92 matches
-
și-a pus un dinte de fier, - câinescul de sus, ține tot timpul colțul gurii ridicat, ca să-i vadă lumea dintele ... Ba că ăla ... , ba că aia ... ” Lenica râde cu lacrimi, bătându-se cu amândouă mâinile peste picioare, de parcă e apucată. Râde mărunțel și cu poftă, arătându-și dinții frumoși, ca niște mărgele albe, sclipitoare. Ochii căprui îi strălucesc pe fața rotundă, îmbujorată. Ce frumoasă e! Și-a desfăcut și ea barișul de sub barbă și s-a legat la ceafă, încoconindu-se
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
urle turbat: -Ce Marcel, nici un Marcel?! Nu-s Marcel! Marcel a murit în rezerva mea! Eu sunt Senatorul... nu mai apucă să-și decline identitatea, că fu redus la tăcere de zdrahoana de asistentă din ziua precedentă: -Fac tură dublă, apucatule, n-am nevoie de scandal! îl apostrofă înfigându-i în braț o seringă c-un calmant ce-l purtă pe Senator într-o nouă stare de leșin, pentru a doua oară în ziua cu pricina. * Ce s-a mai întâmplat
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
Între timp, aceeași balerină drăgălașă, împreună cu alte două balerine se apucară să tranșeze carcasele. Lui Dinu i se păru atunci că pe una din balerinele nou-venite o cunoștea. Pe cea mică și blondă și strigă de mai multe ori, ca apucat: ”Micablondăpeltică !” Nu primi niciun răspuns. Fetele lucrau de zor, captivate parcă de itemii unui ritual. Erau extrem de atente la gesturi, iar acestea erau însoțite de texte cântate. Apoi Sinu se răzgândi și vru să coboare de pe scară, ca să intre pe
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
mlădițe și roade", primite de laDUMNEZEU Însă via, dar și viața, i le-a luat Ahab cel Rău... Împărat bun peste Iuda, fiul lui Asa, IEHOȘAFAT Se tâlcuiește din ebraică : " DOMNU' IAHVE-a judecat ! AHAZIA : "IAHVE posedă", sau "de mână apucat" Fiu și urmaș al lui Ahab, aceeași cale a urmat... ELIȘA sau ELISEI : "DUMNEZEU este Salvarea !" Fost Ucenic al lui Ilie, i-a continuat Lucrarea ! IORAM, fiul lui Ahab, a domnit în locul său Ne-plăcut fiind la Ceruri...dar n-
DE LE ILIE LE IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1485337121.html [Corola-blog/BlogPost/371781_a_373110]
-
nedumerirea trăită. Furată de răsunetul întâmplării, fu gata-gata să se prăvălească de pe-o colină ivită în cale-i și de care nu-și amintea s-o fi mai văzut! Tocmai când își flutura brațele a cumpănire, simți că-i apucată zdravăn de umeri și trasă la drumul cuminte și fără ascunzișuri. Scăpase?! Sperietura și uimirea se uniră și Natalia trecu într-un pârdalnic de leșin, din care se trezi în amurg nemulțumită de slăbiciunea ei. Se urni din loc încetunel
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
sub tirul ei, era terminat. Nu mai apuca să-și facă cruce sau testamentul. Turuia ca o moară neferecată, de-ți venea să pui mâna pe ciocan și să-i fereci dinte cu dinte ca să-i oprești revărsarea blestemată. Baba APUCATA era o mare figură. Mergea târând după ea flendurile a vreo nouă fuste puse una peste alta, de arăta ca o corabie bătută de alizee. În cap vreo cinci broboade fluturând în vânt, dintre care țâșnea un nas roșu, ascuțit
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
din mâini, amuțită în credința mea c-aveam să-mi găsesc culcuș taman în scalda Oltețului înfuriat de apele ce veneau de la deal și-l îmbogățeau la cotul ăsta, unde... Dar nu dusesem la capăt amăreala gândului, că mă simțisem apucată de mâneca flanelei și târâtă vijelios în susul povârnișului, chiar la colțul căsoiului, apoi, împinsă de la spinare până reazemul devenise de nădejde. Îmi făcusem trei cruci largi și lacrimile mi se legaseră sub nodul baticului când mă aflai scăpată! Ce zici
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
Mama, nu este acasă? întrebă Doina. ― Este în vecini, merg s-o chem, zise fetița. Își trase niște șoșonei pe picioare și așa dezbrăcată ieși în curte. Doina nu reuși s-o convingă să îmbrace o haină. ― Așa e ea! Apucată, zise Petrică. Apoi când răcește plânge și nu vrea să meargă la școală. Fetița intră după puțin timp. Mama o certa: ― Iar îmi răcești, fată! ― Bună ziua, domnișoară! Nu a început încă școala și deja ați apărut? Voia să fie ironică
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1490614553.html [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
