5,333 matches
-
lucrurile se încheie prost. în primul, pentru că talentul său didactic nu se ridica nici măcar la nivelul onorabilului, în al doilea, pentru că membrii catedrei de istorie au sesizat tendința sa de a proslăvi mișcarea legionară și pe Corneliu Codreanu, precum și simpatia arătată generalului Antonescu. între o activitate didactică și alta, amicul României contractează o căsătorie cu o localnică. Episodul clujean se încheie oarecum în coadă de pește. îl regăsim la Iași, gata să-și continuie cariera - spun susținătorii - fulminantă. Fulminantă - nu se
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
-și reintra în drepturi. Adică a parcurge drumul înapoi, către ceea ce părea definitiv compromis, abolit. Se cuvine precizat că această reversibilitate nu e nici ea străină barocului care se întemeiază, după cum se știe, pe antiteze, pe jocul extremelor. Odată stabilită, arătată ostentativ cu degetul, banalitatea se arată dispusă a se ritualiza, a se încărca din nou cu mister. Se reconsideră ca eternă devenire, ca mirabilă metamorfoză în cursul acesteia. Gesturile actantului, mișcările, deambulările lui, ce pot fi înregistrate sub un unghi
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
categorie să-i plasăm? Dac-ar fi să ne luăm după etichete, ei ar trebui promovați în rândul îngerilor. Dacă ne luăm după fapte, observăm că nu sunt, vai, decât gloanțele ucigașe din mitraliera mai demult promisă și în fine arătată nației de către cel mai nemălai dintre slujitorii la baionetă ai lui Ion Ilici Iliescu.
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
nu doar din neglijență, și varianta aleasă inițial de traducători, Memorii din Carpați, tocmai pentru a sublinia această ambiguitate... Să spunem, însă, că titlul Memoria Carpaților este destul de cuprinzător pentru a sugera și ceea ce spuneați Dv. mai înainte. - Știu - cum arătați și Dv. în această carte - că ați făcut mai multe călătorii în România, la distanță de treizeci de ani. Cred că ar fi interesant să ne spuneți care sunt diferențele pe care le-ați remarcat în acest interval. Căci au
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
unui nesfârșit val de imigranți. Mai întâi cei din colonii (pe care și-i binemerită, de altfel!), apoi cei din Estul Europei, sau, mai precis, dintr-o anumită zonă a Europei Răsăritene: România, Bulgaria, Albania. Sunt uimit chiar de îngăduința arătată doamnei Puwak, ceea ce dovedește că nu vrea nimeni (ba din contră!) să ne arate cu degetul nici măcar când am merita-o cu vârf și îndesat. Mai mult, sunt aproape sigur că-l vor scoate basma curată și pe ministrul Beuran
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
orașul Sevastia - n.n.). Au împărțit daruri tuturor celorlalți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, VII, în PSB, vol. 17, p. 540) „Deci gonirea (prigonirea) martorilor (martirilor) din partea tiranilor, este deocamdată dureroasă simțurilor după chipul ei arătat, dar sfârșitul celor ce li se întâmplă întrece toată fericirea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 396) Cel ce chiar sub loviturile morții se întoarce și-L mărturisește pe Domnul Iisus, trebuie să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pesedei din partea Uniunii Europene ar trebui să mă umple de bucurie. Îmi văd confirmate, de la cel mai înalt nivel, toate diagnosticele puse actualei, iresponsabile, puteri. Am scris — și n-am fost singurul — sute de articole pe tema aroganței și orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele Occidentului, bazându-te doar pe șmecheria tradițională și pe experiența limitată a coruperii sau a “împrietenirii” cu unii funcționari de la Bruxelles ori din alte capitale europene. Dincolo de mizeria morală a
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
cetățean. Situația e atât de tensionată, încât amenințările nici măcar voalate dintre vârfurile pesediste nu mai pot fi ascunse (vezi organizația de Constanța). Ascensiunea unor outsideri precum Mitrea sau Dan Ioan Popescu în poziții de unde-l talonează puternic pe Năstase, nervozitatea arătată ori de câte ori sosesc urechelile de la Bruxelles nu oferă, nici pe departe, imaginea unui partid sigur de sine. Pe lângă directorimea de pe vremea lui Ceaușescu, pe lângă securiști și activiști, în PSD au intrat și oameni fericiți să câștige un ban nefăcând nimic. Adică
