6,191 matches
-
stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept.Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și cea mai mare parte din Săliște - loc ce cuprinde terenul pe care astăzi se află biserica nouă, teren donat chiar de Oprea Teșcuț pentru construcția ei, precum și alte trei gospodării și parcele arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării a rămas pârloagă, această Problemă este și mai gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuție, în pericol, însăși existența neamului românesc! Ce vedem așadar, acum, în anul 2012, că o dată cu distrugerea și prăbușirea Economiei românești
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
Ce vedem așadar, acum, în anul 2012, că o dată cu distrugerea și prăbușirea Economiei românești, o dată cu disoluție poporului român, aflat în situația de a dispărea, satul românesc, adică temelia poporului român și a națiunii române, dispare încetul cu începutul, iar pământul arabil al țării se află în paragină. Nu-l mai lucrează nimeni pentru că nu mai are cine să-l lucreze ... În același timp aproape jumătate din pământul arabil al Țării a fost vândut străinilor ! Așadar nici după un secol și mai
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
temelia poporului român și a națiunii române, dispare încetul cu începutul, iar pământul arabil al țării se află în paragină. Nu-l mai lucrează nimeni pentru că nu mai are cine să-l lucreze ... În același timp aproape jumătate din pământul arabil al Țării a fost vândut străinilor ! Așadar nici după un secol și mai bine de când s-a vorbit (căci acum nu se mai vorbește) de Problema țărănească și despre rezolvarea ei, nu am reușit s-o rezolvăm. Concluzia este clară
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
cel care afirmă că românii postdecembriști n-ar fi inventivi! Păi poți fi original în democrație și paradoxuri (țara cea mai nevoiașă din Uniunea Europeană, dar cu cea mai mare densitate de pungași și mașini luxoase, țara care-și lasă terenul arabil în paragină, milioane de hectare de pământ bun de uns pe pîine, ca din banii împrumutați să cumpere în anul 2015 alimente chimizate și infestate de circa șase miliarde euro etc.) fără un spirit inventiv mereu tânăr? Ia uitați-vă
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1460634303.html [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
Făurei din județul Brăila. El a împărțit averea lui în 8 și a dat la toți copii lui parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată de pământ arabil de 7 pogoane, plus în Gura Nișcov, o vie de viță altoită și o livadă mică de pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma doar 18 milioane de români. Deci o jumătate de hectar de teren arabil la o persoană, iar guvernele împrumută bani cu dobânzi consistente pentru a cumpăra peste
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma doar 18 milioane de români. Deci o jumătate de hectar de teren arabil la o persoană, iar guvernele împrumută bani cu dobânzi consistente pentru a cumpăra peste 60% din alimentele de bază! Furia devastatoare a foștilor membri CAP, ca și jafurile comise și niciodată recuperate măcar la nivelul prețurilor de atunci, toate au
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
in corpore sano (Minte sănătoasă în corp sănătos). Este îngrozitor de înjositor pentru noi toți că în secolul 21 încă mai mor de foame zeci de milioane de oameni, când se știe prea bine că, pe de o parte, atâta teren arabil este lăsat în paragină (bunăoară așa ca în România) și că pe de altă parte mii de miliarde de dolari se duc pe apa sâmbetei cu nebunia înarmărilor, bani cu care s-ar putea obloji o bună parte din actualele
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
Plaiul Cloșani-Mehedinți și a intrat în colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil și teren adecvat pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632, a dăruit nepotului ei Nicola din
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
ursul până sub fereastră, când dădea foamea peste el? Nu găseai de lucru decât la pădure, sau ca păstor mai tot timpul plecat în creierul munților, cu cârdul de oi, la târla de după iarnă. Puțini se ocupau cu agricultura, pământ arabil nefiind suficient, dar nici aceia nu puteau trăi doar din această ocupație. Pentru el căzuse cum nu se poate mai rău această naștere. Peste câteva zile trebuiau să meargă la nunta unui consătean, bun prieten al lui care își mărita