urâciunile. - Atunci, să-l distrugem noi pe el, să-l atacăm prin surprindere și să-l nimicim odată pentru totdeauna! - Să-l distrugem! Să-l distrugem! urlau fioroșii.. - Sunteți puternici și viteji, slujitorii mei? - Suntem cei mai fioroși! urlau ca apucate huidumele. Când îi văzu intrați în priză, Iarna se mai liniști. Acum îi putea duce în cel mai îndepărtat colț al Universului. Socoti că este momentul să anunțe expediția și să plece de îndată la atac. Le zise: - Știam că
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
de nici un fel de fariseism, oportunism nici atât, cel mult părând a fi biete victime ale unei oboseli din cale-afară pe care, iată, o resimțeam tocmai acum când nu era timpul și mai ales când nu era locul să ne lăsăm apucați și bramburiți de aceste omenești și la toți slăbiciuni. De fel de prin părțile Teleormanului, venit aici cu primul val al nemulțumiților de după evenimentele din decembrie 89, cu nevastă și cu un copil mic (căruia i-a mai adăugat doamna
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (14) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_14_.html [Corola-blog/BlogPost/359480_a_360809]
-
dea locu sau la o amendă de lei doue-deci și cinci și mai putinu, sau la o inchisore de cinci dile sau mai putinu, fără a deosebi dacă, cu ocasiunea unei asemenea infracțiuni s-a făcutu sau nu confiscarea lucruriloru apucate, și oricare ar fi valoarea aceloru lucruri. Articolul 140 Cercetarea și judecată contraventiuniloru politianesci sînt atribuite, după distinctinuile mai josu stabilite: a) tribunaleloru politianesci propriu dise în Bucuresci și în orașele unde asemeni tribunale se voru mai institui; ... b) politailoru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
forfoteau prin curte. Scoseseră mobilă, covoarele, lenjeria, veselă și tot ceea ce reprezentase existența lor. Când mașina își opri motorul, se repeziră carencotro să-și încarce agoniseală în caroserie. ― Stați așa! îi opri șoferul. Oamenii se opriră nedumeriți. Lașară jos obiectele apucate, așteptând. Nu se puteau încărca fără rânduiala. Se urcară calmi asezandu-se pe unde apucară. Unii în cabina alții în caroserie. ― Stați o clipă! Strigă din spatele cabinei un barbat ce părea a fi capul familiei. Coborî peste obloane cu gesturi
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
desfăcuse brațele, cu un gest Între renunțare și condescendență, și-i spusese lui Bramanti: „E al dumitale“. Iar Pierre, apucat de streche: „Destul, destul, le sacrifice humain, le sacrifice humain!“ „Da, să moară, noi tot o să găsim răspunsul“, striga tot atât de apucată Madame Olcott, revenită În scenă, și se năpustise spre Belbo. Aproape În același timp se mișcase și Lorenza. Se desprinse din strânsoarea uriașilor și se așezase În fața lui Belbo, la picioarele spânzurătorii, cu brațele desfăcute ca pentru a opri o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nedreptățiți în modul cel mai inic, totdeuna amăgiți și trădați, în disprețul admirabilului lor devotament, opunerea sa înverșunată, din 1856 și până astăzi la toate pasurile de constituire și întărire ale românilor, acțiunea sa economică, Prutul luat, Dunărea ocupată, Carpații apucați, strîngîndu-ne astfel de jur împrejur cu gheara sa lacomă de pradă, toate acestea nu ne dau oare dreptul a arăta puterea care ne-a tot luat, ne tot ia mereu, fără să ne fi dat niciodată nimic, absolut nimic? N-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înapoi cu izbândă”. Din scrisorile trimise de Emmanuele Gerardo, una fiind expediată chiar la sfârșitul lunii august 1476, Senatul venețian știa că turcii se retrăseseră din Moldova „fără să fi pus stăpânire pe nici un târg și, nepunând la socoteală prada apucată, n-au pricinuit nici o altă stricăciune; și după ce ieși voievodul neînfricat cu călărimea sa prin toată Moldova, drumurile trebuie că sunt ferite” (sigure). Nu este exclus ca Ștefan să fi întreprins incursiuni în Dobrogea. Cronicarul bizantin Sphrantzes scria că sultanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de defectele lor cele mici sau mari. Mijlocul ce-l întrebuințează d-sa - chiar de-ar fi pentru realizarea unui scop bun - totuși nu servește decât spre a oțărî mai mult sufletele și a le face să persevereze în calea apucată odată. Și-apoi, esprimîndu-i această părere a noastră, cine știe dacă n-o facem mai mult în interesul junelui nostru critic decât într-acela al adversarilor săi. Ce ar fi, d. e., dacă un spectru, inamic neîmpăcat al goliciunei de idei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar zăpada confortabilă bătea uscat în fereastră și se așternea pe pervaz. Sigur o să