90 matches
-
borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii (arșice, praf, pulbere), ale reducerii la o stare amorfă, păstoasă (borhot, clei, cocă - "îmi picase un fraier, era matol cocă", Dobrescu 1938). Aproape toate cele de mai sus circulă în argoul actual, în care cele mai frecvente par a fi mangă
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
de bani, care nici măcar nu denumesc speciile de pește! Rău - reus-ul era învinuitul justiției romane ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
joasă, sau în afară în cămășile prinse cu agățătoare pe frânghiile pentru uscat, prelungind lumina difuză din aer într'un acvariu de glasuri." (p. 10). Apoi, o anatomie a regretului, care rupe rândurile: „în vreme ce tu continuai să clatini în mâini arșicele de cuvinte, de data aceasta, camarazii tăi își tăiau o formă materială, își făuriau lanțurile utile, deveniau «cineva», solicitau salutul cu deferența cuvenită notorietății, seriozității lor [...], susțineau strălucite procese, scriau studii senzaționale, condamnau fără drept de apel propriile lor «visuri
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
a o descrie cu ajutorul expresiilor predilecte ei. De la peltaști și hopliți (tipuri de războinici) pînă la omphalos (proeminența scuturilor spartane) și epistemata (emblema războinicilor), de la phainomerídes (fetele arătându-și coapsele) și eranos (împrumutul fără dobîndă) pînă la astrágaloi (jocul cu arșicele) și hestíasis (ospăț public), cititorul e trecut printr-o lecție de cizelare verbală la capătul căreia interesul pentru limba română crește proporțional, căci intuiești că, dacă spiritual ruptura de greci e patentă, afinitățile etimologice rămîn latente. În fine, un alt
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
nu-l slăbeau o secundă. Nici cu andrelele, nici cu înjurăturile. — Să n-ai parte de ce-i mai bun pe lume! Las’ că te-n vă țăm noi minte! Auzi, Vetuța noastră! Auzi, comerț ilicit! Păi nu te facem noi arșice? Las’ că vezi tu pe dracu’! Polițistul simți o arsură în spinare, printre coaste. Dădu să tragă aer în piept, dar văzu că nu-i mai ajunge. Totul pălea. Se înecă într-o lavă neagră și se prăvăli buf nind
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în aer liber și în mijlocul tovarășilor de joacă, propune obiecte generice, neindividualizate prin nume: zmeie, arșice (Alecsandri), titireze, scrînciob... La Creangă au nume nu ipotetice jucării (minimaliste: „copilul, încălecat pe bățul său...”), ci instrumentele de pedeapsă - Calul Balan, Sfîntul Nicolai. Apar din cînd în cînd surprize: jucăriile convertite în mesaje ironic-sentimentale - păpușile scrise pe frunte din
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
le pasă de virtute, De viciu nu, de-nțelepciuni, mărire, Ei sau le au sau nu le au - pe veci. De-aceea-au dreptul ei de a surâde Când văd pe-un biet german că-și pune totul, Persoana chiar, pe un arșic în joc. Romanul pune globu-ntreg și-l pierde, Pe sine-n veci. Căci, el fiind, îl ia. Ce mic trebui să fie-un om când însuși Părerea ce o are despre el e astfel Încât se pune el pe el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și demască sintagma „Ce-o-să-iasă-până-la-urmă-din-tine“ ca pe o grijă mincinoasă, voind să-l condamne pe fratele meu la aceeași inerție care se lăfăia duminica după-amiază, cu bucile ei largi, în jurul mesei familiale. Dar corzile țineau „contra“, scaunele relaxării cuviincioase se făceau arșice și o poftă nebună de violență și viciu vibra în josul trupului, împingea în sus erupții de simțuri. Această „larmă organizată, care îl spurca până și pe Beethoven“ plăsmui un ghetou de obscenitate, de anarhie, care în alte locuri exista aievea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