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
au “refuzat” să scrie jurnal, dar și de ar fi scris, esențialul despre ei, ca oameni, îl aflăm, susține Breban, din Adela a primului și din Bietul Ioanide a ultimului. N. Breban „refuză” și el să scrie jurnal, din motivele arătate, scriind în schimb aceste Memorii, operă tot „neficțională”, ca și Straja dragonilor, la urma urmei, cartea lui I. Negoițescu despre care spune că l-a dezamăgit tocmai pentru că era astfel. Nu intră Breban în contradicție cu sine? Nu intră, ne
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
cu pistolul în mînă... Acum, în intransigența ei brutală, bolșevică, era chiar Ana Pauker: cum seamănă între ele, cîteodată, contrariile, care, în aparență se exclud - nu și în jocul obscur al istoriei. Pentru disprețul, pentru aversiunea, pentru scîrba ei ideologică arătată mie, poeta aceasta răsfățată, avînd aerul unei cățelușe mops, cu fălcile arătîndu-și colții, trebuie să mai spun că mai ieri îi făcea sarmale lui Gogu Rădulescu” (p. 81). Nici poetul teribil al anilor ’80, Mircea Dinescu nu scapă de biciul
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
transcriu aici definiția juridică a faptei. Să mă întorc însă la subvenții și la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din motivele arătate, ei nu există sau sunt destul de puțini. Dacă Ministerul Culturii, precum și Ministerul Învățământului, consiliile comunale, direcțiile județene etc. vor să facă un act de cultură eficient, ar trebui să subvenționeze bibliotecile (universitare, județene, orășenești, școlare). În felul acesta cartea bună
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
o epocă ce nu s-a epuizat!), după cum precizează criticul, nu numai drept "simptomatică", ci și drept "providențială": "Dar prelungirea acestui statut dincolo de circumstanțele momentului nu-i conferă drepturi la admirația în perpetuitate a cititorului: o tot mai vădită rezistență arătată neîmbietoarei, pe alocuri inabil-rezumativei narativități ridică serioase îndoieli cu privire la preeminența pe care, în virtutea inerției, romanul o mai deține în cuprinsul Ťpoeziei epiceť românești". Să reamintim că atari rezerve se asociază cu cele similare, semnate de nume de rang, precum Tudor
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
ții dumneata ziarul cu chipul tovarășului Stalin, mototolit ? -abea murise... * Nota următoare o scriu din memorie, tot în aprilie 2004, de care, de asemeni, m-am folosit într-o carte și pe care o trec printre memorii din aceleași motive arătate mai sus. De aceea, nu știu, s-ar putea să nu corespundă anii... Sunt redactor la Editura ESPLA. Director este poetul A.Toma. El cheamă prin telefon pe cineva de la secția de poezie. întâmplarea face să fiu trimis eu... Descind
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
în interiorul clădirii ONU, dar mie altceva mi se pare interesant: apariția limbii Ku, limbă inventată numai pentru acest film. Iar realismul lingvistic merge până acolo unde Kidman nu vorbește engleză normal, ci cu accent Ku! Nu mai vorbesc de condescendența arătată Africii și de clișeele aferente. Replicile sunt inepte, iar modul de filmare nu are absolut nimic original: trebuie să mă fac ecoul unui critic britanic care observa că Pollack introduce în film cea mai des utilizată imagine cu putință: cea
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
fi corect să încercăm a absolvi toate compromisurile prin prisma unei „necesități înțelese“, a unei obediențe fatale: „Au fost cedări, sub presiunea politicului, au fost abdicări nu totdeauna obligate, de la moralitatea artei și a profesiunii de scriitor și ele trebuiau arătate, analizate“. La ceasul de față, revizuirile în acest sens complex, estetic și etic, impus de istorie, întîmpină rezistența atît a scriitorilor satisfăcuți de statutul lor în scara axiologică din timpul comunismului, cît și cea a exegeților care au avut „un
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
