992 matches
-
soareaua era în toi. Ultima imagine a fost cea a domnului Bălăceanu-Stolnici, plimbîndu-se cu mîinile la spate printre culturali și obiecte de anticariat, cu aerul amuzat al unui om care a văzut multe... Impuls Cer acoperit. Vînt cu semințe de arțar și praf. Pustietate de siestă duminicală printre blocuri. Așezat pe o bordură, un copil de vreo 3-4 ani urla. M-am apropiat să aflu ce-l supără. "Ți-e foame?" l-am întrebat încercînd să-l mîngîi. S-a ferit
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
depuseseră, cu adresa unui hotel și bilet în mână, grațios, pe peronul a ceea ce părea să fie stația unui tren sau a unui metrou. S-au regăsit bucuroși și cu simțul măsurii peste câteva zile, dar, fără frunza ruginită de arțar lipită pe valiză și fără mica avere în dolari americani pe care o ținea pe burtă, nimic nu amintea pe cetățeanul de peste mări și țări în afară de orice bănuială, care fusese domnul Carol. Jandarmii i-au deschis valiza. După ce i-au
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
cotidianului "Frankfurter Allgemeine Zeitung", un alt critic decît Marcel Reich-Ranicki făcea praf în stil elegant un alt roman al aceluiași autor: Halbzeit. Un fragment din zdrobitoarea cronică suna cam astfel: Cînd autorul mi-a încredințat sfios și grijuliu romanul nou-născut, arțarii aveau încă frunze. Cînd am terminat, după opt luni de chin, lectura romanului, copacii se dezbrăcaseră de frunze; moarte, ele se prefăcuseră în paginile acestei cărți". Verdictul dat de Friedrich Sieburg în urmă cu peste patru decenii romanului Halbzeit a
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Zona Stefan Cel Mare Iasi [Corola-blog/BlogPost/94728_a_96020]
-
Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Centru Istoric Iasi [Corola-blog/BlogPost/94730_a_96022]
-
Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Primăria Municipiului Iași organizează prima ediție a Târgului Sărbătorilor de Paste, ce va avea loc în perioada 29
Vezi artarii si ciresii salbatici pusi astazi pe Bd. Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94723_a_96015]
-
ce va avea loc în perioada 29 aprilie - 4 mai 2013 pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Vor participa peste 40 de producători agricoli și meșteșugari din apropierea Iașului și vor comercializa produse tradiționale de sezon. Mai multe imagini cu arțarii și cireșii sălbatici puși astăzi pe Bd. Ștefan cel Mare, găsiți în galeria foto de mai jos, pentru a vedea imaginile la rezoluție mai mare apăsați click pe ele. Sursă Foto: Andrei Miron Citește și: > Vezi în ce stadiu au
Vezi artarii si ciresii salbatici pusi astazi pe Bd. Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94723_a_96015]
-
Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Tei Stefan Cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94729_a_96021]
-
doar, Sărbătoarea“. Ziua e clară lângă noi, aud cum mai cade o nucă pe acoperișul de ardezie, pune punct oare cărei fraze? Animale noi se învechesc prin tufișuri, dar mâine va fi mâine. În vara asta a mea, indiană, frunzele arțarilor roșii, canadieni, - s-au românizat și ei, se pare, căzând în sângele meu. EXCLAMAȚII O, marea oboseală dintre două linii paralele! O, drama bătrânelor linii care-au uitat ce-i iubirea din cauza distanței mereu legale a contemplării! CERC În vuietul
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
tremurător în iarbă, Sub pălăria căruia mereu se-ascund Gînduri ce-n zori de zi încep să-i fiarbă, Și aburii lovesc în fluturi mari Și-i amețesc și-i prind în moi spirale Prelinse-n jos spre frunzele de-arțar Lin putrezind în clipele domoale De toamnă părăsită prin păduri, Unde balaurii cei vechi se peticesc Cu solzi de-argint și zînele fac tumbe Fiindcă nu știu cu tălpile să umble Ca oamenii pe globul pămîntesc; Iar Dumnezeu le iartă
E-ndrăgostită roua de-un ciuperc rotund... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7518_a_8843]
-
-i adevărat... Dintr-una într-alta, ajunsesem la . Care moțăiau cu toții în front, ca Vlahuță. Domnul Sache a pus capul în pământ, și-a repezit bastonul de lemn de cireș cu un dinte de fier drept într-o foaie de arțar îngălbenită, căzută pe jos, pe care o ridică în aer, contemplând-o. Apoi, înfigând bastonul la loc, își înălță capul și făcu în văzduh un semn cu mâna cealaltă, cum ai închina un lucru sau cum ai răsuci un comutator
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
umbre, am să pun, ca pe o tablă de șah, cativa copaci albi și negri, iar la poalele lor am să plantez un mănunchi de lăcrămioare și doine. Iar toate am să le încap pe o mică frunză roșiatica de arțar, pe care să o țin în palmă și să o ud cu belșugul lacrimilor de dor, pentru că pomii, înflorind și rodind, să îmi aducă mângâierea unui zâmbet.
Livada. In: Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
si spiritul. Încă mă mai lupt cu timpul și cu mintea mea care nu tace niciodată. Consider că cine nu a iubit cu adevarat, măcar o dată in viață, este un om sărac. Trăiesc la capătul pământului, legănată de frunze de arțari, dar În mine va bate o inimă românească, mereu.
