872 matches
-
din paginile Flăcării dar și prin opera sa de debut, Euridice, culegere de «proze» (Ă) mărturii ale unui robust talent (Ă) dar prea mult atras de broderia lirică a cuvintelor care-l ducea la manierism, la formă goală. Nimic din apucăturile Începuturilor sale nu a rămas În nuvela de proporții Dușmănie În care Înfățișează concret antagonismul de clasă din mediul rural. E vorba de crima unui chiabur Înnebunit de ură, Eftimie care-l Înjunghie pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult pe acele tovarășe ca Ana Roșculeț. Dar așa, ce exemplu ne dă cartea? După ce Ana Roșculeț Începe să-și Îndrepte greșelile, ea «se plictisește», În concediu Își cumpără pantofi de lux, deși fetița ei avea nevoie de atâtea. Multe apucături de femeie burgheză, multe crize de «nervi», de «fierbințeală» pe care le are mereu Ana Roșculeț, nu se găsesc nici măcar la muncitoarele noastre mai puțin ridicate. Avem noi muncitoare nelămurite, care s-au ridicat În muncă, dar mai altfel, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ambarcațiunea lui - spre marea de aur, Starbuck murmură: Ă Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum nu i-a fost dat nicicînd vreunui mire să vadă în ochii tinerei sale mirese! Nu-mi vorbi despre rechinii tăi colțoși și despre apucăturile tale hoțești și canibalice. Credința să alunge faptele! Imaginația să pună pe fugă memoria! Eu privesc în adîncuri și cred. Iar Stubb, ca un pește cu solzii scânteietori, sărind în aceeași lumină aurie, își spunea: Ă Eu sînt Stubb iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne numi romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii din scriitorii din Valahia." 2 Și continuă stăruind asupra acestei manii sau patimi, pe care o ridiculizează. De asemenea și A. Russo 3: "Reacția în contra apucăturii literaturii de astăzi trebuie să vie, de acum încă, lauda Moldovei e de a nu prea fi dat în asemenea rătăciri", lucruri scrise cel puțin în 1855, când apărea România literară, când adică și-a scris Cugetările. Curentul francez, de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
apoi, în parte, superficialitatea criticii sale sociale chiar acolo unde este justă. Și tot de aici și unele neajunsuri, din punct de vedere artistic, ale operei sale dramatice în care, cum declară singur (prefața Teatrului său), a căutat să biciuiască apucăturile rele, adică să critice manifestările vieții sociale, morale și intelectuale ale vremii, căci literatura română de la începutul veacului al XIX-lea a fost tezistă, a fost transformată, conștient, în armă de propagandă. Și, s-o spunem în treacăt, bine au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care el a ridiculizat tendințele sociale, a ridiculizat totodată și pe stricătorii de limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată, felul vorbirii, admiterea unui jargon artificial ori împestrițarea cu străinisme sunt strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
plenară, oratorii se întrec în a denunța "carierismul", "oportunismul" sau "împăciuitorismul" Anei Pauker și a acoliților ei, Vasile Luca și Teohari Georgescu. Pauker ar fi fost vinovată și pentru denigrarea poporului român, considerându-l "un popor hoț, un popor cu apucături foarte urâte" (Neagoe- Pleșa, Pleșa: 2006, 338). Acuza este insolită pentru un partid comunist, având un ton naționalist care probează că, pe măsură ce PMR adopta o postură tot mai autonomă în plan extern, în plan intern recurgea la tușe naționaliste pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
enumerate, rămânând la punctul meu de vedere. Sunt de acord să colaborăm în toate domeniile, dar în condiții de egalitate. Sunt și voi fi împotriva condițiilor de inegalitate sau de lipsă de reciprocitate între organele noastre. Să se termine cu apucăturile de „ciupeală” pe viitor. Dv. cunoașteți agentura noastră, noi nu o cunoaștem pe a dv. și nici nu dorim aceasta. Referindu-se la cele spuse de mine, în continuarea discuției a arătat: - Vedeți, tovarășe Drăghici, de atâta timp i-am spus
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
greutățile oamenilor, să nu îi lăsăm să cadă pradă șantajului sau altor situații de genul acesta. Noi am discutat și am hotărât chiar și pentru rezerviști să manifestăm mai multă grijă, să fim mai receptivi. Să punem capăt și acestor apucături foarte urâte, că se duc pe la ministere cu intervenții. Nu au dreptul, în afară de problemele de muncă, să discute alte probleme. Am avut un caz. Băiatul unui ofițer a făcut un accident, a stricat mașina, iar tată-său s-a dus
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului valdaic. Știm că plăcerea scormonirii propriilor mizerii vine din acest apropiat trecut al tragediei noastre. Dar, ce dracu', ocupantul nu mai există (deocamdată). De ce nu revenim, Dumnezeule, la România cea profund frumoasă? 31 decembrie Dacă ar fi să mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
