15 matches
-
scurt timp și Sasanizi, statele elenistice ale Egiptului lagid și Siriei seleucide, Imperiul Roman, Imperiul bizantin, Califatele Arabe sunite ale Omeiazilor și Abbasizilor, Califatul Fatimid șiit, regatele cruciaților, inclusiv Regatul latin al Ierusalimului, apoi a făcut parte din statele musulmane arabofone ale ayyubizilor și mamelucilor, conduse din Egipt, Imperiul Otoman al turcilor, Marea Britanie, statul evreiesc modern Israel, regatul arab al Iordaniei și entitatea arabă palestineană încă în proces de constituire în Cisiordania și Fâșia Gaza. Alți termeni pentru anumite părți din
Istoria Palestinei () [Corola-website/Science/324938_a_326267]
-
ebraica și istoria evreilor, au fost siliți să părăsească țara. Anii 1930, mai ales după încoronarea regelui Ghazi I(1933-1939), au cunoscut o deteriorare a situației evreilor din Irak. În trecut mișcarea naționalistă arabă s-a adresat tuturor minorităților etno-religioase arabofone din țară, socotindu-le, cel puțin în teorie, ca făcând parte din națiunea arabă, chiar și din punct de vedere "rasial". Sub stăpânire otomană, Manifestul din 1915 al Comitetului Revoluționar Arab se adresa „asirienilor”, armenilor și evreilor numindu-i "arabi
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
dezvoltare economico regională pe amplificarea schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană, în concordanță cu statutul Africii de nord ca periferie sudică a domeniului euro-mediteraneean, realitate ilustrată de proporția de 40,8% a comerțului derulat cu U.E., coroborat cu ponderea redusă a Africii arabofone în economia schimburilor U.E. (3,5%). Statele arabo-asiatice și-au axat strategia economică pe dezvoltarea comerțului (exporturi de hidrocarburi) cu regiunile est asiatice energofage, aspect reliefat de ponderile ridicate ale Asiei nearabe în comerțul statelor arabo-asiatice: numai India, Japonia și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
U., Qatar, Bahrain);spații de intereslocal (Somalia, Sudan, Eritrea, Mauritania, Teritoriile Palestiniene, Sahara Occidentală). Prin urmare, arealul arabo-asiatic este un spațiu de convergență și partajare a intereselor economice din Asia orientală și U.E., dar de dominanță a intereselor militare americane. Africa arabofonă în schimb, este un domeniu de emergență către U.E. sub aspect economic, însă în registrul relațiilor militare, este împărțit între interesele de securitate ale S.U.A., Rusiei și U.E. Pentru regionarea politico-geografică a spațiului arabofon am propus un proiect bazat pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
plutonului statelor cu relații bilaterale active (Egipt, Liban, Tunisia, Iordania) i s-a alăturat și Marocul, care va rămâne și își va consolida în deceniile următoare poziția deținută în frontul statelor arabe deosebit de active pe scena relațiilor internaționale. Noile entități arabofone independente apărute pe planiglobul politic în anii ’60 (Ciad, Kuwait, Mauritania, Oman, Autoritatea palestiniană - O.E.P.) se clasează în acest moment între statele situate la coada clasamentului, datorită perioadei scurte de existență ca state, în care nu au reușit încă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se apropie de șablonul dinamicii de integrare al țărilor arabo-africane. Se evidențiază sub acest aspect o geografie a integrării regionale, în care Asia arabofonă a manifestat propensiune pentru integrarea mai degrabă în organizațiile mondiale decât în cele regionale, spre deosebire de Africa arabofonă cu tendințe mult mai pregnante către identitatea teritorial-regională. d. Statele cu dinamică sinuoasă a integrării în structurile organizaționale au cunoscut în istoria lor recentă o serie de evenimente care le-au tulburat evoluția normală a procesului de integrare. În această
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici conflictuale diferite și opuse unele față de altele. Astfel, Africa arabofonă prin volumul încărcăturii conflictuale acumulate (132 conflicte/tensiuni) reprezintă un areal intermediar ce face legătura între stabila, prospera și foarte puțin conflictuala Europă (cu doar 64 conflicte/tensiuni) și instabila Africă subsahariană nearabofonă, care prin cele 522 conflicte/tensiuni înregistrate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o tendință descrescătoare dinspre Europa spre Africa, pentru categoria entităților cu potențial conflictual scăzut sau nul (cu număr redus de conflicte). Astfel, numărul statelor cu instabilitate cronică (cu peste 20 conflicte) este nul în Europa, doar 2 state în Africa arabofonă și 16 în Africa nearabofonă; numărul statelor cu potențial conflictual mediu (6-10 conflicte) este de 3 în Europa, 5 în Africa arabofonă și 7 în Africa subsahariană; pe palierul conflictualității scăzute (1-5 conflicte/stat) domină Europa cu 20 de state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