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
mi le desfăcea ca si cum ar fi mîncat un harbuz, spulberîndu-mi fricile de Koră cu pîntece ursuz. Șopîrlos se rotea în juru-mi, tropotind din copite. frămîntîndu-mă harnic precum un brutar, în pîine de vatra mă preschimbasem, cu aluatul străpungînd văzduhurile de arțar. Coapsele mele și le-ncinsese la creștet, încoronate cu flori de lămîița, phalusul i se rotea că un șarpe nuntind în vizuina mea de zeița, cu miere pe buze l-am atins atunci în văgăuna buricului, bolborosindu-i vorbe fierbinți
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
pelican cuvintele ne îndepărtează de zgomotul de cireadă cu care începe să se țeasă în jurul nostru acea neliniște ce precede formarea unui legământ atent la o pronunție foarte îngrijită a sunetelor reci, mirele meu îmi arată cum vine anotimpul când arțarii dau în stacojiul de brocart princiar din solzi apatici de discontinuitate îmi număr pretendenții la întâlniri interioare ca pe niște prieteni de mai târziu din purgatoriu în fiecare seară ne așezăm în jurul statuilor din parcul Trei Bărboși și ne uităm
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii, raze de ceață, dublura mea te-a luat de mână peste pragul Timpului, galbene frunze purtate de vânt pe aleea dintre lumi, miresmele serii ne-nv ă luie pașii-n oglinda din vis umbrele arțarilor duc taina spre nori, încercând să oprim clipa, continuarea unui alt timp în acest timp, zâmbetul meu - o frunză memoriei furată... Lacrima gândului tău ne-a readus iluzia prezentului, suspinul inimii a spart Poarta dintre lumi î n capcanele Uitării
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
localitatea Roșiorii de Vede, în județul Teleorman și cea de a doua, în București. La Roșiorii de Vede, cu o săptămână înaintea lansării, a apărut afișat în diferite locuri un frumos anunț, luminat de un chenar alcătuit din frunze de arțar (canadian?!): „Consiliul Local și Primăria Municipiului Roșiorii de Vede Direcția pentru Cultură, Educație Creație și Sport Vă invită: Marți, 13 septembrie 2016, ora 11:00 la evenimentul realizat în colaborare cu Asociația Culturală Milenium 3: „INVITAȚII CULTURII ROȘIORENE” În program
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
din Delta bătrânului fluviu Danubiu, din România unde se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
literatura română. Pentru toate acestea Însă, e nevoie de implicarea fiecărui membru activ sau simpatizant al asociației, pentru că giuvaerul pe care noi Îl iubim și Îl prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii pe care o parcau în acele zile incadescente în spatele Teatrului Național și îi luaseră în colimator. La secția 12-a de poliție fuseseră anchetați ore în șir, ceea ce i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii pe care o parcau în acele zile incadescente în spatele Teatrului Național și îi luaseră în colimator. La secția 12-a de poliție fuseseră anchetați ore în șir, ceea ce i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de Magnolia acumnata, arborele de plută își colorează frunzele concurând cu roșul purpuriu al viței canadiene. Ruginesc frunzele nucilor americani, ca și cele ale speciilor de Carya și Cercidiphllum cu parfum de cofetărie. Chiparoșii de baltă devin și ei purpurii, arțarii americani împrumută de la o zi la alta nuanțe galben-purpurii, gutuile japoneze ne cheamă cu parfumul lor inconfundabil. Este toamnă. Și parcul de la Simeria seamănă cu o invitație la drum... Parcul poate fi vizitat în fiecare zi între orele 9,00
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
Pagină realizată de M. CERNICOVA Mircea Roman, ambasador al Banatului, nu doar consul onorific al României în Canada În aceste zile, cele mai importante instituții ale județului Timiș au simțit „invazia canadiană” adusă de consulul onorific al României în Țara Arțarului, timișoreanul Mircea Roman. Simpozioane pe teme de administrație, concerte corale, cineaști în căutare de studio pentru proiectul unui film de dragoste, cu Timișoara în Revoluție ca reper central, lansarea formulei de organizare pentru „Festivalul internațional al bănățenilor” - iată doar câteva
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
Urseni unde produce material dendrologic. De luni, 27 octombrie, societatea oferă spre vânzare celor interesați l arbuști (buxus, ligustrum, evonimus) la prețuri cuprinse între 45 000 și 590 000 de lei/bucatăl arbori (tei, arbore de mătase, pruni roșii, mesteacăn, arțar), de la 140 000 la 2,4 milioane de lei l conifere (brad, molid), între 145 000 și 2,9 milioane de lei. Informații, la sediul societății strada A. Imbroane (fostă Aleea CFR) nr. 66, tel. 220 121 sau direct la
Agenda2003-43-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281620_a_282949]
-
de 7 hectare de pădure. De la doamna ing. Elena Stănilă, director tehnic în cadrul S.C. „Horticultura” S.A. (unitatea care execută lucrările), am aflat că, în conformitate cu recomandările silvice în domeniu, pe terenul rezervat perdelei forestiere de protecție au fost plantați stejari, frasini, arțari, tei, salcâmi, conifere și arbuști. Amenajările continuă pe încă 3 hectare, plantându-se mai mult de o mie de arbori (puieți) produși în serele S.C. „Horticultura”. Menționăm, în context, că o seamă de documente atestă faptul că Timișoara nu a
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]