încerce să facă ceva. Mi-a dat deja de înțeles. Da’ ce ți-a spus? Că mă iubește, mi-a spus cu un rânjet sumbru. E apucată. Ce spui? Păi n-are aproape patruzeci de ani?! Și ce dacă? E femeie. Și eu m-am dus la ea. Doar n-am întrebat-o ce vârstă are când m-am aruncat pe ea. I-a dat papucii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O binefacere pentru creier. Sau nu-i așa? FEMEIA: O femeie de servici curățică, îmbrăcată sever. FIUL: Un tânăr născut de-a curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut în spațiu. Spațiul Trebuie sugerat, o gospodărie țărănească în miniatură, în paragină. În stânga fațada unei case cu ferestre, în față, o grămadă de fiare vechi. În mijloc o pajiștioară, o pădurice, un ogoraș, o grămăjoară de nisip. În fața miniaturilor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Ești o cuprinzătoare și totală Mariedl pentru noi toți. MAMA LUI MARIEDL: Da. O să fie cândva frumos, să fii ultimul pe moarte în mijlocul morții. TATA LUI MARIEDL: Doamne Dumnezeule, moartea. Ce-i mai bun din viață se uită în viața apucată și idioată. Se îmbrațisează toți fericiți și smiorcăiți. ȘAPTE Încăperea, însângerată. Mariedl și Tatăl sunt legați de bancheta patului cu fire croșetate, fratele lui Mariedl și mama sunt pe saltea. TATĂL LUI MARIEDL: Putrezește lipsa de viață în plăpânde rupturi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
umărului tracțiuni la nivelul coatelor de partener spre Înapoi c. același exercițiu de la b., dar din culcat facial se Împinge cu ambii genunchi la nivelul omoplaților; d. stând cu fața la scara fixă, trunchiul aplecat, brațele sus de șipcă apucat, presiuni la nivelul umerilor. e. spate În spate apucat la nivelul umerilor tragerea pe spate a partenerei cu trecerea acesteia În stând pe mâini În sfoară pe sol. Articulația cocso-femurală - toate mișcările : balansuri, ridicări, duceri, porteouri În toate planurile cu
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
alt orizont și dau poemului volum și adîncime, mai multe straturi ale semnificației. Aceeași funcție stilistică o pot Îndeplini și omonimele. În poemul ce urmează, sintagma mușcată la geam poate fi Înțeleasă și ca floare la geam și ca (persoană) apucată (drăgăstos) cu dinții la geam (exprimare cam rudimentară pentru că n-am găsit un sinonim mai bun pentru mușcată). Cele două cuvinte, În niciun fel Înrudite și din categorii gramaticale diferite (substantiv și adjectiv provenit dintr-un verb), sînt prezente Într-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din „Galerie” și asta era de acum grav! 631 Cei care au ajuns să-l Înfrunte cu insolență până și pe președintele Comitetului de Cultură și Educație Socialistă, se dezlănțuiseră pe calea calomniei și minciunei, a mizeriilor cazone și timorărilor, apucați parcă de amok. Din păcate, unii factori de conducere ai orașului, care cunoșteau bine situația, din relatările obiective ale Președintelui Dumitriu Balan, n-au luat măsuri, deși se analizase activitatea „culturală” a echipei. În ce mă privește, nu aveam de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Bouvier, Într-o Carte a descrierii 325Portretul moral și intelectual țărilor, scrisă pe la jumătatea secolului al XV-lea : englezii sunt „cruzi și sângeroși”, dar și negustori hrăpăreți, elvețienii sunt „oameni cruzi și grosolani”, scandinavii și polonezii sunt „oameni aprigi și apucați”, sicilienii „Își păzesc nevestele cu multă strășnicie”, napolitanii sunt „neciopliți și grosolani și răi catolici și mari păcătoși”, castilienii sunt „oameni iuți la mânie, prost Îmbrăcați și Încălțați, locuiesc ca vai de lume și-s răi catolici” etc. <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele, napoletanii sunt neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat în Austria în secolul al XVIII-lea, Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea europenilor este
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
televizorul la purtător (ca celularul, acum), cipul de control și îndrumare, creația controlată, viața supravegheată. Observați că noțiunea de libertate își pierde sensul ? Tot pământul și dragostea ne vor revigora specia. Acasă, e astăzi la Giurgioana. Mâine pe unde mai apucați, dar o bucată din sufletul Dvs. rămâne aici să plămădească și o altă viață. Dvs. veți fi, oricum, mai bogați măcar cu o bârfă, o emoție, o privire, un gând și mai ales cu senzația că TRĂIȚI, că ați realizat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]