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Tot e mai igienic decât ce fac ăștia de la putere” - îi replică Adam... - Ne îngroapă pe toți de vii, cică atunci când astupi o groapă, nu intră tot pământul, rămâne în plus. Ei, bine, cu ăla măresc ei suprafața țării. Suprafața arabilă a țării. Îți dai seama ce recoltă la hectar poate fi numai pe suprafețele care nu mai încap în morminte după înmormântări?” Fiecare din cele 40 de scene este o bijuterie în sine, un întreg, un cerc de aur - ca să
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Regal_de_luni_cronica_de_mariana_crist_al_florin_tene_1341067604.html [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
român, Cu doi ochi doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt, Muntele nostru geme!... Pământ arabil la străini, Dezmoștenită glie... Golgota satului român, Iar el, țăranul... Știe!... Învățământu-i " neșcolit ", Jumate trec cu " bacul "... Dascălii noștri-s prost plătiți Ni se golește " lacul "... Cultura a ajuns un moft... Parale cu toptanul, Pe incultură și netoți E votul
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1429467020.html [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
după atâția ani de la apariția emoționantei sale poezii, „Moartea căprioarei”, seceta mai este prezentă pe ogoarele noastre și mai ales în Moldova și în Sud. Aflăm de la știri că nu peste multă vreme o parte din Bărăgan și chiar suprafețe arabile din Moldova vor risca să ajungă deșert. Și ce dacă totul se duce pe râpă? „Nouă să ne fie bine”... vorba vine. Pe cine să doară lucrul acesta când avem un Președinte și un Prim Ministru care nu au urmași
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1478593275.html [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
și nemulțumirile maselor n-o să țină nici ele, mai mult de trei zile. Că oamenii se vor obișnui încet și așa, să meargă la cumpărături numai și numai în cimitir. Decât să fi fost construit acest supermaket pe un teren arabil, virgin și să fi stresat lumea, ca mai toate marketurile azi, prin învăluirea clienților în perdeaua amăgitoare a stereotipurilor, mai bine așa. Construit pe acest teren, supermarketul trebuia să fie totuși cu un cap mai sus decât toate supermarketurile făcute
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
mai păstraseră, de dragul amintirilor. Nu au mai crezut de mult timp că vor avea vreodată valoare. Bătrânul se înviorase, căpătase puteri nebănuite și punea pe hârtie nume, locuri și desene destul de stângaci făcute, pentru a arăta fiecare suprafață de teren, arabil ori împădurit, pe care l‑a avut familia pe vremuri. Adunase peste 20 de hectare de pământ din circuitul agricol, masate în vreo două‑trei locuri și alte câteva creionate prin vatra comunei. Căuta oameni în viață care să mărturisească
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
pământu’ tatii și al bunicului înapoi. Am acte, bă! Le arăt eu lor, f...e mama lor de bandiți!”. Timpul i‑a demonstrat că a bătut degeaba cu pumnul în masă. Au primit mai puțin de zece hectare de pământ arabil risipit în patru locuri și acelea tocmai la hotarul comunei. În plus, vreo două‑trei hectare erau cu pământ galben, cleios, pe care cultura nu se dezvolta aproape deloc. Era găurit tot, plin de râpe și gropi făcute de ploi
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i factor comun în evoluția sa istorică
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
mai este, teren de porumbi, pentru că, în sat fiind, aceștia, după ce leagă, nu mai trebuie păziți noaptea de urși, viezuri și porci mistreți, așa cum trebuia făcut cu terenul din Gruiu’ Pleșciorii. Locul acela, pe care mulți săteni au dintotdeauna parcele arabile mai mari sau mai mici, este un platou înalt ce domină satul începând de sub Mânjina și întinzându-se cu o pantă lină până în Calea Mare, la Ion Șorega și Cojocărești. Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (III) / Marian Pătrașcu : Confluențe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
nu avem nicio scăpare!...Poate, poate doar o grevă a foamei: O GREVĂ NAȚIONALĂ A FOAMEI! Poftă bună! Costel Zăgan Tradiționala bâtă românească și cucuiele tranziției Imediat după apariția pe piața țărănească a Legii 18 a început "negustoreala cu pământul".Arabil sau nu. Ca proprietar de drept sau și de fapt. Cu acte în regulă sau în neregulă. Cu balanța înclinată de adevăr ori și de justiție. Cu vecini buni și ne-buni. Mânuitori de cuvinte sau de ciomag. Oricum, Legea
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_68_70_costel_zagan_1372323835.html [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]