90 matches
-
la moarte. Dar bunătatea și blândețea lui Patrocles ne apar din epopee ca mai mult decât o înzestrare firească. Ele par un fel de a fi dobândit prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem crede - deși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care revine atât de obsedant la Tonegaru: "- Oh, arlechinii veneau în clanuri migratori din constelații/ spre valuri de sânge purtate în plesnet de bice/ de Austrul tulburător parfumat a smochin și a moarte/ scuturând din costume de carnaval kilograme de arșice". Descriptivul oniric poartă și în Luna hieratică pecetea lirismului tonegarian. E aceeași structură simetrică menită să închidă textul într-un fel de balon al viselor. Reveria înlocuiește treptat realitatea și granițele dintre cele două se reduc, într-un tablou ce
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el nu știe jocuri, nebunii, nu-l vezi cu mingea, cu arșice, zmeu, păsărele, el nici să stea toată ziua pe drumuri [precum copilul român], să vie sara acasă zicând că vine de la școală și că-l doare capul de Învățătură, iar nu că era să-și rupă gâtul pe gheață sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două pagini volumului lui Corneliu Vadim Tudor, pe care îl cam demolează. Amarnic de veselă situație: în pagina a doua a revistei se lăfăie Eugen Barbu, sărbătorit pentru 60 de ani de viață, iar într-a patra îi este făcut arșice, cum ar zice însuși groparul, locotenentul prim! Sorescu îi recunoaște un debut plin de promisiuni (de altfel, titlul recenziei este Unde sunt zăpezile de altădată), cu citate din Barbu, Blandiana etc., care povesteau nașterea poetului așteptat. Dar până în cele din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a vorbi deschis despre lucruri sfinte și secrete, scriitorii creștini ne-au comunicat multe detalii prețioase, îjjera îi trimite pe Titani, care îl atrag pe copilul Dionysos-Zagreus cu niște jucării (zurgălăi de sugar, crepimdia, o oglindă, un joc de arșice, o minge, o sfârlează, un romb), îl masacrează și îl taie în bucăți. Ei îi fierb părțile trupului într-un cazan și, după unii, le mănâncă. O zeiță - Atena, Rhea sau Demeter - primește ori îi salvează inima și o așază
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să fie asemeni unor fantome; altfel spus, ei suferă o moarte rituală. Cât privește "jucăriile mistice", ele erau cunoscute de mult timp; un papirus din secolul al III-lea î. Hr., găsit la Fayum (Gurub), din nefericire mutilat, citează sfârleaza, rombul, arșicele și oglinda (Orphicomm Fr., 31). Episodul cel mai dramatic al mitului - anume faptul că după ce au sfâșiat copilul Titanii i-au aruncat mădularele într-un cazan, unde le-au pus să fiarbă și apoi le-au fript - era cunoscut, în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
scriitoare Cora Irineu, „cea mai Însetată de viață, de subtilitățile și de diamantele“ ei. AM FOST PURTAT - DINTR-O VECHE VOCAȚIE A COPI LĂ RIEI, când editam revista Luna, scrisă toată cu mâna mea și vândută pe nasturi sau pe arșice - de la cariera de cântăreț, anunțată În adolescență sub bune auspicii și Încurajări, la aceea de „pu blicist“, cuvânt antipatic și folosit aici din lipsa altuia și dim preună cu sensul lui scăzut. Simpla Întâmplare a unei informații prizărite Într-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că acestea nici nu băgară de seamă lipsa celei vinovate de cea mai rea vină a femeilor. [...] Cartea a opta Oleacă de sportivitate nu strică O viață de sportiv: campion al alergărilor În sac din Cișmigiu, al zmeului și al arșicelor, velocipedist și automobilist. - Ce Înseamnă „a călători“; sau de la carul cu boi și fără „hier“ la roate al bunicului la Renault-ul, Chevroletul și DKW-ul nepotu lui. - Superstițiile unui intelectual și divagațiile lui În jurul automobilului. - Descartes și Montaigne pot fi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ochilor, prin frec ventarea unei adevărate școli de formare a aptitudinilor viitoare bărbătești, prin practicarea adică a sporturilor noastre