89 matches
-
conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în aer liber și în mijlocul tovarășilor de joacă, propune obiecte generice, neindividualizate prin nume: zmeie, arșice (Alecsandri), titireze, scrînciob... La Creangă au nume nu ipotetice jucării (minimaliste: „copilul, încălecat pe bățul său...”), ci instrumentele de pedeapsă - Calul Balan, Sfîntul Nicolai. Apar din cînd în cînd surprize: jucăriile convertite în mesaje ironic-sentimentale - păpușile scrise pe frunte din
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
Simona Vasilache Doar puțin medici, mai degrabă vraci, "tomnitorii" știu să pună oscioarele la loc. Tot așa cum alții se pricep să le fure. De la vechile căpetenii de trib, "decorate" cu arșice de om, pînă la osuarele profanate ale vremii noastre, drumul e lung și povestea ciudată. O spune, en miettes, Filip Florian, în romanul cu care debutează, Degete mici, de curînd publicat la Polirom. Se adună, în carte, ca pe buza
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
Vânată fără încetare De un Maus feroce. Ochii limpezi Azi e la marginea lumii Gura leului va mai înghiți câteva suflete Nu se știe pe cine. Acolade mari de întuneric Ne străbat fără să știm. Trupul nostru îl joacă la arșice Viermi neștiuți Viermi care vor învinge. De-a rostogolul curge Soarele pe dealurile timpului. E bine să fii neînfricat, E bine să ai ochii limpezi Curați, strălucitori, Să se poată scălda în ei Lumina zorilor În ceasurile ultime. Scrisoare către
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
să-mi ascund covrigii, ca să nu vadă că mănânc pe strada? Bineînțeles, i-am băgat urgent în buzunare. Dar, vai, ambele buzunare erau rupte de caratul zilnic al pietrelor pentru praștie, al frumoaselor, pe vremuri, capsule de bere, al bricegelor, arșicelor și a mai știu eu ce. Singura soluție era să-i țin cu mâna, ca să n-o ia la vale de-a lungul pantalonilor și, în acest fel, să mă fac de rușine. Zadarnic încerca Sorina să afle de ce nu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
pentru vremea respectivă) și martor al unor evenimente cruciale ale istoriei. Pe deasupra, e vorba despre un adevărat pasionat de amănunt, de fapte mărunte ce ascund semnificații importante pentru cursul istoriei sau pentru evoluția civilizației; se poate reface povestea jocului de arșice și a oinei pe meleaguri românești, avatarurile clădirilor vechiului București, prețul la ouă, cine ce limbi străine a învățat, cine ce conferințe a ținut la Sighet pe vremea cînd acesta îi adăpostea pe demnitarii regimului "burghezo-moșieresc". Giurescu ține enorm la
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
nu-l slăbeau o secundă. Nici cu andrelele, nici cu înjurăturile. — Să n-ai parte de ce-i mai bun pe lume! Las’ că te-n vă țăm noi minte! Auzi, Vetuța noastră! Auzi, comerț ilicit! Păi nu te facem noi arșice? Las’ că vezi tu pe dracu’! Polițistul simți o arsură în spinare, printre coaste. Dădu să tragă aer în piept, dar văzu că nu-i mai ajunge. Totul pălea. Se înecă într-o lavă neagră și se prăvăli buf nind
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii (arșice, praf, pulbere), ale reducerii la o stare amorfă, păstoasă (borhot, clei, cocă - "îmi picase un fraier, era matol cocă", Dobrescu 1938). Aproape toate cele de mai sus circulă în argoul actual, în care cele mai frecvente par a fi mangă
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
asemenea ascunzătoare ar fi fost cu totul impracticabilă. Își aduse aminte de spargerea violentă a valurilor pe țărmul său natal, Cascais, și Îi mulțumi lui Dumnezeu că nu era vorba despre același ocean, căci impetuosul Atlantic l-ar fi făcut arșice, izbindu-l de peretele de stîncă din fundul refugiului său la primul val puternic. În felul acesta, jumătate din timp uscat, iar cealaltă jumătate ud fleașcă, lăsă orele Însorite să se scurgă lent. Douăsprezece. Nici mai mult, nici mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