condus Escadrila de la Începutul războiului pe toată perioada luptelor, era cu câțiva ani mai În vârstă decât ceilalți aviatori, dar era iubit pentru Înțelepciunea manifestată cu diverse prilejuri, pentru dragostea față de Întreaga Escadrilă și nu În ultimul rând pentru Înțelegerea arătată fiecărui component al Escadrilei compusă din piloți, tehnicieni, mecanici, servanți de bord și ostași În termen. Era un adevărat catalizator al energiilor tinerilor aviatori, În jurul lui Escadrila fiind strâns unită ca un monolit. Apropiindu-se de lt. Buchiu care era
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali ai păcatelor. III. Manifestarea și felurile păcatelor Când fac referire la manifestarea și felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci să ne păzim și de cele ascunse, care uneori sunt mai greu de vindecat și anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Bunii creștini nu-L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și întregii creații, iar El nu-i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El îl vor moșteni. Evanghelia descoperită prin Iisus Hristos ne așază într-o comuniune cu Dumnezeu ca ființă și prezență personală plină de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
răspuns de dragoste, așa Dumnezeu nu cere pentru dragostea Sa decât pe a noastră, să nu iubim doar cu vorba, ci mai ales să transpunem iubirea în faptă. Făcând referire la iubirea omului față de Dumnezeu ca răspuns al dragostei Lui arătată acestuia, Sfântul Apostol Pavel spune: Viața mea de acum, în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine (Gal., 2, 20). Credința înseamnă aici în mod
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Bunii creștini nu-L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și întregii creații, iar El nu-i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El îl vor moșteni. Evanghelia descoperită prin Iisus Hristos ne așază într-o comuniune cu Dumnezeu ca ființă și prezență personală plină de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
răspuns de dragoste, așa Dumnezeu nu cere pentru dragostea Sa decât pe a noastră, să nu iubim doar cu vorba, ci mai ales să transpunem iubirea în faptă. Făcând referire la iubirea omului față de Dumnezeu ca răspuns al dragostei Lui arătată acestuia, Sfântul Apostol Pavel spune: Viața mea de acum, în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine (Gal., 2, 20). Credința înseamnă aici în mod
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
posibilă. Că altoiul funcționează! Și prietenul meu german: "Sancta simplicitas", dar tu pe ce lume trăiești. Aici nu interesează pe nimeni ce face celălalt. Tu crezi că există vreo preferință pentru ruși sau unguri sau americani sau francezi? Orice interes arătat e dictat de politică. Politica face lumea și lumea se supune politicii - s-ar putea spune. Lumea e un rîu care își lărgește mereu distanța între maluri rămînînd în captivitatea malurilor. Ea curge aparent egal, păstrînd oscilația echilibrată între culme
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
pricepi încă bine totul - și ai să vezi.", scria Gellu Naum cu 55 de ani în urmă, în ceea ce, sub mîna Simonei Popescu, a devenit Calea Șearpelui. Povestea cărții e aproape la fel de fascinantă ca textul însuși: e o carte secretă, arătată puținor prieteni de-a lungul vremii, inițial un "caiet de năbuc" (căci avea coperte catifelate, albe), din care Gellu Naum a tăiat, pe la începutul anilor ’90, mai toate foile scrise, dăruindu-l astfel lui Dan Stanciu, care, fără să citească
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
mai târziu ai înțeles asta, ca și acum nu poți fi și cel ce vorbește, și cel văzut în tine. Se simte un aer nerespirat vreodată, - seva pădurii senzuale - ce a fost va mai fi, te copleșește adierea de primăvară arătată, mai curată cu fiecare pas, - matricea nemuririi - cu totul alta decât briza verii sau viscolul iernii. Îmi vindeci ochii, - sărutul delicat pe pleoapele închise - trezindu-i din amorțeală, respir adânc clipa aceasta, inimile noastre cu fiecare respirație sunt contopite tot
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]