numărul statelor cu instabilitate cronică (cu peste 20 conflicte) este nul în Europa, doar 2 state în Africa arabofonă și 16 în Africa nearabofonă; numărul statelor cu potențial conflictual mediu (6-10 conflicte) este de 3 în Europa, 5 în Africa arabofonă și 7 în Africa subsahariană; pe palierul conflictualității scăzute (1-5 conflicte/stat) domină Europa cu 20 de state, iar partea arabo-africană se află la egalitate cu partea subsahariană cu numai 3 state fiecare. 3.3.1. Un spațiu istoricește “condamnat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabă (I=18,8) este mai mică atât decât valoarea pentru Europa (I=29,9), cât și decât valoarea pentruAsia nearabă (I=41,4), dar înregistrează un nivel intermediar între valorileAsiei nearabe și Africii (Africa subsahariană: I=16,4; Africa arabofonă: I=14,3). Prin urmare, sub aspectul potențialului geopolitic, Asia de sud-vest reprezintă o arie periferică cu caracter de inflexiune ce face racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Diferențele valorice sunt ceva mai estompate în schimb, între partea arabo-asiatică și partea araboafricană. Astfel, Asia de sud-vest (cu 2% din P.I.B.-ul mondial și 51,5% din P.I.B.-ul spațiului arabofon) dispune de un anumit avans economic în fața Africii arabofone (1,8%, respectiv 47,6%), datorat în principal marilor rezerve de hidrocarburi exploatate și valorificate în aria Golfului Persic. Ponderea sectoarelor de activitate în constituirea P.I.B. reflectă particularitățile de dezvoltare economică din lumea arabofonă (fig. 13). Pe ansamblul spațiului arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
primar (5,5%) apropiată de media mondială (4%); regiunea sud vest asiatică prezintă însă și anumite caracteristici ale fazei postindustriale, date de creșterea ponderii terțiarului în structura P.I.B. (51,5%) comparativ cu media spațiului arabofon în ansamblu (48,9%). Africa arabofonă în schimb, prezintă trăsăturile unui spațiu aflat încă într-o fază agrar-industrială, cu o pondere a sectorului primar în alcătuirea P.I.B. (23,7%) mult peste media globală (4%) și peste media spațiului arabofon (14,5%), precum și cu o pondere a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
actual etc. Lucrarea abordează o tematică caracteristică pentru cercetările de geografie politică din perioada actuală, deși nu toate problemele aflate în relație cu lumea arabă pot primi o soluție tranșantă și definitivă. Una din acestea este problema delimitării lumii arabe (arabofone), căci până și unele din cele mai caracteristice state din “miezul dur” arab prezintă complicații care justifică o considerare mai relativistă. Astfel, Algeria păstrează, mai ales în estul Atlasului și în Sahara, nuclee de rezistență berberă care sunt departe de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
reprezintă mai mult de 3,5% din comerțul exterior al U.E. Trebuie remarcată scăderea angajamentului comercial al S.U.A. în Africa arabofonă, exprimată prin ponderea de 8,8% a schimburilor americane în comerțul nord african și de 1,1% a Africii arabofone în comerțul S.U.A. O altă caracteristică, comparativ cu Asia arabă, este ponderea mai ridicată a fluxurilor comerciale ale arealului arabo-african cu Rusia și R.P. Chineză, ca o remanență a fostei prezențe sovietice din unele state nordafricane, precum și o consecință a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ridicată a fluxurilor comerciale ale arealului arabo-african cu Rusia și R.P. Chineză, ca o remanență a fostei prezențe sovietice din unele state nordafricane, precum și o consecință a ofensivei economico-comerciale chineze din ultimele decenii. Totspre deosebire de partea arabo-asiatică, ponderea Africii arabofone în comerțul tuturor marilor puteri economice este mai mică decât ponderea acestor puteri în comerțul statelor arabe africane. Singura excepție de la această regulă este Turcia, unde cele două mărimi procentuale sunt aproape egale (0,9%, respectiv 0,7%). Așadar, sintetizând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]