saloanelor să stea ascuns ca un urs în bîrlog pînă trece iarna. Poate suferă, poate tînjește. Poate e deja bolnav de aceeași boală pe care o au toți ăia care se joacă cu viața lor cum s-ar juca cu arșicele, trîntind-o de pămînt să vadă ce iese. Poate era un moft ori treburi de ale iubirii. Dar tot așa putea fi o primejdie îngrozitoare pentru liniștea, deci fericirea, Vladiei, pentru că un zurbagiu într-o lume mare abia este băgat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bun-simț aveam și eu, așa că nu mă plângeam. Când băcanul din colț m-a prins, într-un rând, de guler, și m-a întors cu josu-n sus, urlând ceva în genul "Împielițatule, dă-mi bilețelul de amor, că te fac arșice, dacă nu...", deși m-a scuturat ca pe un pom cu roade coapte, văzând că nu-mi cade nimic de prin buzunare sau de prin sân, mi-a dat două scatoalce și mi-a recomandat să nu-i mai calc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
din Ferentari, troleul ducea cu el un om victorios. Sfatul Ninetei prinsese: "Joacă tare; altfel ieși flenduri din Ferentari!" Și mi-a mai zis Nineta ceva: "Să nu te dai mare cu vioara, în patria vioriștilor, că-ți fac băieții arșice din obiectul cântător". V-am spus că Nineta avea glagorie. Zis și făcut. Vă imaginați, mai întâi, că nu mi-am dat prea mult silința ca să nu par tocilar. Era culmea să-mi stric imaginea din prima zi. Dar trăiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dumneavoastră, în mesageri ai Providenței? - Am trăit astfel de întâmplări cu sensul ascuns. De pildă, un taximetrist sârb a acceptat să mă ducă de la Belgrad la granița cu Croația, într-o noapte cumplită, pentru o mică sumă de mărci. Făcut arșice, epuizat, dar decis să nu pierd viza pentru Italia, i-am lăsat la hotelul din Turnu-Severin pe cei trei colegi cu care pățisem un accident destul de grav (coaste rupte, lovituri etc.) la Negotin, la scurt timp după ieșirea noastră din
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
nu mă părăsește, La care tot vin și vin musafiri-musafiri, și tânjesc. Care de la trosnetul buștenilor, bravada lui Rakozi,* De la flaconașe în sufragerie, de la sticlă și musafiri După ce va galopa pe clapele pianului, va sări - De la rozete, de la roze, de la arșice și sâmburi, Pentru ca, slăbindu-și coafura, și buton de ceai - fudul, Zbanghiu, - prinzându-l la cingătoarea înflorată, Valsând întru glorie, să glumească, mușcând șalul Ca pe un supliciu, înfierbântată, cu suflarea tăiată. Pentru ca, mototolind cu mâna coaja, reci felii De
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
și popular (chiar argotic) pentru zaruri și pentru unele jocuri cu zarurile. Lazăr Șăineanu l-a explicat că împrumut din turcă, prin cuvîntul kainak, care ar însemna "articulație"; Vladimir Drîmba a propus ca sursă termenul dialectal turcesc koynak, cu sensul "arșice". Și numele jocului de arșice e de origine turcă, cuvîntul arșic (din turcescul așik) desemnînd un os al articulației, la animale, folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
zaruri și pentru unele jocuri cu zarurile. Lazăr Șăineanu l-a explicat că împrumut din turcă, prin cuvîntul kainak, care ar însemna "articulație"; Vladimir Drîmba a propus ca sursă termenul dialectal turcesc koynak, cu sensul "arșice". Și numele jocului de arșice e de origine turcă, cuvîntul arșic (din turcescul așik) desemnînd un os al articulației, la animale, folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin, cu pluralul zări). Zarurile se
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