generație crudă, care vine din urmă, se află, în prezent, sub semnul primitivismului și al agresivității. Sărbătorile de iarnă n-au fost decît unul din prilejurile de manifestare. Învierea va fi, și ea, alt prilej. - adolescenți, dar și copii, cu apucături de japițe decerebrate și cinice bîntuie de cîteva săptămîni trotuarele și cu poftă împrumutată probabil și de la sîngeroșii killeri t.v., dar mai ales din propriul instinct primar, detonează pe furiș cel mai adesea în preajma vîrstnicilor cu vădita intenție de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Am fost, pentru prima dată, invitat la masa lui și stimat pururea. Doi. (reluat, reluat...) În același restaurant la aceeași masă, Mărgărit și... societatea. Printre comeseni, un notoriu al plasticii ieșene de-atunci, cu școală veche de belle-arte, dar cu apucături noi, extrem de fotogenice în ochii activiștilor, peisagii cu blocuri heirupiste, despre care parșivul Frunzetti spusese cîndva că sînt, în pictura comeseanului, calupuri, sau cantalupuri, sau cam așa ceva. Acidul mărgăritar își găsise, și de data asta, întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fața spre un Răsărit înspăimîntător, care acum, pentru aceste zeci de mii de manifestanți anti-Haider, pare să nu existe. Să fie, oare, mai periculos spasmul neofascist de la Viena decît năucitoarea reapariție, în societatea românească, a celulelor unui partid cu nostalgice apucături ilegaliste? 8 martie O viață a umblat numai în șemizetă. Nu de calicie. Pentru că era medic și avea o clientelă teribilă. Deși părea mai tot timpul plecat după fluturi, profesional mulțumea pe toată lumea. Nu numai pe-un timp ca ăsta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prințesă pe traseul ei strălucitor. Ce s-o fi petrecut cu nația asta, de i s-a alterat în atare hal fibra ce a dat-o și pe prințesă, și pe țărancă? Se bate calpă monedă pe scuza că, mde, apucăturile noastre ancestrale, cu osebire cele balcanic-fanariote, au complicat, și ele, comportamentul actual al românului, de nu mai sîntem în stare a-l prinde într-o formulă clar definitorie. Dar oare "tarele" astea nu existau și în timpul Marthei Bibescu și al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva zeci de mii de dolari, spre a usca lacrimile generalizate, tot acest carnaval grotesc de resentimente și apucături mahalagești spune foarte mult despre cît s-a anemiat, în ultima jumătate de secol, fibra comună. Penibila scenă televizată, în care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga măsură a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sexul slab/ dar și inteligențele subțirilor bărbați ai culturii, din anturajul monarhului. Perioadele năucitoare ale lui Iorga, ținute, și ele, în registrul de sus, erau salvate de graseierea sugerînd șederea întîrziată a savantului între epiglotele cărților. Călinescu, di...avolul, cu apucături teatrale în chiar anturajele-i cărturărești, își putea permite histrionicele volute ale vocii fără teama cabotinajului total. Mai ascultăm obicei vetust interbelic și radio. (Poate și pentru a ne ține, din cînd în cînd, departe de pestrița presă, nocivă oricum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
determinat și noțiunea de "voință" în realitate decât o strictă fatalitate. De unde rezultă că liber-arbitrismul este lipsit de orice temei științific"109. Ca urmare, noțiunea de responsabilitate penală este, pentru P. Zosin, de neadmis: "individul fiind strict condiționat în toate apucăturile sale, el nu poate fi câtuși de puțin răspunzător de actele sale"110. Pentru Zosin, crimele efectuate de un individ sănătos mintal exprimă o rezultantă a acestor condiționări sociale, individul în sine nefiind decât instrumentul întâmplător (așa cum oricare altul ar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
consideră societățile din Est drept niște etnii cu moravuri inacceptabile. Dar, pe de altă parte își pun și problema integrării acestor supraviețuitori ai tiraniei totalitare în marea familie europeană, cu condiția ca în prea-labil aceștia să se debaraseze de unele apucături tribale detestabile. Faptul atrage după sine o ierarhizare arbitrară legată, nu atît de comportamentul lor efectiv, cît de unele categorii prestabilite încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Pe scurt, popoarele din Balcani această veche "dinastie a Europei" continuă să
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
burghezul și proletariatul devin caractere tipice, definite în împrejurările tipice ale vieții. (...) Toți acești Mrs. Smith, Othley, Jackston, Sanderson etc, proprietari de filaturi din Manchester, fabricanți de oțel laminat și de oțel pentru forje, toți acești domni ale căror gânduri, apucături, Marx le observă și le notează, închipuie un unic portret al burghezului zugrăvit de penelul unui maestru al realismului. Își pot descoperi rude bune aici personajele lui Balzac și Dickens, (...) filistinii de care și-a bătut joc Heine. Ca în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
câștig făcut cu bine". Ana era „tânără și frumoasă”, „fragedă și subțirică”, „sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau fericiți. Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc. Intriga Începe odată cu sosirea lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc, socotit un real pericol. Ghiță aflase că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]