și la tracii din Tracia. În aceste două țări niște preoți cam zurlii și cu unele apucături stricăcioase, după aflarea morții lui Ili din primăvara anului 30 întîmplată la Ierusalim, au considerat că pot interpreta învățăturile din Legea Adevărului și Dreptății, primită de Eno iar Frăția Celui Ales din Sarmisetuza a zăpsit tărășenie. Pe dată a trimis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la drum; nu sunt liber-cugetător; sunt un diletant în istorie; un grec păcătos ca mine; sunt ambițios, n-am ce face!" Pe marginea altei succinte autocaracterizări ("Fost sufler, fost autor și director de teatru, a contractat din copilărie multe din apucăturile actorilor: e tipul cabotinului literar."), Al. Călinescu sugerează cu finețe perspectiva de spargere a codului: Fraza numește, sub un înveliș ironic, o calitate fundamentală a lui Caragiale: capacitatea mimetică, permanenta disponibilitate, arta de a utiliza diferite stiluri și registre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Numai între prieteni, în intimitate, reapărea demonul părintesc al elocinței și al paradoxului. Ca și la bătrînul Ion, ca și la fratele său Luca, la temelia minții lui Matei stăpînea o memorie uluitoare și dezordonată de autodidact fără alegere, cu apucături enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și inutilului. Inconformismul lui nu era numai teoretic ca la tatăl său, ci integral. Matei n-a fost numai un revoltat, ci și un învins; inactual, se refugiase în studii himerice, în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și pernicios, care merita pe rînd dispreț și ură. Nici unii, nici alții n-aveau perfectă dreptate, și unii și alții o aveau în parte. Era un om de mare temperament: actele lui erau produsele unui amestec de fanatism și de apucătură, de convingere și de manie, de credință și de încăpățînare. Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui [...]. Își lasă plete lungi, face fel-de-fel de giumbușuri
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Locurile îndepărtate schimba personajele, eliberând Parizienele de codul lor monden. Burgheze "comme îl faut", mama și fiică din Une pârtie de campagne de Maupassant, rezervate la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai comun: "Juliette (...) l'air de la mer lui-même n'avait pu entamer la sérénité de son indifférence. Elle semblait revenir d'une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tinere, căsătorii potrivite și durabile, există tendința, deja legiferată pe alocuri, de a înlocui contractul de căsătorie cu reuniunea consensuală, care mai degrabă încurajează concubinajul decât să stimuleze asocierea durabilă prin căsătorie. Dacă adăugăm aici și legiferarea căsătoriilor între homosexuali “apucături infame” după cum le denumea Paulescu, avem o paletă suficient de elocventă pentru a realiza calea degradării către care societatea contemporană se îndreaptă. În fața acestei ofensive greu de stăpânit, doar educația în familie și școală, credința, tradiția și promovarea valorilor morale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
76 Filomena nu adoptă doar un ton elogiator, când este nevoie poate deveni și un fin critic al corupției clerului, ironia ei fiind destul de puternică, pe călugări considerându-i: „tare mărginiți” și afirmând că „au tot soiul de năravuri și apucături ciudate [...] se cred mai pricepuți și mai cu moț ca ceilalți oameni, când ei de fapt sunt mai prejos, mult mai prejos ca noi.”195 Unui astfel de exemplar uman, nu putea să-i dea o lecție dură decât o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam bătrâior de ani, dar tare tânăr la simțire, cutezător, semeț și foarte plin de sine, cu un fel de a fi dezgustător și cu apucături grețoase, într-un cuvânt așa scârbos și urâcios de felul lui, că nimeni nu-l putea înghiți”550), bărbatul crezând că orice femeie este supusă căderii: „dacă femeile ar fi de argint, n-ar face nici doi bani, fiindcă nici una
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ne imaginăm viitorul României Europene. Autoarea 1. Aprecieri asupra dramaturgiei lui Ion Luca Caragiale 1.1. Caragiale și contextul socio-politic la jumătatea secolului al XIX-lea Fost sufler, fost actor și director de teatru, a contactat din copilărie multe din apucăturile actorilor: e tipul cabotinului literar. Autor a multor opere de mare valoare - pe care are să le scrie... Dar nu! - nu va mai lucra nimic serios întro țară de mofturi, unde nu se încurajează arta și literatura adevărată. De aceea și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Unul dintre prietenii președintelui suspendat este în continuare Silvio Berlusconi, fost prim-ministru al Italiei și manager al echipei de fotbal din Milano, unde a investit mulți bani. Ca și Traian Băsescu, a fost un prim-ministru jucător cu aceleași apucături începând cu escapadele amoroase, cu femei foarte tinere, și până la chefuri de adâncime, stropite din plin cu șampanie și coniac franțuzesc. Singura diferență ar fi aceea că Silvio Berlusconi a primit un pumn în gură de la un alienat mintal, Traian
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