autoh tone, a acelor jocuri de „adresă“ din copilăria noastră de acum cincizeci de ani, de-a zmeul și de-a arșicele; jocuri uitate sau delăsate astăzi de băieții noștri, care fac sport citind gazeta respectivă și dându-și numai cu părerea, sau ținând, În tribu nele cu jocuri scump plătite, la jocul câtorva profe sioniști dresați și aleși pe sprânceană. „Zmeul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care Îmi Înarmam zmeul și mă repezeam cu el să tai, sus de tot, sfoara zmeului advers, rămas acum ca o corabie fără cârmă și ajuns „mototol“ la pământ, În uralele și țopăielile de bucurie ale maha lalei noastre Învingătoare. Arșicele erau acele oscioare de formă ciudată pe care oscilează genunchiul picioarelor de dinapoi - al caprei sau al mielului - și se numeau, În argoul arșicarilor, „soalbe“ când erau de capră și „miele“ când erau de miel; reprezentând, În valuta noastră, a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iefti nirea mielului, 5 soalbe sau 10 miele = 5 parale. Din soalba piciorului stâng al caprei, iar pentru jucătorul stângaci din soalba piciorului drept, se confecționa de către adevărați artizani ai genului „ichiul“ - spaima soalbelor și a mielelor la jocul de arșice - umplut În scobitura lui cu plumb topit șlefuit, patinat și lustruit cu răbdare și meșteșug mare pe marginea de bazalt a trotuarului, până ce căpăta silueta lune coasă și insinuantă a unui mic proiectil cu efecte percutante; Învârtit la joc, până ce-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe aceea cu negustorul care-și lăuda oile ca pe niște „animale divine“, fiindcă numai oaia, capra, măgarul de India și dor cada din Libia au la picioare arșica (astragala), cu care Împăra tul Octavian August, la „jocul regal al arșicelor“, a câștigat Într-o seară 50 000 de talanți. Iar În Iliada (XXIII), Patrocle mărturi sea că a ucis, dintr-o sfadă la jocul cu arșici, pe fiul lui Amfidamos. CU VÂRSTA, APLECĂRILE MELE AȘA-ZIS SPORTIVE AU evoluat și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Măritul cu niscai gălbiori pentru atare binefacere de viață și moarte? îl trage de limbă Alexa. Da' ce-s eu, vânzător?! protestează Isaia profund jignit. Hai las-o, spune Alexa neîncrezător. Și... și cum de nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Șoricescu, eroul unei încercări de roman a lui I. Ghica, isprăvea cartea grecească. „Acea zi mi-a lăsat și o altă aducere-aminte plăcută: m-a scăpat de ișlic și de ceacșiri; m-am simțit mai ușor la zmeu și la arșice, puteam să alerg fără a-mi cădea papucii din picioare. Răsplătirea pentru aplecarea mea la învățătură fu un rând de haine nemțești și voia să mă plimb pe jos.“ În ipoteza unui transfer de substanță biografică de la autor la personaj
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în ochi. Cele mai satisfăcătoare filme ale lor sînt Fargo și Marele Lebowski. Plasat într-o Americă profundă și înzăpezită, unde toată lumea pare să se miște și să vorbească în reluare, Fargo spune povestea unui plan criminal care se face arșice pas cu pas. Privirea studiat impasibilă a camerei transformă povestea asta într-un studiu de caz pe problema prostiei umane și, în plus, reușește să stoarcă tot comicul care se putea stoarce din vorbirea cetățenilor din Midwest, fără a cădea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Simona Vasilache Doar puțin medici, mai degrabă vraci, "tomnitorii" știu să pună oscioarele la loc. Tot așa cum alții se pricep să le fure. De la vechile căpetenii de trib, "decorate" cu arșice de om, pînă la osuarele profanate ale vremii noastre, drumul e lung și povestea ciudată. O spune, en miettes, Filip Florian, în romanul cu care debutează, Degete mici, de curînd publicat la Polirom. Se adună, în carte, ca pe buza
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