zarurile. Lazăr Șăineanu l-a explicat că împrumut din turcă, prin cuvîntul kainak, care ar însemna "articulație"; Vladimir Drîmba a propus ca sursă termenul dialectal turcesc koynak, cu sensul "arșice". Și numele jocului de arșice e de origine turcă, cuvîntul arșic (din turcescul așik) desemnînd un os al articulației, la animale, folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin, cu pluralul zări). Zarurile se făceau din os, așa că, metonimic, nu
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
joasă, sau în afară în cămășile prinse cu agățătoare pe frânghiile pentru uscat, prelungind lumina difuză din aer într'un acvariu de glasuri." (p. 10). Apoi, o anatomie a regretului, care rupe rândurile: „în vreme ce tu continuai să clatini în mâini arșicele de cuvinte, de data aceasta, camarazii tăi își tăiau o formă materială, își făuriau lanțurile utile, deveniau «cineva», solicitau salutul cu deferența cuvenită notorietății, seriozității lor [...], susțineau strălucite procese, scriau studii senzaționale, condamnau fără drept de apel propriile lor «visuri
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
a o descrie cu ajutorul expresiilor predilecte ei. De la peltaști și hopliți (tipuri de războinici) pînă la omphalos (proeminența scuturilor spartane) și epistemata (emblema războinicilor), de la phainomerídes (fetele arătându-și coapsele) și eranos (împrumutul fără dobîndă) pînă la astrágaloi (jocul cu arșicele) și hestíasis (ospăț public), cititorul e trecut printr-o lecție de cizelare verbală la capătul căreia interesul pentru limba română crește proporțional, căci intuiești că, dacă spiritual ruptura de greci e patentă, afinitățile etimologice rămîn latente. În fine, un alt
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
de bani, care nici măcar nu denumesc speciile de pește! Rău - reus-ul era învinuitul justiției romane ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
erau acoperiți de niște umflături de culoare albastră spre neagră,semn al unor lovituri puternice. Ceva s-a mișcat în el, nu suporta violența, dacă l-ar fi prins pe cel care-i făcuse asemenea tumefieri, l-ar fi făcut arșice, își dorea să-l prindă pe nenorocit. Dintr-o dată i s-a făcut milă de femeie și regreta că nu a fost mai atent la detaliile pe care frumoasa necunoscută i le-a dat. Se simțea obosit, femeia pe care
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele, țurca, poarca, șotronul și barul, pe când văzduhul vuiește de zbârnâitorile zmeelor. Pe băltoace măcăiesc rațele... Ulița răsună de lălăiala câinilor... Pe lavițele dinaintea porților se adună vecinii seara la taifas, ca să-și mai ușureze sufletul de povara vieții. Mi-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
înaintați deocamdată. Trecu aproape jumătate de oră până când o voce anunță sec: — Aici șase! Șapte a ieșit din luptă. — Recuperabil?... Nu știu ce să spun... - răspunse cu o voce lipsită de emoție. Are o gaură enormă în cap și un picior făcut arșice... Ce să fac? — Lasă-l acolo. Când se va sfârși totul o să venim să-l luăm. — Am înțeles... — Cézar și Julio rămâneți aproape unul de altul. Acum fiecare dintre noi va avea în grijă patru oameni... Vreo mișcare suspectă? Așteptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cantată, suită, fugă, messă sau recviem, ba chiar și cu o drăguță povestioară, vor câștiga, la alegere, o călătorie gratuită înapoi pe Pământ cu taxiul sau un afiș în mărime naturală cu Plinius cel Tânăr și Guillaume de Poitiers jucând arșice. Succes! Primul concurent fu un lungan deșirat de pe Pământ, de undeva din Albania. Acesta urcă pe scenă cu o chitară construită de el dintr-un recamier care la tăiere căpătase o formă deosebit de grosolană și care mai suna și hâd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]