înaintați deocamdată. Trecu aproape jumătate de oră până când o voce anunță sec: — Aici șase! Șapte a ieșit din luptă. — Recuperabil?... Nu știu ce să spun... - răspunse cu o voce lipsită de emoție. Are o gaură enormă în cap și un picior făcut arșice... Ce să fac? — Lasă-l acolo. Când se va sfârși totul o să venim să-l luăm. — Am înțeles... — Cézar și Julio rămâneți aproape unul de altul. Acum fiecare dintre noi va avea în grijă patru oameni... Vreo mișcare suspectă? Așteptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
directorului, de ședea-n bancă cu el, n-apuca decât premiu doi. Deștept, din clasă prindea tot, că pe maidan cin’ să bată țurca ? Deștept, da nebun, că-n fiecare zi încasa o scatoalcă de la tăticu, ba că pierduse la arșice - parcă-l vede și acu ce-și păzea arșicele - și venise despuiat acasă, ba că-i luase vizitiu de la tramvai chipiul. Mai era și alte tramvaie care trecea pe la biserica Ienei, pe Regală, pe Câmpineanu, oprea și-n stații, da
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
decât premiu doi. Deștept, din clasă prindea tot, că pe maidan cin’ să bată țurca ? Deștept, da nebun, că-n fiecare zi încasa o scatoalcă de la tăticu, ba că pierduse la arșice - parcă-l vede și acu ce-și păzea arșicele - și venise despuiat acasă, ba că-i luase vizitiu de la tramvai chipiul. Mai era și alte tramvaie care trecea pe la biserica Ienei, pe Regală, pe Câmpineanu, oprea și-n stații, da oprea și dacă le făceai semn cu mâna, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
poarta lăsată ca totdeauna deschisă, a apăsat o dată pe buton și a luat-o la goană spre maidanul din vecini, ca să se fudulească printre tovarășii de pozne cu vitejia lui și să-și vadă mai departe de țurcă și de arșice. Mai ascult câteva clipe tăcerea foșnitoare a casei pe care auzul meu crispat a trezit-o, așa cum lupa microscopului trezește dintr-odată nenumăratele viețuitoare ce viermuiesc neliniștite într-un strop de apă. Și, de aproape, mult prea de aproape, încât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și nici de el. — Vreau să uit toată povestea asta, zic, și mă Închid În mine. Vreau să trec mai departe. — Ba nu ! răspunde Jemima. Emma, nu te prosti. Asta e marea ta șansă să te răzbuni. O să-l facem arșice. În viața mea n-am văzut-o pe Jemima atît de pornită. Își ia geanta și scoate o mică agenduță lila Smythson și un stilou Tiffany. Așa, deci ce știm ? Glasgow... plan B... transfer... — Panther Corporation n-are filială În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vinovăție că le-au bârfit. Destul cu nimicurile! E șapte seara și începe lungul șir al știrilor. Se întoarse spre ecran, spre lumea sobră și majoră căreia îi aparținea. Doar astfel se transsubstanția cu marile bătălii ale istoriei. O făcea arșice pe președinta Irakului, tremura pentru impeachment-ul lui Hillary, instaura statul de drept bătând minerele rebele, prindea marile corupte, făcea coaliții liberale, se emoționa la talk-showuri simțindu-se Madam Tucă. Undeva, pe aproape, îl percepea și pe el ca pe o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Iera acolo, cum s-ar zice, toată troika, brelanu pilangiilor: Zarlenga, Musante și Renovales. Da nu să șucărise și asta aproa că mi-a dat coraj. Așa că mi-am luat fără sfioșenie inima-n dinți și, ca să nu mă facă arșice, le-am promis o bârfăraie bombă. Mi-am dat cep la limbă, le-am zis d-a fir-a-păr chestia cu tărăboiu Împăcării, făr să las levorvelu lu Limardo și vinu șpițeresc a lu Fainberg În antret. D-ați fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și să mă apropie dă ideile lui mai intime, care io le-am socotit puzderie dă aiurea și, matale n-are să-ți vie să crezi, m-au alarmat. Planu, ce mai, d-a dreptu napaleonic iera că să-i facă arșice cu acidu prusic nu numa pă Caponsacchi și tot neamu lui adormit și neadormit, ci și p-o porție dă fârtați potop dă cinstiți: toți, Fonghi, magu bombelor dân pisoare, P. Zappi, duhovnicu la sechestrați, Mauro Morpurgo, zis Golgota, Aldo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