dumneavoastră, în mesageri ai Providenței? - Am trăit astfel de întâmplări cu sensul ascuns. De pildă, un taximetrist sârb a acceptat să mă ducă de la Belgrad la granița cu Croația, într-o noapte cumplită, pentru o mică sumă de mărci. Făcut arșice, epuizat, dar decis să nu pierd viza pentru Italia, i-am lăsat la hotelul din Turnu-Severin pe cei trei colegi cu care pățisem un accident destul de grav (coaste rupte, lovituri etc.) la Negotin, la scurt timp după ieșirea noastră din
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
Vânată fără încetare De un Maus feroce. Ochii limpezi Azi e la marginea lumii Gura leului va mai înghiți câteva suflete Nu se știe pe cine. Acolade mari de întuneric Ne străbat fără să știm. Trupul nostru îl joacă la arșice Viermi neștiuți Viermi care vor învinge. De-a rostogolul curge Soarele pe dealurile timpului. E bine să fii neînfricat, E bine să ai ochii limpezi Curați, strălucitori, Să se poată scălda în ei Lumina zorilor În ceasurile ultime. Scrisoare către
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
și popular (chiar argotic) pentru zaruri și pentru unele jocuri cu zarurile. Lazăr Șăineanu l-a explicat că împrumut din turcă, prin cuvîntul kainak, care ar însemna "articulație"; Vladimir Drîmba a propus ca sursă termenul dialectal turcesc koynak, cu sensul "arșice". Și numele jocului de arșice e de origine turcă, cuvîntul arșic (din turcescul așik) desemnînd un os al articulației, la animale, folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
zaruri și pentru unele jocuri cu zarurile. Lazăr Șăineanu l-a explicat că împrumut din turcă, prin cuvîntul kainak, care ar însemna "articulație"; Vladimir Drîmba a propus ca sursă termenul dialectal turcesc koynak, cu sensul "arșice". Și numele jocului de arșice e de origine turcă, cuvîntul arșic (din turcescul așik) desemnînd un os al articulației, la animale, folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin, cu pluralul zări). Zarurile se
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
zarurile. Lazăr Șăineanu l-a explicat că împrumut din turcă, prin cuvîntul kainak, care ar însemna "articulație"; Vladimir Drîmba a propus ca sursă termenul dialectal turcesc koynak, cu sensul "arșice". Și numele jocului de arșice e de origine turcă, cuvîntul arșic (din turcescul așik) desemnînd un os al articulației, la animale, folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin, cu pluralul zări). Zarurile se făceau din os, așa că, metonimic, nu
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
pentru vremea respectivă) și martor al unor evenimente cruciale ale istoriei. Pe deasupra, e vorba despre un adevărat pasionat de amănunt, de fapte mărunte ce ascund semnificații importante pentru cursul istoriei sau pentru evoluția civilizației; se poate reface povestea jocului de arșice și a oinei pe meleaguri românești, avatarurile clădirilor vechiului București, prețul la ouă, cine ce limbi străine a învățat, cine ce conferințe a ținut la Sighet pe vremea cînd acesta îi adăpostea pe demnitarii regimului "burghezo-moșieresc". Giurescu ține enorm la
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
să-mi ascund covrigii, ca să nu vadă că mănânc pe strada? Bineînțeles, i-am băgat urgent în buzunare. Dar, vai, ambele buzunare erau rupte de caratul zilnic al pietrelor pentru praștie, al frumoaselor, pe vremuri, capsule de bere, al bricegelor, arșicelor și a mai știu eu ce. Singura soluție era să-i țin cu mâna, ca să n-o ia la vale de-a lungul pantalonilor și, în acest fel, să mă fac de rușine. Zadarnic încerca Sorina să afle de ce nu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
nu mă părăsește, La care tot vin și vin musafiri-musafiri, și tânjesc. Care de la trosnetul buștenilor, bravada lui Rakozi,* De la flaconașe în sufragerie, de la sticlă și musafiri După ce va galopa pe clapele pianului, va sări - De la rozete, de la roze, de la arșice și sâmburi, Pentru ca, slăbindu-și coafura, și buton de ceai - fudul, Zbanghiu, - prinzându-l la cingătoarea înflorată, Valsând întru glorie, să glumească, mușcând șalul Ca pe un supliciu, înfierbântată, cu suflarea tăiată. Pentru ca, mototolind cu mâna coaja, reci felii De
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]