sume plătite de cetățeni pentru a subveni la sarcinile publice, deci impozite. Prin urmare aserțiunea "Românului" că "partita" n-a impus dări noi e falsă, căci ajunge un singur exemplu în contrariu spre a o răsturna" (Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice..., "Timpul", 29 martie 1880). Nici de împrumuturi, nici de impozite și varii taxe n-avem scăpare nici în zilele noastre, chiar mijlocite de FMI sau Banca Mondială, ele tot din buzunarul bietului contribuabil se plătesc. Tot aici, în marginea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cîteva afirmații în proximitatea aforismelor, bune totdeauna pentru conduita unor politicieni responsabili: În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul [chestiunea izraelită], altă dată libertatea popoarelor [chestiunea orientală], o a treia oară răspîndirea civilizației, pentru care fiecare popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspîndească și botinele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Îl preocupă toleranța și raporturile ei cu autoritatea: "Toleranța este condiția pentru ca să devie reală și simțită libertatea, bunul neprețuit la care visează atît de aprins oamenii. Nimeni astăzi, cît ține lumea civilizată, nu visează toleranța fără înconjur. Dar actualitatea, cu apucăturile ei dictatoriale, face cu deosebire ingrată situația apostolilor pasionați și naivi al acestui fermecător ideal". Puterea tinde să diminueze pe cît posibil toleranța, ea fiind doar o idee regulativă, cu ajutorul căreia criticăm formele istorice ale puterii, și nu, din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care viața consacrată și viața religioasă au nevoie de o întoarcere la structurile esențiale ale credinței, credință întemeiată și experimentată cristologic. Iată de ce trebuie să ne eliberăm de acea structură «religioasă» prin care, chiar și în sens pozitiv, supraviețuiește o apucătură păgână ce, în toate timpurile și în toate locurile, a zămislit nu doar figura sacerdotului - ca mijlocitor între divinități și oameni - ci și pe aceea de pius. Aceasta din urmă, adeseori, răspunde nevoii de a salvgarda un spațiu uman separat
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
l al erei noastre spre locuri mai însorite și înțolite, ajungînd pe Volga pînă la Marea Caspică unde au stat peste trei sute de ani apoi s-au bulucit pe unde au auzit că este ceva de prădat, ducîndu-i năravurile și apucăturile pînă în nordul Africii. Pe lîngă numele de goți adică din provincia Gotia, ilustrul suedez mai amintește și alte nu-me referitoare la acești prădători nordici cum ar fi: getae, gothones, gothin, getar, gettar, gautar, gotar, gatur, gaute, gautur, gautland. El
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
gol dar și mulți înciudați. Bezine - mato (44 - 30? î.e.n), cel care l-a urmat pe Bisto, a avut de înfruntat o situație foarte grea(tăblița 45). Scăpați de strînsoarea falnicului get, mulți nobili s-au stricat în apucături mișele ajungînd să necinstească sfînta cetate a Sarmisetuzei. A încercat să facă pace cu murdara Roma dar solia trimisă a fost găbjită de acești nemernici și pusă la popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia faptelor din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încât nu merită cineva să le releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate câte obvin în ele. Un cod al șiretlicului gazetăresc, al apucăturilor sofistice a acestei bresle de negustori de vorbe, scris popular pentru înțelegerea fiecărui om ar merita într-adevăr acel nume pe care călugării-l dădeau în evul mediu logicii lui Aristotel: medicamentum mentis"305. Tonul vehement vizează în primul rând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scrisului său vizând o etică superioară, mostră a unei conștiințe gazetărești accentuate. În replicile pe care le dă colegilor de breaslă de la celelalte publicații ale vremii, Românul, Pressa, România liberă, jurnalistul pledează pentru dialogul polemic onest: "Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice e înjurătura. Când argumentele adversarului sunt prea tari încât nu poți întâmpina nimic la ele, lași obiectul în discuție cu totul de o parte și, atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, îl numești când trădător
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminescian este întreținută și de asocieri sintagmatice surprinzătoare, pe care le întâlnim la tot pasul în publicistica eminesciană. Jurnalistul valorifică virtuțile și potențialul semnificativ al alăturării unor cuvinte din registre stilistice distincte și din clase semantice antinomice: proletari ai condeiului, apucături administrative, grămădire la porțile privilegiilor, sfântul privilegiu, cavalerii cotului și ai calupului, roiul de albine vorbitoare, religii cosmopolite, pita lui Vodă, fizionomie fatală ș.a. Ironia devine în publicistica eminesciană una dintre armele retorice redutabile împotriva oportunismului politic și a tarelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pledează pentru măsură, în adoptarea "formelor străine", și pentru adaptarea acestora la profilul spiritual și la nevoile neamului românesc: Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu tendințe cosmopolite. După capul lor tot ce a fost în țară a fost rău; numai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu tendințe cosmopolite. După capul lor tot ce a fost în țară a fost rău; numai ce au făcut ei este bine"415. Graba cu care clasa politică românească preia modelele Apusului suscită reacția jurnalistului care atrage atenția că
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fără fățărnicie; bun fără slăbiciune; c-un cuvânt ni se pare că atât calitățile cât și defectele românului sunt întregi, neînchircite; el se arată cum este. N-are o cocoașă intelectuală sau fizică ce caută a o ascunde, nu are apucăturile omului slab; [î]i lipsește acel iz de slăbiciune care precumpănește în fenomenele vieței noastre publice sub forma linsă a bizantinismului și a espedientelor. Toate figurile acele fățarnice și rele, viclene fără inteligență, toate acele câte ascund o duplicitate în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]