milă, il Capo a catadicsit să lungească termenu cu niște ceasuri, da m-a somat: — În seara asta, la orele douăzeci, acilea sub vizualii mei, ai să Înghiți toată pudinca și n-ai să lași fărâme. Vezi că te fac arșice. Acu iești liber. Știu că nu te țin balamalele nici să mă torni, nici s-o iei la sănătoasa. — Asta-i pătărania, don Busto. Scapă-mă, te rog. Cazu iera cu adevărat delicat. Să mă bag În trebile Maffiei iera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
saloanelor să stea ascuns ca un urs în bîrlog pînă trece iarna. Poate suferă, poate tînjește. Poate e deja bolnav de aceeași boală pe care o au toți ăia care se joacă cu viața lor cum s-ar juca cu arșicele, trîntind-o de pămînt să vadă ce iese. Poate era un moft ori treburi de ale iubirii. Dar tot așa putea fi o primejdie îngrozitoare pentru liniștea, deci fericirea, Vladiei, pentru că un zurbagiu într-o lume mare abia este băgat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prin coridorul pardosit cu cărămizi, frângându-și mâinile, deznădăjduit. Se făcuse bine ziua, când clopotul se auzi pentru a nu știu câta oară. De astă dată se desprinse din direcția porții, o comandă poticnită, spusă răgușit, după care auzirăm zgomotul arșicelor de plumb, cu hâșâitul lor specific: se încărcau armele. „Gata!” spuse Gheorghe de dincolo de ușă, destul de limpede, ca să-l putem auzi: „iertat să-mi fie” mai rosti ca pentru rugăciune, și câteva secunde mai târziu, ușa fu deschisă și flăcăul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
au încercat să lămurească problema în profunzime, focalizând cercetarea cu scopul de a elucida unele „pete albe” din folclorul copiilor. Originea, evoluția și semnificațiile unor formule-recitative cu pregnant caracter magic sau a unor jocuri și jucării specifice vârstei (șotron, zmeu, arșice etc.) sunt încă tot atâtea semne de întrebare. Folclorul adulților a beneficiat de cercetări sensibil mai complexe, mai profunde și mai eficiente decât cel al copiilor, nu atât la nivelul culegerii materialelor de teren, cât mai ales la cel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
problema cea mai mare nu este ea (o scoatem noi cumva la capăt), dar ce ne facem cu ciocănitoarea de la ușă, care e chiar Ea și, dacă ne prinde împreună, s-ar putea să devenim noi (adică eu și ea) arșice. Pîș-pîș, am mutat toate hainele mele, prin balcon, în camera cealaltă. Ciocănitoarea spărgea ușa între timp sau, cel puțin, așa mi se părea mie. I-am făcut semn fetei (adică ei) să nu respire, am mîngîiat-o, în treacăt, pe sâni
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
poezia... Ce poezie a fost aia pe care mi-ai dat-o, că mi-ai distrus dragostea, m-ai nenorocit...! Acu', Tanți zice c-am vrut s-o fac de râsul fetelor de la Centrală. Te omor, n-auzi, te fac arșice; răspunde-mi! ― Mai întîi de toate, explică-mi ce s-a întîmplat?! ― Ce să-ți explic, că știi tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai făcut-o, a citit-o, a fost în culmea fericirii, am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
născut. Da’ cel mai mult și mai mult o iubesc pe tovarășa Elena Ceaușescu, fiindcă ea este mama tuturor copiilor. Și mie, și lui Adrian ne-a venit să ne urcăm pe pereți. Ore în șir i-am făcut capul arșice bietului copil, spunându-i „adevărul” despre dictatură. Apoi, l-am dresat pentru duplicitate, pentru distincția limbaj public-limbaj privat. De aici au decurs câteva consecințe neașteptate. Eram cu el la „Romarta copiilor”. Îi luasem o pușcă, dar el voia și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
încetez imediat. Ne vedem mâine. Vin la Finn la 3, cu niște valize uriașe; ne tirăm devreme, ca să evităm aglomerația de vineri seara. M-am „cojit“ ieri și mă „prăjesc“ acum, dar dacă mă ard mâine, la soare, te fac arșice. R PS: Da, bietul Jim, mă întreb dacă se alege cu ceva din toate întâlnirile noastre, și mă miră că vine în continuare. De la: Daisy Pentru: Rebecca Subiect: Bărbații... Nu faci arsuri dacă te dai cu chestia aia pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]